5,592 matches
-
secesiunii, Ver Sacrum (Primăvara sacră), apare în ianuarie 1898. Revista conținea și reproducerile unor opere de artă ale colaboratorilor din străinătate, cât și fotografii de interior ale expozițiilor Secesiunii. Dincolo de ilustrații, ea are o contribuție grafică de excepție de la vignete decorative, chenare, sau design pentru obiecte de artă aplicată, la ilustrațiile însoțitoare ale textelor poetice, sau desene pe teme alegorice, transformând revista, la rândul ei, într-un obiect de artă. Revista beneficiază și de colaborarea celor mai cunoscuți scriitori ai timpului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Weiss, Witold Pruszkowski, Konrad Krzyżanowski etc. Apariția, în 1901, la Cracovia, a Societății Poloneze de Arte Aplicate (Towarzystwo Polska Sztuka Stosowana) va readuce în discuție crearea unui stil național polonez în artele aplicate, generând o reconsiderare a tradiției în arta decorativă, cu un revival gotic în arta lui Stanisław Wyspiański, cu o permanentă raportare la Art Nouveau, totul într-un climat simbolist. Societatea Poloneză de Arte Aplicate beneficiază de apariția unei reviste, Materyały (1902-1905), care, din 1906, va apărea sub numele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cheie îl reprezintă "tinerimea" prin referirea nu numai la o artă tânără, ci și la novismul mișcărilor secesioniste occidentale: Jugendstil în Germania, Arte Joven în Spania etc. Societatea beneficia și de sprijinul principesei Maria 495, care expune lucrări de artă decorativă. Dacă Petre Oprea este reținut din considerente politice, Constantin Prodan sugerează un rol mult mai pronunțat al reginei în economia simbolică și simbolistă a noii societăți artistice, "(...) dar artistul, personalitatea care a avut cea mai mare influență asupra destinelor Tinerimei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în cadrul viitoarei societăți Tinerimea artistică, impresionismul. Cât despre Jiri Mucha, reprezentativ pentru curentul Art Nouveau, ecourile artei sale se vor găsi cu prisosință la pictori precum Ștefan Popescu sau Apcar Baltazar, în încercarea de a găsi o formulă proprie artei decorative moderne prin contaminare cu arta decorativă bizantină. Proiectul lui Alexandru Bogdan-Pitești este mult mai ambițios, cu o deschidere utopic-prospectivă. Criticul de artă visează ca România să joace în Balcani un rol de intercesor cultural și civilizațional între Orient și Occident
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Cât despre Jiri Mucha, reprezentativ pentru curentul Art Nouveau, ecourile artei sale se vor găsi cu prisosință la pictori precum Ștefan Popescu sau Apcar Baltazar, în încercarea de a găsi o formulă proprie artei decorative moderne prin contaminare cu arta decorativă bizantină. Proiectul lui Alexandru Bogdan-Pitești este mult mai ambițios, cu o deschidere utopic-prospectivă. Criticul de artă visează ca România să joace în Balcani un rol de intercesor cultural și civilizațional între Orient și Occident, să se constituie drept o Porta
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
anunță din nou colaborări străine la fel de prestigioase, cu "ilustrații originale făcute special pentru Ileana": Paul Renouard, recunoscut probabil și pentru ilustrațiile sale satirice din jurnalele pariziene sau pentru scenele de gen, artista franceză Louise Abbéma, remarcată, probabil și pentru panourile decorative, și pictorul pointilist belgian, Théo van Rysselberghe, ultimul făcând parte din grupul Les Vingt alături de Fernand Khnopff, James Ensor și Frank Brangwyn de la Londra. Frank Brangwyn era renumit pentru pictura unor subiecte tradiționale legate de viața pe mare, și este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care realizează un portret al reginei Maria. Nu mai sunt anunțate alte colaborări pentru un număr viitor. Nicolae Vermont realizează în primul număr frontispiciul în gustul Art Nouveau-ului în pagina 1, înfățișând o tânără culcată printre flori, transformate în motiv decorativ, un hors-text, Pe gânduri, "litografie originală în trei culori", un autoportret din profil, în aceeași manieră Art Nouveau, însoțind poezia lui Mircea Demetriad, "Unicei", o Paparudă, portretul lui L. Bachelin, plasat într-un chenar floral, un profil de fată și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reverele pardesiului sau hainei sunt deschise, pictorul ține mâna în buzunar, dar gestul are o evidentă notă de eleganță și detașare, iar privirea artistului se fixează în acord cu ținuta aristocratică asupra unui interlocutor invizibil. L. Bassarab desenează o friză decorativă în stil Seccesion, Pești, dar și un portret al lui Friedrich Nietzsche și un tablou pășunist, La pășune. Frederic Storck oferă spre reproducere în revistă un bust al său. Într-un fel, aceste autoportrete contribuie și la misiunea de popularizare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lui Ludovic Bassarab. N. Vermont participă cu ilustrații pentru trei poezii, o "Silhuetă", un "Studiu de nud" și cu "Schițe de la procesul Bulgarilor". Frontispiciul este executat în stil secession de către Kimon Loghi, înfățișând-o pe zâna Ileana într-un cadru decorativ, alcătuit printr-o simetrie armonică de două pâlcuri de arbori și două coroane de lauri. Pe lângă dulcegăria constitutivă a manierei, răzbate și un fel de naivitate, care convine subiectului preluat din feriile locale. D. Karr este prezent cu două poezii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în cazul ei de cea a unui sacerdot care participă la misterii. "Aceste țigănci îmi păreau în timpul lucrului zeități exotice, în fața cărora oficiam. Coloritul lor brun oriental, pe fond luminos, le delimitau sculptural, sau le făceau să pară un arabesc decorativ închis, pe fond deschis. Deseori, pe neașteptate, descriau în aer mișcări euritmice și gesturi evocatoare de mister, iar eu, înfrigurată de emoție, le prindeam sensul exprimărilor în linii sumare și cât mai expresive"519. Această juxtapunere a modelului pe fundalul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cărei soț face parte, probabil, dintr-o lojă masonică 523, fac apel la un gnosticism subiacent. "Ștampile" masonice sunt imprimate și în diferite locuri ale locuinței cuplului Storck și este greu de crezut că ele au doar un rol pur decorativ, iar sculptorul să nu fi avut o minimă cunoștință asupra semnificației lor. Pe această filieră este posibilă o altă deschidere a operei pictoriței către un fond ezoteric al lumii orientale evocate, lumea hindusă, care devine cunoscută publicului român și prin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o lume arhaică, scoasă de sub metopele unui templu. Ele par răsărite din misterul secolelor, ducând taina criptelor și a templelor egiptene și hinduse, înălțându-se ca un imn închinat permanenței feminine"524. Léon Thévenin sesizează într-o serie de picturi decorative și influența picturii bizantine, care conferă, de asemenea, hieratism picturii. "[...] Țigăncile, cele mai multe statice, febricitate de nostalgia și pasiunea Orientului. [...] felul în care ele se înscriu pe un fond neutru amintește decorațiunea bisericilor bizantine, totul trăind un ritm nou"525. Cecilia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
casa Storck. Bărbatul stă așezat și desfășoară cu gesturi hieratice un papirus. Felul Ceciliei-Cuțescu Storck de a picta vegetația are ceva din tușa "naivă" a lui Rousseau Vameșul, prin exagerarea vegetalului în raport cu corpul uman, urmărind în același timp o simetrie decorativă. Vegetația, ficușii uriași care apar ca un laitmotiv în pictura ei, preiau parcă o parte din carnalitatea, din senzualitatea corpului uman. Artista își încarcă personajele de numinos, fapt subliniat atât prin gesticulația și postúra hieratică a corpurilor, cât și prin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pictura ei, preiau parcă o parte din carnalitatea, din senzualitatea corpului uman. Artista își încarcă personajele de numinos, fapt subliniat atât prin gesticulația și postúra hieratică a corpurilor, cât și prin abstragerea într-un fel de transă mistică. În ce privește efectul decorativ, în pictura Înțelept indian, personajul devine o axă care ordonează (cosmic) tabloul. Ficușii uriași, arborii alcătuiesc un fel de portal, iar florile și vegetația de la picioarele sale sunt dispuse simetric. Asocierea cu elementul vegetal ilustrează un fel de panteism în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
notă monumentală, ca și o anumită demnitate, o grație majestuoasă"527. Unul dintre tablourile care poartă vizibil amprenta picturii lui Gauguin, dar și a artei bizantine, este și Tripticul cu țigănci (pictură în ulei, 1911) construit în maniera unei frize decorative, și căruia Léon Thévenin îi oferă următoarea interpretare: "Viziuni stranii de ființe umane surprinse în ceea ce este mai esențial în instinctul lor sau în sentimentele lor. Plăcerea de a trăi sau nepăsare, sau doar îngrijorare maternă. În centru, idealul, inspirația
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
emoțională, o transferă la nivelul unei coregrafii, nu lipsite de o serie de cezuri. Așa cum ni-l descrie Léon Thévenin, tabloul are ceva wagnerian, ca realizare însă, rupturile de nivel sunt mai puțin violente, fapt care decurge și din tenta decorativă pe care o dă compoziției Cecilia Cuțescu-Storck, prin aducerea fundalului și personajelor în prim plan. În bună măsură, și acest fapt este responsabil pentru armonia ritmurilor tratate ca perioade egale, asemeni unui laitmotiv care intervine pe portativ. "Muzicalitatea ondulațiilor corpurilor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
personajul central, care pare să oficieze în cadrul unui cult solar. Cecilia Cuțescu-Storck găsește la aceste țigănci plăcerea de a trăi într-o deplină libertate, asemeni păsărilor, în mijlocul unei naturi care pare să răspundă euritmiilor gestuale ale femeilor. Ca în pictura decorativă, totul este adus în prim plan, pe o pajiște înflorită țigăncile culeg fructe din arbori exotici; Cecilia Cuțescu-Storck situează personajele acestui triptic la distanțe relativ egale, pentru a evidenția o armonie deplină. Întreaga pictură se centrează în jurul unei femei îmbrăcate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
inspirat și de lirica baudelariană a Florilor răului, volum care nu a încetat să-l obsedeze nici după ce a depășit scurta etapă simbolisto-decadentă ca elev al lui Gustave Moreau. Lui Theodorescu-Sion, poemul lui Maniu îi inspiră o serie de compoziții decorative cu bacante, iar scriitorul însuși a cochetat cu pictura fără a depăși stadiul unui diletantism avizat. Această a doua vocație îl va urmări ca o umbră, iar scriitorul, asumând calitatea de critic de artă, semnează o serie de articole pentru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în proza, cât și în poezia acestuia, pornind de la corelatul imagologic al literaturii, atrăgând atenția că stilul "bizantinizat" în poezie nu trebuie numaidecât asimilat expresionismului, fiind marca decorativismului secesionist sau a Jugendstil-ului, fără a invoca nicio transcendență. "Peste peisaje decorative, poetul suflă aur. Tot în spiritul artei de secessiune, el "estetizează" culorile, dispunându-le pe suprafețe bine delimitate și după legi ale contrastului savant gândite. [...] Stilul "bizantinizant" el îl va cultiva inițial pentru efecte pur picturale, urmărite și anterior, în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sugerează aparent reversul senzualității, o atitudine meditativă, abstrasă, cu atât mai mult cu cât sculptorul a scos din scenă prețiosul trofeu al nimfetei, capul sfântului Ioan. În plus, capul acestei Salomei, prin capelură și banda de mătase care-l încojoară decorativ, și singurul amănunt vestimentar, aparține unei femei contemporane din înalta societate bucureșteană. Criticul subliniază apartenența sculpturii la simbolism într-un mod aproape literar, reconstituind momentul psihologic ulterior atrocității comise. Tot în registrul simbolist se situează și efortul de a transcrie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
să-l reprezinte foarte bine pe Iisus Hristos. În datele sale expresive, acest chip se constituie ca ecou al imaginii terifiante din primul volet, iar gestul său sugerează atât crucificarea, cât și o binecuvântare, așa cum florile care servesc drept element decorativ, dispuse în jurul capului sfântului, prefigurează supliciul încoronării derizoriu-sadice a Mântuitorului cu o coroană de spini. Sfântul Ioan este Precursorul, iar martirizarea sa o anunță pe cea a lui Iisus. În acest fel, gestul sacrificării sale, precum și dansul Salomeei, dobândesc un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
apare din nou. Salomeea ține în mâini acest cap din care sângele curge abundent și-l sărută, dar nu pe gură, ci pe obraz. În fundal se află doi chiparoși, dar detaliul are la Cecilia Cuțescu-Storck o semnificație mai degrabă decorativă, cu respectul conferit unui clișeu simbolist prestigios. Influența iconografiei bizantine este mult mai marcată în acest tablou, iar Salomeea apare înzestrată cu atribute mariologice, chiar dacă substituția nu este clar precizată, ci doar sugerată. Salomeea este singura care are capul acoperit
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
poziția mâinilor, anatomic imposibilă sculptorul a evidențiat și elongația nefirească a gâtului Salomeei sugerează transferul actului crud în spațiul corporalității, transformând-o în același timp pe Salomeea dintr-o dansatoare-gimnastă de o mobilitate ieșită din comun, deopotrivă într-un obiect decorativ și într-o ființă controsionată interior. Elementul literar este jucat prin acest transfer al actului atroce în fluiditatea deplină a arcului grațios al figurii coregrafice. În plus, capelura nimfetei, un breton sever, băiețesc, pare să sugereze caracterul androgin al figurii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
songe! Elles vivent vraiment / En de rêves plus beaux que la vie ambiante"568. Belgianul Herny van de Velde, pictor, decorator și arhitect, împinge până la ultimele consecințe ideile lui John Ruskin și William Morris privitoare la rolul cardinal al artelor decorative în vederea conceperii unei opere de artă totale care să concilieze eticul și esteticul. Artistul încearcă să-și materializeze utopia estetică în proiectarea propriei sale vile Bloemenwerf din Uccle, în 1895, vilă adaptată principiilor sale estetice, unde atât exteriorul, cât și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
contribuția unor martori oculari, Ion Valerian, Ștefan Petică, M.Celarianu, Flamin Chesaru, N. Davidescu sau Cora Irineu. "Pe pereții salonului acoperiți cu tapet (alt element de artificiozitate), atârnau diferite tablouri, o mască în ghips a lui Dante, mici ornamente, plante decorative uscate, legate mănunchi. Pe o masă, la fel de stilizată, drapată și ea tot în roșu și pe console aurii, ardeau policandre cu trei brațe. Lumânările, schimbate o dată sau de două ori pe noapte, împrăștiau o lumină pâlpâitoare, roșiatică, întreținută în chip
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]