6,583 matches
-
în loc. Era felul lui de a comunica cu «băieții din munți», evitând astfel întâlnirile directe, pentru că nu putea avea întotdeauna garanția că dintr-un tufiș, de după un arbore sau de după o stâncă nu era privit de o pereche de ochi curioși. Chestiunea asta se întâmpla într-o frumoasă zi a anului 1957. De atunci, Remus a mai fost văzut de infirma, iubita lui soție, abia numai peste șapte ani, când statul comunist românesc ar fi trebuit să se sufoce în condițiile
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
fost modificte genetic așa cum se vorbește? Nu știu, dar nu mi-au plăcut. Ce mi s-a părut aparte, aveau un fel de artiști sau cântăreți care-și făceau programul pe stradă cântând, recitând, dialogând. Oamenii treceu pe lângă ei, cei curioși se opreau, îi ascultau un timp, le lăsau câteva mărci sau nu le lăsau nimic și-și continuau drumul. De asemenea mi s-a părut curios să văd tot pe stradă tinerii așa- zis hipiști îmbrăcați în haine negre în
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
baclava. Crema de vanilie era o cremă obișnuită, dar baclavaua a fost foarte delicioaă și totuși nu era la înălțimea baclavalelor turcești. Foindu-ne prin magazinele alimentare tot vedeam la raionul cu fructe niște dovleci lunguieți și foarte, foarte galbeni. Curioase ne întrebam: ─ Ăștia seamănă a dovleci. Poate că asta și sunt. Să aducă ei dovleci printre banane, struguri, mere? S-ar putea să fie pepeni că sunt lângă pepenii verzi și lângă cei turchestani. De câte ori îi vedeam tot vorbeam despre
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
L-am întrebat și despre alte expresii și cuvinte ca împreună cu cele învățate de noi aici, să ne putem înțelege mai bine cu grecii. Vă place în Grecia?voiau să știe părerea noastră. Foarte mult. Ați fost la Meteora?era curioasă Camelia. Să mergeți și la Meteora că nu veți regreta, ne-au sfătuit ei. Mi-ar fi plăcut să văd livezi de lămâi, de portocali. Nu cresc pe aici. Acestea sunt în Pelopones, ceva mai departe a explicat Costa. În
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
fac: albine, furnici, Ochilă,Flămânzilă.... La fel și lui Heracle i se poruncise de către regele Euristeu să-i aducă mere de aur din grădina nimfelor hesperide, trei mere de aur. Pe unde vine asta sau este o simplă închipuire, devine curioasă Janeta. ─ Alexandru Mitru explică în „Legendele Olimpului” că „Țara hesperidă sau țara încercării se pare că era pentru cei vechi occidentul Africii și elinii care pluteau pe Marea Mediterană vedeau în depărtare muntele Atlas. În fiecare seară dincolo de acest munte
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
stăpânită atunci de Mircea cel Bătrân. Târnovo era capitala țaratului româno-bulgar și prin sprijinul țarului Ioan Asan al-II-lea, moaștele Prea Cuvioasei au fost strămutate. De la Târnovo au fost strămutate la Belgrad, apoi la Constantinopol. Cum au ajuns la noi?este curioasă fiică-mea. Prin stăruința domnitorului Vasile Lupu care a domnit aproape douăzeci de ani. A trăit mult timp la Constantinopol unde s-a format și a încheiat prietenii cu diferite personalități bisericești din acea vreme. El a ctitorit frumoasa biserică
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
le-am folosit în autocar, în drum spre casă. Ne-au făcut și reduceri de prețuri la produsele cumpărate. Cu suvenirurile cumpărate am coborât cu autocarul spre pitorescul sat Kastraki. Am văzut pe partea stângă o stâncă având o formă curioasă. Era înaltă, nu la fel ca cele din jur și subțire părând ca un deget printre celelalte. Ni s-a spus că se numește Degetul lui Iisus. Tot pe partea stângă se afla schitul Sfântului Georgios Mandillas („mandilas” în limba
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
dimineții și i le așezase pe frunte 195. În fapt, toate acestea nu sunt altceva decât raiul, insula lui Euthanasius, lumea de dincolo de moarte: E insula lui Euthanasius, gândi el uimit [...]. Până și insectele erau îmblânzite în acest rai. Fluturii curioși, albaștri, auriți, roșii îi acoperiră părul lui lung și negru, încât capul lui părea presărat cu flori 196. În deplină concordanță cu originea reală a lacului care este izvorul, în planul strict al realului, lacul-"minune" din vârful dealului împădurit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
în poemul eminescian fizica și metafizica spațiului să ocupe un loc central, constituind mediul ontic al evenimentului poetic; în felul acesta, două momente spațiale se desfășoară după o fenomenologie particulară 226. Eminescu nu face altceva decât să transforme, printr-o curioasă alchimie metafizică, orizontul fizic în zariște lăuntrică 227. El include într-o sinteză organică orice formă de spațiu fizic și orice câmp energetic sufletesc, pentru ca apoi, la finele mișcării fenomenologice din fiecare poem, să dea spațiilor deschidere ad indefinitum 228
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
moral-religioase, explicabile prin condiția sa de cleric, dar n-a avut cum să-i conteste valoarea estetică în sine, cât și meritele poetului în formarea limbii literare române". Aș! Iată încă un citat din Grama: "limba în nu puține privințe curioasă a lui Eminescu, sau viersurile lui, dintre care multe sunt tare rele, sau tropii lui, dintre care unii sunt monstruoși..." Am cules aceste citate dintr-un op onorabil, apărut la "Cartea Românească", semnat de lectorul bucureștean Iulian Costache. O lucrare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
nostru, Grigore Moscovici, are să ne țină în ultima oră o prelegere despre viitoarea noastră profesie, cum ar trebui să ne străduim să fim, ca să nu-i dezamăgim pe cei ce ne sunt dați în seamă. Așteptam, așadar, ultima prelegere. Eram curioși, într-un anume fel. Ne întrebam: ce-avea să ne spună? Ni se părea un om introvertit, închis, ușor sucit. Nu era dispus să divagheze, să se destăinuie, să facă paranteze la unii, puțini la număr, tocmai divagațiile, parantezele, explicațiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
veghează și controlează, pe cât pot, zona ce li s-a dat și lăsat la sfârșitul războiului, cred că marxism-leninismul e singura doctrină și practică adevărată, în timp ce maoismul e după opinia de la Moscova o deviație... Adică, în ce sens?, se interesă, curioasă colega Elvira. Păi, iată doar câteva elemente esențiale... este însă curios, și am s-o explic și în intervenția mea de astăzi, cea mai bună sinteză critică, obiectivă, despre maoism, aparține unui comunist canadian și nu unui chinez. Nu vi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
cameră, m-am băgat în pat sub pătură, în pijama, cu veioza aprinsă și cu o carte în mână... Așteptam cu sufletul la gură... Citeam... Însă, totodată, voiam să văd cât de mult contez eu în ochii vecinilor mei? Sunt curioși ei să intre văzând ușa larg deschisă și să întrebe: ce-i cu moșul Stransky? E bolnav? Are nevoie de ceva?... Ei, ce crezi, cum au decurs lucrurile?... Wladislav Stransky se opri. Clipi des. Zimbi trist și sorbi licoarea din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și urechile și să ia aminte. Carol sărise de lângă mine și o luase la fugă În direcția dinspre care se auzise, cu doi soldați În urma lui și făcându-și loc anevoie prin mulțimea bulucindu-se În toate părțile. Unii fugeau curioși Într-acolo, Încrucișându-se și ciocnindu-se cu cei care o luau speriați În sens invers. Toată vânzoleala și zarva aia Îmi Înpăianjeneau vederea și nu mai aveam chef și nici putere să fug. Înțepenisem acolo pe ciment, În țarcul-camping
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și Teologia... - Numai eu, Ortansa, el În nici un caz. Tocmai am auzit c-a scăpat peste graniță. Da’ să știi că eu eram ăla căzut În nas după tine, oh, sfinte Dumnezeule. - Chiar Îmi era dor de voi. Râse: eram curioasă ce-o fi cu voi, ce camioane mai reparați până le faceți praf... - Trebuia să ne cauți dacă-ți era dor. Trebuia să mă cauți, Ortansa. Am avut atâta nevoie de tine, nici nu-ți Închipui cât de mult... Cât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
spune. Oricum Îmi dăduse cu flit. Mă Înșelasem, pusesem botu’ ca un dobitoc Închipuindu-mi că m-a avut vreodată În vedere. Nu-i ardea și nu-i trebuia, nu s-ar fi Încurcat cu unul ca mine nici măcar de curioasă. În rest, habar n-avea probabil cu ce se ocupă ea de fapt aici, În stația de metrou, spre deosebire de Carol pe care-l vedeam pregătindu-se să mă Însoțeaască. Socoteam Însă că nu mă umilisem Îndeajuns. - Hai, Ortansa! Bem o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
suflarea românească se bucura pentru neamul românesc. Acum, după treizeci de ani, de atunci, mulțimea înfiera cu „mânie proletară”, și îi condamna la moarte, chiar pe cei care făcuseră Unirea cea Mare, Partidul Național român cu Iuliu Maniu în frunte. Curioasă este manifestarea sufletului omenesc, singular, dar, mai ales în gloată... în spirit de gloată...doborâtă de povara propriei sale plăceri. Așa a fost de când lumea e lume... Așa va fi întotdeauna, cât va fi lume... Împletiri uimitoare de fapte ale
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
popor, întunecându-i mintea, introducând anarhia în spiritul poporului de jos, fără vreo speranță de întoarcere pe calea cea dreaptă... Haosul cuprindea mințile oamenilor întunecându le... pieirea nu era departe... În Piața Unirii, marele miting continua întrun vacarm de neînchipuit. „ .. Curioasă este manifestarea sufletului omenesc, singular, domnule, continuă Senatorul, dar, mai ales în gloată... în spirit de gloată... Așa a fost de când lumea e lume... Așa va fi întotdeauna cât va fi lume !... Împletiri uimitoare de fapte ale oamenilor și, de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
fi dus să îngrijească vreun bolnav, sau poate că a plecat la Sarmisegetuza, ca să participe la un ritual secret. Eu o aștept. Corinna Corinna nu mă iubea deloc. Deși de descendență nobilă, era doar o curtezană care experimenta, cochetă și curioasă, procedeele din Ars amatoria. Faptul că știam acest lucru a accentuat golul vizibil ce fisura legătura noastră. O amantă, oricât de frumoasă ar fi, devine trivială dacă nu știe altceva decât să-ți ofere senzualitate corporală. Eu vreau să comunic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
la Sulmona, îmi retrăiesc copilăria pură. Călătorie în Geția (2) În drumul nostru dificil spre Sarmisegetuza am întâlnit multe făpturi și animale necunoscute ce populează pădurea - sau codrul, cum îi spun geții în limba lor zgrunțuroasă. Pe aici există un curios atașament între desișul plin de fiare și de păsări exotice și omul nesofisticat ce locuiește prin părțile astea. Înregistrez uimit gesturi și răspunsuri ciudate. Le trăiesc aproape în transă. Am observat cum uneori Cotys reușea să stabilească o comunicare suprareală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
alt spațiu. În apartamentul părinților, îl asociez pe tata mai puțin cu muzica și mai mult cu rafturile pline ale bibliotecilor, cu mirosul dulceag al cărților învechite și cu biroul la care stătea și scria. Da, când vorbeam prea mult, curioasă fiind ca orice copil, tata îmi spunea că de aceea ar fi vrut un băiat. Nici atunci și nici acum nu consider că replica lui m-ar fi lezat, ci dimpotrivă. După atâtea zeci de ani, acum când scriu aceste
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
-mi convenea mie din ceea ce făceau părinții mei. Însă nu am avut în fiecare caz certitudinea că n-a fost bine așa cum au făcut ei. Percepția copiilor asupra vieții mele profesionale este o altă manieră de abordare, de completare. Sunt curioși, au participat și ei la unele activități de-ale mele, dar nu cred că le este foarte clar despre ce e vorba. Ei asociază viața mea profesională cu muncă și efort intens. E o chestiune cam stranie pentru ei, fiind
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
carte care a primit la San Francisco Special distinction in history, literature and fine arts a OIV), Les vins de France și Le vin et ses fraudes. Civilizația vinului vine la rândul ei să încoroneze edificiul, oferind astfel amatorilor și curioșilor o panoramă completă, în patru volume, a tuturor întrebărilor care au legătură cu vița-de-vie, cu vinul și cu fidelii lui. O încoronare întru totul logică, întrucât, departe de a fi o băutură ca toate celelalte, vinul este o pasiune a
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
mediteranean, fiind situat într-o regiune continentală, statut pe care nu-l puteau pretinde Marsilia (Massalia) sau Nisa (de la grecescul nike: "victorie")44. Semnificația cuvântului mediterraneus, care desemnează astăzi un spațiu strict maritim, s-a inversat așadar într-un mod curios de-a lungul timpului. Într-adevăr, grecii și romanii erau preocupați mai degrabă de pământurile care înconjurau marea decât de mare în sine, care era văzută doar ca un mijloc de a ajunge la destinația dorită. În Eneida lui Vergilius
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
nu numai că duce la formarea unui stil creativ de rezolvare a problemelor, dar are efecte și asupra dezvoltării personalității elevilor. Elevul se obișnuiește să abordeze fără teamă problemele, să le analizeze și să le rezolve. Este stimulat să devină curios și deschis, să îndeplinească cu plăcere sarcinile. Nu mai puțin important este și impactul în planul relațiilor interpersonale. Elevii învață să-și cunoască propriile capacități și să le compare cu ale celorlalți colegi din clasă, capătă încredere în forțele proprii
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia INOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93135]