8,140 matches
-
soțul ei, și de soacra ei. Acuză de asemenea că între soțul ei și soacră e o relație mult prea strânsă, pe care ea însă o acceptă. Așadar, apar toate motivele pentru ca al doilea copil să nu fie un copil dorit. Literatura de specialitate consemnează caracteristicile copilului nedorit astfel (Brekhman, Fedor-Freybergh, 2005, p. 181): mai puțin vesel, bine dispus; o creștere a importanței atingerii, a simțului tactil; o excitabilitate crescută; lipsa sentimentului valorii de sine (posibilitatea retardării procesului de dezvoltare); fără
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în stimularea mecanismelor de autovindecare (sistemul imunitar având un rol privilegiat). La rândul său, geneticianul nipon K. Murakami (2007) a demonstrat rolul pe care factorii psihologici îi exercită în reglarea chimiei ADN-ului, ceea ce înseamnă că putem mobiliza în sensul dorit (inclusiv al vindecării), o parte din cele 90% de gene inactive, din care unele sunt patogene. Ca urmare, din dorința unui inspirat management genetic, prin promovarea unei atitudini pozitive, putem activa doar genele benefice, lăsând în stare larvară pe cele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
existența individului. Bustan și Coker (1994, apud Chamberlain, 1995) au constatat, pe un eșantion format din 8.000 gravide, că mortalitatea infantilă în prima lună postnatală a fost de 2,4 ori mai mare la copiii nedoriți, comparativ cu cei doriți. Conform aceleiași surse (Chamberlain, 1995), studii finlandeze și cehoslovace realizate asupra unor persoane care intrauterin au fost rejectate de propria lor mamă, au raportat prezența unui nivel semnificativ mai ridicat de tulburări psihiatrice, carențe adaptive și conduite delictuale. Pe filieră
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
adult, așa cum apar în chestionarele prezentate de The National Center for PTSD1. Pentru copii, factorii sunt grupați în șase categorii, astfel: 1. Nașterea Câți copii sunt în familie? Câți frați vitregi? Al câtelea ești în fratrie? Ai fost un copil dorit, planificat sau un copil apărut pe neașteptate? Ce evenimente s-au petrecut în jurul nașterii? (naștere prematură, naștere dificilă, copil nedorit, adopție, separare de mama la naștere, spitalizare, probleme fizice sau emoționale ale mamei în timpul sarcinii) 2. Familia De câte ori s-a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
condiții sănătoase. Factorii de risc la adult, investigați de același instrument adaptat vârstei adulte, sunt: 1. Istoric al traumei Care sunt cele mai traumatice trei experiențe pe care le-ați avut în viață? 2. Istoric perinatal Ai fost un copil dorit? Te-ai născut prematur? Ai fost ținut în incubator mai mult de două zile? A fost nașterea ta dificilă? A fost mama ta într-o stare precară de sănătate fizică sau emoțională? în timpul sarcinii cu tine a trăit mama ta
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
să se reapropie de lumea de care a rupt-o evenimentul traumatic. Cazul pe care îl prezentăm este exemplificator în acest sens. Familie de intelectuali, soț și soție, ambii profesori într-o școală generală, într-un sat. Au un copil dorit, care se dezvoltă bine, care le dă satisfacții parentale. Este o familie fericită. Rețeaua lor socială este alcătuită mai mult din colegi și prieteni, familiile de proveniență locuind la distanțe mari. Când copilul împlinește 1 an, se îmbolnăvește pe neașteptate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Ibidem, pp. 98, 109, 70. 81 Ibidem, p. 19. 82 Ibidem, pp. 88-89. 83 Ibidem, p. 68. 84 Iată alte câteva exemple: "căci aceea are un geniu care veghează asupra ei, are un conducătoriu care îi îndreptează pașii spre limanul dorit; viitoriul ei este asigurat și nu va peri nicicând, ci va trăi etern" (Ibidem, p. 67) "Venitoriu de aur România are/ Și prevăd prin seculi a ei înălțare" (Ibidem, p. 103); Cari până la ultima lor spirare merg înainte fâlfâind și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
particulară a familiei Ghiculești, cu mărginirea unor locuri ce urmau a rămâne libere". Timp îndelungat apoi, locuitorii s-au luptat și, în contra hrisoavelor, proprietatea i-au împovărat și a făcut prin orice mijloace ca prosperarea orașului să nu fie cea dorită. „Foarte târziu, și abia în anul 1859, Consiliul ministerial din Moldova, prin încheierea din 28 februarie, a hotărât mărginirea abuzurilor proprietății". Încheierea din 28 februarie 1859 cuprindea: „Consiliul miniștrilor, în ședința din 28 februarie, intrând în dezbaterea petiției locuitorilor târgului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a fost înființată o "infrastructură" umană cu rolul de a beneficia de informațiile cuprinse în cărți, broșuri, ziare, reviste, provenite de la Vatican și de a le răspândi în comunitățile respective. Relațiile Vaticanului cu autoritățile politice erau importante, deoarece transmiterea mesajului dorit depindea în mare măsură de stabilirea acestor legături. Analiza care vizează un aspect sau o instituție din cadrul Bisericii Catolice trebuie plasată într-un cadru temporal bine delimitat și trebuie privită prin optica personalității și viziunii pe care Suveranul Pontif din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
evenimentele ce se petreceau în societate, indiferent de natura lor: spirituale, sociale, de gândire, economice, politice etc. Tot ele aveau datoria să apere Biserica de atacurile îndreptate împotriva sa, indiferent de unde veneau și ce urmăreau. Pentru a putea avea rezultatul dorit, publicul care recepta mesajul necesita o educație adecvată și specifică atât în plan teoretic cât și practic, în concordanță cu morala creștină. Aceasta trebuia să se desfășoare în școli catolice de orice nivel, în seminarii și în organizațiile de apostolat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
al doilea, era apariția acestei publicații la București, centrul și capitala țării. În scrisoarea din 1 decembire 1925, preotul Anton Gabor scria arhiepiscopului următoarele: "Zilele acestea a fost pe la mine părintele Iosif Tălmăcel, decan de Bacău. Sfinția sa și-a manifestat dorita să contopim revistele Lumina creștinului și Viața iar Sentinela catolică să o scoatem o dată pe săptămână, fiindcă este slabă nădejdea să apară curând ceva de la București. Ce părere aveți Înalt Prea Sfinția Voastră asupra acestor schimbări?"886. Arhiepiscopul a fost
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
să acoperim aceste datorii"1019. Monseniorul Gabor s-a adresat de multe ori și nunțiului apostolic, rugându-l să intervină pe lângă episcopi în vederea susținerii, dezvoltării și unificării presei catolice din România, fiind convins că doar așa se puteau obține rezultatele dorite: "După părerea mea, pentru progresul presei catolice române ar trebui să fie luate imediat următoarele 3 măsuri: 1. publicarea unui ziar săptămânal în limba română la București; 2. constituirea unei societăți pentru ajutorarea presei catolice; 3. constituirea unui sindicat al
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
opiniei publice și de a obține atitudinile dorite de cei ce au "comandat" respectiva campanie autoritatea centrală, oricare ar fi fost ea. Legătura dintre autoritate și mase s-a realizat cu ajutorul elitelor culturale, care s-au implicat în difuzarea mesajului dorit (Jean-Marie Domenach, op. cit., pp. 71-83). 48 Eric Frattini, Sfânta Alianță 500 de ani de spionaj la Vatican, traducere de Zully Mustafa, Editura Tritonic, București, 2009, p. 7. 49 Comunitatea internațională nu a negat personalitatea internațională a Bisericii Catolice. Nicio altă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ar putea preveni ca presa catolică din străinătate să fie indusă în eroare cu privire la realitatea din România. Acesta ar fi un mare serviciu adus catolicismului universal și național. Schimbul între aceste publicații periodice este o condiție esențială a dezvoltării colaborării dorite" (Ibidem, f. 708). 309 Ibidem, f. 701. 310 Ibidem, f. 701. 311 Ibidem, f. 702. 312 Ibidem, f. 702. 313 Ibidem, f. 702. 314 Calendarul Presa Bună, 1924, p. 25. 315 ASV, Fondul Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania 1920-1933
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ar putea preveni ca presa catolică din străinătate să fie indusă în eroare cu privire la realitatea din România. Acesta ar fi un mare serviciu adus catolicismului universal și național. Schimbul între aceste publicații periodice este o condiție esențială a dezvoltării colaborării dorite" (Ibidem). 831 Numeroase și importante informații despre cel mai important eveniment organizat de Biserica Catolică referitor la presă Expoziția mondială a presei catolice se găsesc în Arhiva Secretă a Vaticanului. 832 Lumina creștinului, nr. 7-8, iulie-august, 1936, p. 102. 833
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
reamintește că ospitalitate și ostilitate, derivă din același etimon și linia de despărțire între ele e deosebit de fragilă. Dar, după analiza lui Alain Montandon, Ulise, oaspetele se comportă în peștera gazdei sale cu violența unui dușman, încălcând el însuși regulile doritei ospitalități. Ideea că ospitalitatea poate fi devoratoare, căpcăunescă și canibalescă, că încă din momentul întâlnirii între oaspete și gazdă se pune problema care din ei îl va devora pe celălalt, este prezentă în aproape toate variațiunile scenei de ospitalitate, dar
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
regii Feaciei nu-și ținuseră făgăduiala și că el fusese dus pe vreun țărm necunoscut. "[...] Se puse apoi să plângă tare și se aruncă oftând pe țărmul zgomotos al mării"181. Dar această ne-recunoaștere a unei patrii multă vreme dorite capătă de-a lungul timpului un cu totul alt sens. Această ne-recunoaștere face din Itaca o insula familiar de stranie (un-heimlich), care se ascunde pe măsura înaintării spre ea, un orizont mereu pierdut. Oare ea nu este decât un
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
să acționeze seducția, deturnarea și o astfel de strategie recurge la artificiile podoabei, ale măștii, ale estetizării și ale unei arhitecturi frumoase. Casa care primește, spațiul arhitectural, constituie metafore ale trupului și explorarea labirintului casei este asemeni celei a trupului dorit, fiindcă prin îmbinarea camerelor, a tapiseriilor și tablourilor sale, prin mobilarea și stilul său ea dă o imagine a acestuia. De aceea există construcții, imaginare sau reale, favorabile inițierii erotice, fie că e vorba de palatele magicienei, de castelul unei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
origine, ruptură care antrenează încercarea ospitalității (fie aceasta benefică sau ostilă). Văzută în perspectiva schimbului, a darurilor și contra-darurilor, ospitalitatea gândită de Rousseau trădează ambivalența fundamentală a situației ospitaliere, marcată de tot felul de reguli de îndeplinit și de transgresiuni dorite, oscilând între dorință de libertate și dorință de dependență (relația privind mâncarea fiind paradigmatică pentru un astfel de conflict al acestui spațiu de interacțiune umană și socială, așa cum este și spațiul limbajului, al schimbului de cuvinte și de discursuri pe
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
decât o larvă inconsistentă care nu trăiește decât în așteptarea de a-și găsi adevărul și identitatea în proiecțiile dorinței sale. Nici o îndoială că dezgustul profund suscitat în el de caracterul abject, inavuabil și abominabil al viziunii nălucii atât de dorite nu vine doar dintr-o tentație incestuoasă ci și din imaginea mamei care funcționează ca o oglindă și un portret, al propriei sale imagini. "Acest necunoscut pe care ne-spusul are ca funcție să-l evacueze din psiche poartă marca
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Camus. Comparația povestirii lui Camus cu cea a lui Maupassant este, dincolo de diferența de poetici și de miză, revelatoare pentru mecanismele acestei deteritorializări a gazdei fără voie, actor al unei ospitalități constrânse și supotarte, care nu este nici vrută, nici dorită. Umbra și harta Maupassant (sau mai precis și exact naratorul din Horla) descrie cu lirism (e drept un lirism în mod foarte subtil neliniștitor) locul său de ședere unde își are rădăcinile, această casă unde a crescut "cu uriașul platan
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
mână, poate, pentru cine știe să o observe, să reflecte emoțiile la fel de bine ca și un chip". Idealistul a descoperit că misiunea sa este de distrugere, că nu-i rămâne decât să plece "în infern" pentru o moarte probabilă și dorită care va pune capăt viselor sale. Gazda îl privește atunci (O welch ein Licht!) și va termina prin a răspunde la luarea lui de rămas bun printr-un singur cuvânt, murmurat foarte încet: "Adio" care închide definitiv ușa ospitalității furate
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care ocupă un loc, care impune o prezență. Este vorba de grija față de oaspete, de multiplele atenții pe care cel care găzduiește acordă desigur cu mare plăcere vizitatorului, dar care nu sunt totuși mai puțin constrângătoare. Prezența însăși, oricât de dorită ar fi ea, a invitatului, plăcerea sărbătorii procurate de străin (străin de casă, fiindcă poate să fie vorba de un membru îndepărtat al familiei) acaparează mintea și intruziunea dorită este totuși o intruziune. Invitatul așteptat ocupă fizic și psihic spațiul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care nu sunt totuși mai puțin constrângătoare. Prezența însăși, oricât de dorită ar fi ea, a invitatului, plăcerea sărbătorii procurate de străin (străin de casă, fiindcă poate să fie vorba de un membru îndepărtat al familiei) acaparează mintea și intruziunea dorită este totuși o intruziune. Invitatul așteptat ocupă fizic și psihic spațiul și timpul; el reclamă pentru cel care găzduiește o responsabilitate, o grijă care este specificul însuși al ospitalității. Aceste dependențe și obligații sunt, de altfel reciproce. Invitatul, oricât de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
singur când scrii..."553 Hotel occidental Eroii din America și din Castelul sunt în căutarea unei ospitalități alunecoase, care nu încetează să se retragă. Imaginea Hotelului occidental poate fi luată ca o imagine generală, generică a unui loc de primire dorit, după cum arată Philippe Zard în pătrunzătorul lui studiu 554 asupra sensului acestui Occident, loc al dezorientării și al morții în imaginarul contemporan. Fie că este vorba de castelul contelui Westwest (al cărui nume evocă un occident hiperbolic) sau de hotelul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]