5,794 matches
-
Biserica de lemn din Valea Mare se află în localitatea Valea Mare din orașul Berbești, județul Vâlcea. Biserica a fost ridicată în anul 1776 și poartă hramul „Sfântul Nicolae”. Se distinge prin sculpturi decorative, pisanii, pictura iconostasului și o structură bine conservată. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . În amintirea faptelor și spre pomenirea ctitorilor se păstrează câteva inscripții. Astfel în dreapta intrării, peste funia brâului median apare incizat: "„Leat
Biserica de lemn din Valea Mare, Vâlcea () [Corola-website/Science/321587_a_322916]
-
clopotniță care are un mic foișor necesar difuzării sunetului clopotelor. Acoperișul bisericii, cu învelitoare din șindrilă, tinde parcă să învăluie in mantia sa și turnul clopotniță, ce se ridică numai până la coama acoperișului. Fațada bisericii este împodobită cu diverse elemente decorative menite a sublinia deschiderile (ferestrele și ușa au crestate și sculptate motive geometrice precum funia, rozete, dinți de lup), iar ultimele cununi de bârne ale pereților, cele de sub streașina largă, sunt prelungite în formă de „aripi” rotunjite. Fundația construcției a
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
locali din familia Zugrăvescu, direct pe suprafața netedă a pereților pregătiți prin astuparea rosturilor dintre bârne cu lut și aplicarea unor șuvițe de pânză din in sau cânepă peste această lipitură. În plus, biserica este înzestrată cu icoane, cu textile decorative, covoare și obiecte care refac atmosfera de altădată a lăcașului de cult. Este de remarcat mulțimea de inscripții cu litere slavone, aflate pe grinzi, la ușa de la intrare, sub streașină sau pe icoane. Biserica are mai multe inscripții în grafie
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
este un gen de plante erbacee din familia Araceae, nativă Africii de Sud la nord de Malawi. Numele genului a fost acordat ca tribut botanistului italian Giovanni Zantedeschi (1773-1846). Este o plantă decorativă, cu frunze mari în formă de săgeată, una dintre frunze, răsucită în formă de cornet, înconjurând inflorescența. Speciile din genul "" sunt otrăvitoare datorită prezenței oxalatului de calciu. Toate părțile plantei sunt toxice și produc iritații cu inflamarea cavității bucale și
Zantedeschia () [Corola-website/Science/321705_a_323034]
-
la ședința din 27 iunie 1952 a Uniunilor de Creație din România: În acea perioadă, critici de artă precum Dorio Lazăr au instaurat „limba de lemn”, o formă de artificializare a limbajului plastic până la reducerea sa la un simplu instrument decorativ al puterii. După plenara U.A.P. din 23 - 28 martie 1955, Dorio Lazăr publica în revista Arta Plastică nr. 2, 1956 un articol intitulat „ În preajma unei etape noi”, în care sintetiza concluziile acestei Plenare: Spre a fi pe gustul conducerii
Dorio Lazăr () [Corola-website/Science/321719_a_323048]
-
până în anul 1888. Va începe apoi să lucreze în divrse fabrici de mobile din München, Karlsruhe și Berlin, unde învață să sculpteze în lemn. În anul 1891, devine profesor pentru desen ornamental și industrial la școala de pe lângă Muzeul de Artă Decorativă din St. Gallen (Elveția). Excursiile la munte reprezintă sursa de inspirație pentru o serie de acuarele, multiplicate sub formă de cărți poștale. Grație sumelor de bani obținuți din vânzarea lor, reușește în 1898 să plece la München și urmează școala
Emil Nolde () [Corola-website/Science/321726_a_323055]
-
nava), încăperea destinată exclusiv bărbaților, este de formă dreptunghiulară. Intrarea în naos este situată pe latura de sud. Absida altarului este poligonală, nedecroșată, în prelungirea pereților corespunzători ai naosului. Turnul prezintă, ca și bisericile din zona Făgetului, elemente constructive si decorative ale barocului apusean. O particularitate este prelungirea acoperișului deasupra intrării, pe latura de vest, realizându-se o formă simplă de pridvor care se mai întâlnește doar la bisericile din Coșevița și Românești. În anul 1937 biserica a fost acoperită cu
Biserica de lemn din Baștea () [Corola-website/Science/320796_a_322125]
-
sinagogă existentă în oraș este Sinagoga Mare, care mai funcționează încă. a fost construită în perioada anilor 1814-1815, după cum atestă o inscripție aflată pe clădirea locașului de cult. Pe scara de piatră a balconului se află o placă cu motive decorative iudaice, printre care și doi lei. Între cei doi lei se află inscripția ""תקעה"" semnificând anul evreiesc ""5575"", care se suprapune peste perioada 15 septembrie 1814 - 4 octombrie 1815 din calendarul creștin. Mai jos, se află o altă inscripție în
Sinagoga Mare din Hârlău () [Corola-website/Science/320791_a_322120]
-
face parte din lucrarea sacerdotala, liturgica a arhiereului. Ori de câte ori arhiereul intra în biserică să slujească, se îmbracă în mantie și primește cârja. În afară de cult, cârja se poate purta și la procesiuni. Paterița se termină în partea superioară cu un motiv decorativ care diferă formal, tematic și simbolic de la arta apuseana la cea orientala bizantina. În arta apuseana capătul răsucit al cârjii arhierești este împodobit fie cu motive vegetale fie cu șerpi cu gurile deschise. Motivele vegetale amintesc de toiagul lui Aaron
Pateriță () [Corola-website/Science/320969_a_322298]
-
Imaginile Vector pot fi mărite și micșorate fără a pierde calitatea. O imagine poate fi modificată prin manipularea obiectelor din care este alcătuită, acestea fiind salvate apoi ca variații ale formulelor matematice specifice. Este des utilizata în imagini cu funcții decorative, caractere-text, logotipuri, infograme, decor, cat și în proiecte sofisticate 3D, montare video, animație, etc. Există sisteme sofisticate de control cromatic al imaginilor. Adaptarea valorilor cromatice se aplică în funcție de necesitați și scopuri. Astfel, pentru controlul de culoare la computere, există mai
Grafică digitală () [Corola-website/Science/320985_a_322314]
-
lisă din care nu se vede cărămida, decorată cu rame de arcuri încastrate simulând deschiderea (unele dintre ele chiar sunt deschideri), care ”sprijină” restul fațadei. Fațada Sălii de Mașini merită o atenție specială. Dintre toate, ea prezintă mai multe motive decorative și mai multe aspecte legate de modernism, cum s-a întamplat la primitiva Centrală Tejo și la cele mai multe centrale electrice de epocă, (poate pentru că sala de mașini era inima care genera energia produsă în centrală), dar fără să intre în
Centrala Tejo (ansamblu arhitectural) () [Corola-website/Science/321000_a_322329]
-
cel din centru fiind puțin mai mare, cu o ramă continuă, având o formă de cheie în vârful arcurilor, care traversează întreaga fațadă până în părțile laterale ale clădirii. Partea de sus a fațadei, formată dintr-un fronton spart, prezintă rame decorative, facute din cărămidă, simulând un arc lombard. La extremele fațadei, pilastri care se ivesc de la baza se ridica până la fronton, amintind de cele două turnuri mici de pe fațadele ecleziastice. Fațadele longitudinale prezintă o compoziție armonică, împarțită în trei zone separate
Centrala Tejo (ansamblu arhitectural) () [Corola-website/Science/321000_a_322329]
-
aceste zone existând trei mari ferestre verticale, ornamentate cu o ramă care tranversează întreaga laterală. Deasupra fiecarei acestor mari ferestre, există o fereastră pătrată, un fel de friză pe partea de sus a clădirii. La Clădirea de Înaltă Presiune, motivele decorative sunt diferite de cele de la Joasă Presiune, unde influențele clasice, câștigă înălțime și grandoare; dar și așa, reia aceeași estetică de reâmbrăcare a cărămidei. În interior, cu similitudine la ceea ce se întâmplă în Sala de Cazane de Joasă Presiune, placa
Centrala Tejo (ansamblu arhitectural) () [Corola-website/Science/321000_a_322329]
-
o scurtează, față se lățește și rămâne impasibilă, în timp ce se renunță la ochii îngustați și la surâsul caracteristic capului arhaic; pliurile veșmintelor sunt tratate fără nici un fel de manierism, în timp ce trupul este reprezentat cu precizie anatomică, fără a caută efectul decorativ, deosebindu-se piciorul de joc de piciorul de sprijin, permițând o ușoară legănare a soldurilor, care evota orice rigiditate. Metopele templului lui Zeus din Olimpia înfățișează muncile lui Hercule, remarcându-se prin soliditatea aproape arhotecturala a figurilor, chiar și statice
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
de zid menționăm și bolta din altar care imită sfertul de sferă (concul) și, lucru esențial, trecerea ei spre bolta naosului prin arce etajate. Element îngenios în arhitectura stilului moldovenesc, dar nefiind necesare în cazul nostru, având doar un rol decorativ. La acest capitol de plastică decorativă trebuie să remarcăm faptul că biserica rupestră de la Japca se prezintă ca un monument de stil popular, cu un stil ornamental foarte sobru. Alături de aceste trăsături, nișa din partea sudică a naosului relevă că la
Mănăstirea Japca () [Corola-website/Science/315311_a_316640]
-
altar care imită sfertul de sferă (concul) și, lucru esențial, trecerea ei spre bolta naosului prin arce etajate. Element îngenios în arhitectura stilului moldovenesc, dar nefiind necesare în cazul nostru, având doar un rol decorativ. La acest capitol de plastică decorativă trebuie să remarcăm faptul că biserica rupestră de la Japca se prezintă ca un monument de stil popular, cu un stil ornamental foarte sobru. Alături de aceste trăsături, nișa din partea sudică a naosului relevă că la această biserică s-au făcut lucrări
Mănăstirea Japca () [Corola-website/Science/315311_a_316640]
-
ca artistă decoratoare. Opera artistică cuprinde lucrări de pictură, desen, acuarelă, metaloplastie, piele repusată și broderie. În acuarelă a abordat teme diverse, de la scene de interioar până la peisaj și portret. Cele mai cunoscute fiind naturile statice cu flori. În arta decorativă s-a remarcat prin piese de mari dimensiuni și o subtilă armonie dintre stilul neoromânesc și stilul 1900. A fost o apropiată a mișcării de emancipare a femeii din perioada interbelică, precum și o colaboratoare a revistei Drepturile Femeii, condusă de
Elena Alexandrina Bednarik () [Corola-website/Science/315327_a_316656]
-
de la Fontainebleau (din 1594): În 1531, artistul florentin Rosso Fiorentino, după ce își pierduse cea mai mare parte a bunurilor în Sacco di Roma din 1527, a fost invitat de regele Francisc I în Franța să înceapă realizarea unui larg program decorativ pentru castelul Fontainebleu. În 1532 i s-a alăturat un alt artist italian, Francesco Primaticcio ( din Bologna). Rosso a murit în Franța în 1540. La sugestia lui Primaticcio, fiul lui Francisc I, Henric al II-lea, l-a invitat în
Școala de la Fontainebleau () [Corola-website/Science/315347_a_316676]
-
o plată pe măsură. Operele acestei “prime școli de la Fontainebleu” se remarcă prin folosirea intensă a materialului denumit stuc ( muluri și rame de tablouri) și a tehnicii frescei dar și prin ingenioasele compoziții bazate pe iconografii alegorice și mitologice. Motivele decorative ale Renașterii, grotești, antrelacuri și putti, sunt frecvente ca și un anume grad de erotism. Siluetele sunt elegante și dovedesc influența tehnicilor proprii manierismului italian, lui Michelangelo, Rafael și în special lui Parmigianino. Primaticcio a fost însărcinat de rege cu
Școala de la Fontainebleau () [Corola-website/Science/315347_a_316676]
-
selecție. Un lucru este evident: Franța, această țară a castelelor, fie ele regale, princiare, nobiliare sau militare, are cea mai mare concentrație de astfel de clădiri din întreaga lume. Simboluri ale regalității, valori ale renascentismului, bijuterii ale artei arhitecturale sau decorative, multe dintre aceste reședințe au devenit astăzi hoteluri sau case de oaspeți. Castelele de pe Valea Loarei sunt castele situate în regiunile Centre (Touraine, Blaisois, Orléanais, Berry) și Pays de la Loire (Anjou).Printre cele mai remarcabile și renumite sunt următoarele:
Valea Loarei () [Corola-website/Science/315470_a_316799]
-
Paști este un ou vopsit sau decorat cu desene, în special în roșu, cu ocazia sărbătorii Paștelui creștin. De obicei este un ou de găină fiert tare, care, conform tradiției, este mâncat sau dăruit. Oul de Paște are și scop decorativ în perioada Paștelui. Ouăle de Paști decorative pot fi ouă de găină golite de conținut, sau pot fi confecționate din carton, gips, lemn, piatră, material plastic. Există și ouă de Paște de ciocolată. Conform Danielei Dumbravă, istoric în cadrul Institutului de
Ou de Paști () [Corola-website/Science/315482_a_316811]
-
cu desene, în special în roșu, cu ocazia sărbătorii Paștelui creștin. De obicei este un ou de găină fiert tare, care, conform tradiției, este mâncat sau dăruit. Oul de Paște are și scop decorativ în perioada Paștelui. Ouăle de Paști decorative pot fi ouă de găină golite de conținut, sau pot fi confecționate din carton, gips, lemn, piatră, material plastic. Există și ouă de Paște de ciocolată. Conform Danielei Dumbravă, istoric în cadrul Institutului de Istorie a Religiilor din cadrul Academiei Române, vopsitul oualelor
Ou de Paști () [Corola-website/Science/315482_a_316811]
-
formală a arhitecturii coreene. Ornamente arhitecturale și conotație simbolică lor au avut mai multe varietate și bogăție. Arhitecții din perioada destinat să exprime o voință puternică pentru a forma un stil indigene din arhitectura, si a încercat să utilizeze elemente decorative de toate tipurile. Acest lucru realizat un fel de calitate simfonice cu metodele de organizare arhitectural prin contrast puternic de lumină și întuneric, de simplitate și complexitate, si apoi în cele din urmă a ajuns la punctul culminant definită de
Dinastia Joseon () [Corola-website/Science/317233_a_318562]
-
m (parterul se află parțial îngropat în sol), iar ferestrele sunt ușor arcuite în ogivă și de mici dimensiuni. Edificiul prezintă elemente de amenajare și decorație care aparțin și ritului sefard și celui așkenad. Se remarcă în stilul arhitectonic și decorativ al sinagogii influențe ale clădirilor de cult similare din Boemia, Polonia și Rusia. În sinagogă se intră printr-o tindă cu etaj a cărei pardoseală se află cam la 1 metru sub nivelul străzii. Din tindă se coboară câteva trepte
Sinagoga Mare din Iași () [Corola-website/Science/317417_a_318746]
-
și traveea centrală s-a amenajat o mică terasă cu un parapet de piatră cu motive cvadrilobate. Frontonul este încadrat de două coloane dreptunghiulare, finalizate cu câte o abacă octogonală terminată cu un dom. Deasupra sa se află un element decorativ, care reprezintă tablele celor zece porunci sculptate în piatră. Ușa de intrare și ferestrele sunt terminate la partea superioară în semicerc. Pe fiecare travee se află câte două ferestre (câte una pe fiecare nivel). Ferestrele sunt dreptunghiulare, terminate la partea
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]