5,987 matches
-
a cetății ideale, referința necesară pentru comentarea subiectului.33 "Modelul" lui Socrate trebuie să rămână însă normativ, trebuie să nu fie tradus integral în realitate, pentru că este în primul rând o construcție teoretică elaborată ca un concept-limită, ca o dimensiune deontologică a utopicului (Di Capua 23). Ca să fie urmat cu folos în demonstrația sa, Socrate îl invită pe Glaucon 34 să "asculte imaginea" (488a2) adevăratului conducător de navă, care este filosoful, cel care se luptă pentru adevăr. Maxima cunoaștere (505a2) pe
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Reținem pentru moment teza potrivit căreia etica mediului nu este etică aplicată nici în sensul identificării unui nou domeniu al activităților umane (așa este etica afacerilor, aplicată în întreprinderi), nici în sensul specializării sectoriale (așa cum bioetica aplică morala, utilitaristă sau deontologică, la unele probleme ale dezvoltării tehnologice). În ce constă atunci schimbarea teoretică fundamentală pe care o propune etica mediului și care sunt consecințele teoretice ale acestei schimbări?18 Etica mediului este o cercetare care vizează determinarea condițiilor de legitimitate ale
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
2. Reconsiderarea sferei moralității 2.1. Extinderea sferei moralității. Noțiunea de comunitate morală Dezbaterea despre etica mediului ridică problema delimitării sferei moralității. Cum o delimităm? O putem face fie pe baza unor principii și reguli, așa cum se întâmplă în etica deontologică de tradiție kantiană, dar și în teoriile contractualiste, fie pe baza unor valori, inclusiv de tip utilitarist, fie pe baza virtuților etice, caz în care vom recupera tradiția aristotelică, în fine, pe baza unor criterii ce au legătură cu limbajul
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
este abordată diferit și în funcție de sistemele de etică avute în vedere. Astfel, într-un sistem normativist, dacă a fost acceptată, extinderea trebuie să fie completă, așa cum ar fi cazul utilitarismului hedonist. În cazul unei teorii consecinționaliste și al unei etici deontologice extinderea va putea fi parțială. Așadar, avem două probleme. Prima, până unde să extindem sfera moralității, a doua, dacă extinderea să fie completă sau parțială. Teoreticienii care limitează extinderea domeniului moralității la ființele capabile de trăiri sensibile se bazează pe
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
cu relațiile dintre oameni și că numai oamenii sunt purtători ai valorilor etice. Teoriile dreptului natural iau în considerare în mod esențialist ceea ce ține de natura ființelor umane. Teoriile drepturilor omului pornesc în mod explicit de la drepturile ființelor umane. Teoria deontologică a lui Kant are în vedere omul ca agent rațional și valoarea omului ca "persoană". În teoria marxistă omul este tot un agent rațional care creează distanța dintre natură și cultură. În teoriile contractualiste sunt luate în considerare ființele umane
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
am precizat deja, putem să luăm în considerare cazul ființelor capabile să simtă durerea și putem chiar să ne comportăm într-un fel anume față de animale. De ce nu, o vom face pe baza unui calcul de utilitate. Nici din perspectivă deontologică nu excludem raportarea la animale, așa cum o face însuși Kant în treacăt. Așadar, teoriile etice tradiționale, deși dominate constrângător de presupoziții antropocentrice, lasă loc unei discuții despre însemnătatea morală a altor ființe decât oamenii. În teoriile ecologiste radicale viața însăși
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
credințe de tip religios, analizez și această dimensiune a constituirii unui discurs etic despre mediul natural. 4.1. Argumentul valorii intrinseci sau "argumentul ultimului om" Argumentele în favoarea eticii mediului depind, desigur, de ceea ce înțelegem prin etică. Unii autori resping perspectivele deontologice sau metafizice și iau în considerare judecățile morale și ceea ce înseamnă a trăi în conformitate cu o normă morală. În acest sens, se admite că și cel care trăiește după alte norme decât cele convenționale, trăiește totuși după anumite norme. Drept consecință
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
mai valoroasă decât a unui animal. În cazuri extreme, argumentează alții, viața unui animal sănătos poate fi considerată mai valoroasă decât a unui om nesănătos.233 Concluzia este că această diversitate de poziții teoretice obligă la o abordare normativă sau deontologică minimală 234. În fine, ultimul grup de critici pe care îl menționez pornește de la teze fundamentale ale filosofiei morale. Astfel, s-a obiectat că animalele nu sunt ființe autonome, de aceea ele nu au calitățile unui membru al unei comunități
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
inclusiv al voinței, sunt diferite. "Poate fi virtutea caracterizată prin raționalitate?" devine astfel o întrebare legitimă 283. Etica virtuții reprezintă astfel o alternativă la teorii tradiționale. Deosebim o asemenea etică normativă a virtuții de o etică utilitaristă și o etică deontologică 284. Principiile acestor teorii cu privire la acțiunea corectă vor fi următoarele: Etica utilitaristă - U1. O acțiune este corectă dacă și numai dacă promovează cele mai bune consecințe. - U2. Cele mai bune consecințe sunt acelea în care fericirea este maximizată. Etica deontologică
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
deontologică 284. Principiile acestor teorii cu privire la acțiunea corectă vor fi următoarele: Etica utilitaristă - U1. O acțiune este corectă dacă și numai dacă promovează cele mai bune consecințe. - U2. Cele mai bune consecințe sunt acelea în care fericirea este maximizată. Etica deontologică D1. O acțiune este corectă dacă și numai dacă este în acord cu o regulă morală corectă sau cu un principiu moral. D2. O regulă morală corectă sau principiu moral este unul care: (i) se află pe această listă. (ii
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
însuți nu presupune că nu ai grijă de ceilalți. Ideea de prudență nu presupune excluderea celorlalți, prudența nu este echivalentă cu egoismul. Egoismul și instrumentalismul sunt mai puternice decât prudențialismul. În acest sens slab, prudențialismul este compatibil cu o etică deontologică de tip kantian în care omul este scop pentru om341. Principiul subsidiarității Cred că justificarea principiului subsidiarității este asigurată prin consistența următorului argument: 1.Toate societățile umane cunoscute au fost și sunt, într-un fel sau altul, mai mult sau
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
se acceptă că omul are o poziție specială în relația cu natura, dată de capacitățile sale, cele două poziții diferă prin modul în care valorizează natura, prima în sens instrumental, a doua în sens intrinsec. Putem deosebi între un liberalism deontologic, în care cel mai mult contează persoana autonomă, și un liberalism utilitarist, de tradiție britanică, în care cel mai mult contează nevoile și preferințele individuale. Dacă în primul caz cel mai important lucru pe care trebuie să îl facă un
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
un stat liberal este apărarea libertății persoanei umane, în al doilea caz statul liberal își propune să maximizeze fericirea individuală prin satisfacerea nevoilor și a plăcerilor, adică ține cont de preferințele individuale. Ecologismul se poate armoniza cu ușurință cu liberalismul deontologic, însă modelul adoptat în practica politică este liberalismul utilitarist 351. Cred că liberalismului utilitarist duce la un conflict cu teoreticienii mediului, iar dominanța acestui tip de liberalism plasează ecologismul mai la stânga. Dacă statul drept, adică atât corect, cât și bun
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
după caz, completarea pregătirii); > reabilitarea comportamentală și cultivarea respectului condamnatului față de propria persoană; > dezvoltarea mijloacelor de exprimare și a capacității de a comunica ale deținuților; > asistență și monitorizare în vederea reintegrării socio-profesionale post-executorii. 2) Exersarea comportamentelor generale în acord cu normele deontologice ale profesiei de psiholog, asistent social sau sociolog; 3) Stabilirea, consolidarea și promovarea unor relații de cooperare cu personalul din cadrul Penitenciarului de Maximă Siguranță; 4) Identificarea și studierea problemelor specifice deținuților; 5) Formarea unui stil de lucru în echipă și
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
studenți. Cei doi autori, aplicând teste de semnificație statistică, au constatat că satisfacerea nevoii de securitate este necesară pentru activarea nevoii de autorealizare, în timp ce satisfacerea nevoilor de apartenență și stimă nu este necesară. Una dintre criticile privind premisele etice și deontologice ale ierarhiei trebuințelor este formulată de Cullen (1997) în articolul Maslow, Monkeys and Motivational Theory. Autorul argumentează că teoria lui Maslow justifică puterea managerială, dând posibilitatea managerilor să adopte practici motivaționale care par a fi răspunsuri la nevoile angajaților, dar
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
tradiției slăbiseră deja. Ideologia revoluționară luase locul unei pronunțate conștiințe istorice. Cum, în timpul comunismului, milioane de oameni au stat sub raza neagră a acestei influențe, imunitatea rațiunii la deciziile uneori absurde ale veacului nu poate fi negată. Asumând acest cod deontologic, filozoful hermeneutic va putea depăși limitele strâmte ale individualismului romantic sau fixațiile pozitivismului istorist. Operele de creație ale umanității nu mai sunt privite ca simple recipiente ale unei inspirații de geniu, impenetrabilă și impredictibilă, dar nici ca victime fagocitate de
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
uneori în situația de a controla și orienta comportamentul acestora. Legea 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public, Legea 677/2001 privind datele cu caracter personal, Legea drepturilor pacientului nr.46/2003 și nu în ultimul rând Codul deontologic al profesiei de medic definesc problematica tot mai actuală dar și extrem de dificilă a interacțiunii cu publicul, cu mass media și cu ceilalți medici, dar și necesitatea creării imaginii medicinii de urgență, așa cum este ea astăzi la noi și în afara
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Irinel Rotariu, () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1077]
-
ambele sfere sau, într-o formulare mai directă: democratizarea sferei publice nu este posibilă fără democratizarea prealabilă a vieții private 13, în sensul echilibrării relațiilor de gen în ambele zone. Pornind de la aceste premise teoretice și de la precizările metodologice și deontologice necesare unui demers editorial onest, efectul scontat pe care îl avem în vedere este de a vorbi despre aceste două dimensiuni ale vieții noastre (public-privat) care evoluează continuu, uneori armonic, alteori conflictual și care, doar privite împreună (în interdependența și
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
m-au propus, atunci, pentru a ocupa unul dintre cele 4 locuri disponibile în Colegiul Consultativ al Studenților (alcătuit din reprezentanții universităților din București, Iași, Cluj și Timioșara), instituit de Ministrul Educației, Andrei Marga. Am refuzat, invocând un nescris principiu deontologic, care sesiza o "incompatibilitate" între statutul meu de redactor-șef al unei reviste ce milita pentru respectarea drepturilor studenților ("Opinia studențească") și viitoarea poziție de (indirect) membru al aparatului guvernamental. Poate o greșeală politică, dar cu siguranță - cred și acum
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
români sunt uitate acum. Aceste apelative foarte tari sunt înlocuite cu "presupus" ceea ce implică condiționalul. Desigur, această atitudine "politically correct" este de lăudat, întrebarea care se pune este de ce în cazul românilor nu se folosește niciodată? Dar în deșertul principiilor deontologice rătăcite, mai există și o mică oază de corectitudine. Jurnalistul italian Gennaro Carotenuto pe 5 mai 2007 publica pe blogul său un articol edificator. Iată sinteza acestuia: "Un italian împușcă și omoară un fetiță poloneză de cinci ani din motive
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
a cărui implementare se realizează în aceeași manieră ca și a celorlalte elemente corporative. Codul etic se adoptă pe baza normelor de conduită corporativă, trebuie să fie acceptat în unanimitate de Consiliul de administrație al companiei și să cuprindă reguli deontologice și etice, atât pentru membrii consiliului și executivului, cât și pentru acționarii și angajații societății. 1.6. Modele de guvernanță corporativă În practica internațională există mai multe modele de guvernanță corporativă 43, dar cele mai reprezentative, care s-au conturat
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
continuare a acestuia prin adaptarea practică a prevederilor normative generale la specificul entității. Auditul intern își va atinge obiectivele numai dacă există un sistem de control intern bine organizat, formalizat și periodic constituit din: standarde și proceduri, ghiduri profesionale, coduri deontologice (nu etice), care să susțină morala profesiunii de audit, având în vedere faptul că auditorul trebuie să fie în afara oricăror bănuieli, „precum soția Cezarului”. Managerii trebuie să înțeleagă recomandările și concluziile auditorilor, să perceapă ajutorul pe care îl primesc pentru
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
cu auditorii interni. Auditul intern și calitatea de membru al comitetului de audit, ca parte a conducerii entității, sunt două activități total diferite. Calitatea de auditor intern este o profesie autorizată, care se exercită în conformitate cu prevederile unor standarde profesionale și deontologice, iar calitatea de membru într-un comitet de audit, care funcționează ca și comitetele specializate ale Consiliului de administrație, conferă drepturi și obligații celui ales, asigurate de managementul general/organul de conducere colectivă/ Adunarea Generală a Acționarilor entității. Auditorul intern
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
înaltă calitate. Aprecierea mediului de control se va realiza și prin analiza codului de etică al organizației. Organizația ar trebui să adopte și să impună coduri scrise de etică cel puțin pentru domeniile prioritare ale acesteia, să mențină un climat deontologic puternic și să realizeze canale de comunicații eficiente pentru a se proteja împotriva raportării financiare frauduloase. În acest sens, comitetul de audit va proceda la analiza și verificarea periodică a procedurilor operaționale de lucru ale managementului și a sistemului de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
unor conflicte între adolescenți, de la pătrunderea drogurilor în unele școli frecventate de odraslele îmbogățiților tranziției, drumul până la crime și alte fărădelegi este larg deschis. Pe de altă parte, odată cu instalarea democrației de tranziție au apărut abateri grave de la prevederile codului deontologic al cadrelor didactice: conștiința profesională s-a diminuat, au crescut preocupările pentru activități extradidactice (afaceri, implicări în activități politice și sindicale, lupte pentru accederea în funcții de conducere și administrative etc.), activitățile la catedră și cele educative trecând în plan
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]