7,291 matches
-
mari, încât nu aveam curajul să întâlnesc pe nici unul din membrii acestei familii. Iată! Vulturii supradimensionați ai piscurilor prăpăstioase din munții amețitor de înalți ai Americii de Sud poposiseră în Câmpia Bărăganului. Extraordinar! Era o știre senzațională care m-a întors pe dos, făcându-mă să mă gândesc la fel de fel de bazaconii; și anume, că, printr-o transfuzie sangvină miraculoasă, membrii acestei familii au fost înzestrați cu anumite însușiri deținute doar de pasărea respectivă; sau poate că, sub hainele obișnuite, ar dispune de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
înghită atâtea semințe? Mă întrebam dacă nu cumva făcuse scurtă la mână de atâtea îndoiri ale cotului. Și mi-a mai fost dat să văd un exemplar care spărgea semințe și la vederea căruia mi s-a întors stomacul pe dos încât era să cad din picioare acolo, peste sacii de porumb. Individul stătea retras pe o tăbuiață într-un colț sub aplecătoare. În mâna stângă avea semințele, iar cu dreapta lua una câte una din căușul palmei stângi și o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
de Dieu, c'est de Le respecter dans les pauvres gens qui souvent comprennent tout de travers. (Singura manieră de a fi demn de Dumnezeu este accea de a-L respecta în oamenii sărmani care de regulă înțeleg totul pe dos), crede Jacques Ferron, mare scriitor guébecois (1921-1985). Dezamăgit de politică, fondează în 1963 "Partidul Rinocerilor" al cărui șef ales pe viață se numește Cornelius I. Este un rinocer care încă mai trăiește la grădina zoologică din San-Diego, servind, așa cum o
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
când mi-am dat seama că, de data asta, mi-l citea pe furiș soțul. Și-acum, răspunsul poate cel mai adevărat, dar secret. E mult mai comod și mai ușor să transpui ideile altora de cât să frămânți, să dos pești și să coci propriile tale idei. Îmi place grozav for mularea dumneavoastră - dacă am fost „pețită de edi tori“. Nu, editorii m-au „pețit“ numai pentru tradu ceri. Domnul Gabriel Liiceanu, care mă cunoaște mult mai puțin decât alți
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
pentru că evreii erau prinși și bătuți. Și mai știu - de asta-mi aduc aminte cu precizie - că, de câteva ori, au venit seara la noi echipe de tineri în cămăși verzi, cu banduliere, care făceau percheziții. Ne întorceau casa pe dos, dar nu-mi dau seama ce căutau. Două lucruri țin minte. Mama îmi cumpărase de ziua mea un lexicon Larousse. Un tânăr din echipa de percheziții m-a întrebat ce carte era aceea. I-am răs puns că era un
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
rezolvat problemele. Pe urmă, altă năzdrăvănie. Aflu din același material scris de Paul Bailey că aș fi foarte bine plătită de editurile private, prin comparație cu ceea ce primeam înainte de la editurile de stat. R.P. Lucrurile stând, în realitate, exact pe dos. A.R. Da. Încă un lucru fals. Trei afirmații false, una după alta. Habar n-am ce l-o fi apucat pe Paul Bailey. Am vrut să dau o notă, o dezmințire în Observator cultural, dar m am gândit că
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
rusești, că nu le pot dezvălui ce gând mă bate și, oricum, nu ar fi fost impresionați; am luat deci ca alibi dezgustul meu față de filmul acela în care clocotea „o ură față de noi de mi-a întors stomacul pe dos” - expresie care avu un efect pozitiv: patriotismul meu era împărtășit și de ei, dar - vorba tot a criticului - „asta nu înseamnă să nu mâncăm ca lumea, ce dracu’?”. Tovarășul Vali avu chiar o clipă de tandrețe: „Dacă te asigur că
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
pantaloni). Eu nu mi-am cumpărat nimic, întrucât hainele erau făcute de o croitoreasă din sat, stofele fiind destul de ieftine. În cei patru ani de studenție, am purtat un palton raglan verde, care după doi ani a fost întors pe dos și a mai ținut încă doi ani. Zâmbesc când scriu aceste lucruri și constat că nu mă simțeam frustrată din cauza unor asemenea lipsuri. Cred că atunci am învățat să renunț, lucru care m-a ajutat și mai târziu în viață
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
tu așteptai un eseu savant de la mine, dar eu sunt un om agitat - mai bine zis, „un om revoltat“ - și am atâtea pe cap. Știi, de când am împlinit șaptezeci de ani, sunt foarte solicitată, în viața mea totul e pe dos, Germania mă primește cu surle și fanfare, confrații români cu o oarecare condescendență - săraca, vorba Angelei Marinescu, „Ești afectată, asta e!“ sau „există și o frenezie senilă, nu știai?“. Dar mă îndepărtez de la subiect. Care subiect? Mă aflu într-o
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Literatura română e bolnavă. Suferă de o acută schizofrenie. Nu, nu cum spunea Jan Koneffke aseară la Trattoria, că cineva ar fi afirmat că între inteligență și schizofrenie ar exista une liaison dangereuse, ci altfel, eu aș zice exact pe dos. Sciziunea personalității se traduce aici prin întreruperea violentă a continuității. L’éternelle querelle entre les anciens et les modernes s-a transformat la noi într-o - hai să ne imaginăm - implozie a podului prieteniei de la Giurgiu, care leagă Bulgaria de
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
înfuriat și am scos din sertar pagina smulsă din Ogoniok-ul la care e abonată mama, pe care stă supărat și mișto, într-o geacă de piele neagră și cu părul în ochi, Aleksandr Serov. Am uns cu pelicanol foaia pe dos, peste modelele de rochii pentru cucoanele sovietice și am lipit-o exact acolo de unde mi-au zburat Monchichii. Apoi mi-am triat liniștită comoara: bermudele de tercot nu merg iarna și oricum au o culoare absurdă, de un bej căcăniu
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
în samădhi ai senzația de adecvare pe care am avut-o intrând - pe o targă cu căpătâiul ridicat, ca o lectică - în prima mea sală de operații: toate erau la locul lor, într-o lumină strălucitoare. Nici perfuzia, instalată pe dosul mâinii după o îndelungată orbecăire prin venele subțiri, nici acul gros înfipt scurt între vertebrele lombare nu m-au făcut să regret hotărârea de a (mă) opera. Am povestit de-atâtea ori această operație, încât, ca într-o experiență extrasenzorială
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
lui, cu care nu vorbisem decât o singură dată la cantină și pe care nici nu mai știu astăzi cum îl chema, parcă Dumitru totuși. Îl alesesem pentru că auzisem că scria poezii non-sentimentaloide și pentru că îi descoperisem un desen pe dosul unui tablou cu Ceaușescu pe care îl luasem la șters și curățat când aveam sector: pe cartonul portretului, Dumitru ăsta desenase un punct negru și mare drept în mijloc, după care scrisese sub el „punctul meu de vedere“ și semnase
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
să nu o trimită diriginta la control la Policlinica Mare. Nu că ar fi avut ceva de ascuns, nu se atinsese nimeni de ea nici în vis; pur și simplu i se tăiau picioarele și i se întorcea stomacul pe dos la gândul că cine știe ce necunoscut sau necunoscută avea să cotrobăie până în măruntaiele ei, acolo unde toata rușinea de a fi femeie se concentrase ca într-un punct nevralgic. Nu-i trecea nimănui prin cap că ar fi fost vorba despre
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Cocinilor - Pârâul Șențer - Pârâul Comenzii din Jos - Poiana Leșeriilor - Pârâul Leșeriilor din Jos - Pârâul Leșeriilor din Sus - Poiana Leșeriilor din Sus - Pârâul ăl Larg - La Plăieț - Pârâul Plăiețului - Pârâul Comenzii din Sus - Pârâul Stânjinilor - Pârâul Cerășului - Fundu Secii g. Pădurea Dosurile - Lazu Popii - Piscu Mânăstirii - Pârâul Coșului - Pârâul ăl Mare al lui Bâcan - Pârâul ăl Mic al lui Bâcan - Pârâul Mitii - Lazul Donului - Lazu lui Teucă - Lazul Neacșii - Lazu lui Dragoman - Lazu lui Andrei - La Smidă - Comanda de Vară - Steghiuța - Poiana
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Ciucurei de pădure (Convallaria polygonatum, Lilium martagon), Cocoșel (Erythronium denscanis), Scânteiuță, Ceapa ciorii (Gagea pratensis, Colchicum autumnale) Poriu (Alium porrum), Aiu sălbatic (Allium ursinum), Țitron domnesc (Veratrum nigrum), Știrigoaie (Veratrum album) Familia Juncanacee. Pleșcioriță (Luzula erecta, Luzula sudetica), Foaie din dos (Luzula spicata) Familia Cyperacee. Țipirig (Scriupus compressus), Papură (Eriophorum gracile, Cyperus divisa), Floarea Crinului (Eriophorum vaginatum), Iarba-n trei fire (Carex davalliana), Bănicel, Cucuruzu ciorii (Carex obtusata), Paiu-lung (Carex acuta, Carex canescens), Flembioară (Carex atrata), Foaia băiatului (Carex flava) Familia
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
la cruce, De trei ori pe zi m-aș duce. Dar mândra-i cale departe, Nu poți merge fără carte. Cartea n-are cin-mi-o face Căci notariul nostru zace. Cu primariu-s mânios Și-mi face cartea pe dos! (Cântec popular din Ardeal) 1. Primăria Încă dela începutul începuturilor organizării vieții sociale în obști, oamenii nu se puteau descurca dacă unul, de regulă cel mai destoinic dintre ei nu era șeful, pe care membrii respectivei colectivități îl alegeau, îl
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
nu le-am lua-o înainte, mă Ioa’, dacă așe o propus tovarășul Hrușciov?», ar fi cârtit Gheorghe, nelipsitul lui pretin întru-toate. - «Dapoi numai de aceea, măi Gheo’, ca să nu bage sama capitaliștii ceia că ni-s cioarecii rupți în dos și să nu facă ei oarece râdere de noi», s-ar fi explicat Ion. În comuna noastră se întocmise lista neagră cu gospodarii cei mai buni, cărora comuniștii de paradă ai satului le lipise pe frunte compromițătoarea etichetă de chiaburi
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
fără să stea prea mult pe gânduri s-a repezit în reprezentantul forței publice, l-a prins zdravăn de umeri, l-a ridicat ca pe un trunchi de lemn găunos și l-a așezat, fain frumos, să fim iertați, cu dosul pe godinul din încăpere, în care însuși milițianul numai cu câteva minute mai de vreme tocmai scormonise în jar și îndesase un braț de lemne de fag. Și l-a ținut popa pe milițian pe godin, până a început să
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
fără să intri-n pămînt de rușinea personajului. Toată biografia asta e un fel de jale veselă de la un capăt la altul. E ca în filmele comice din vremea cinema-ului mut : dacă un per sonaj ia un șut în dos, ți se pare penibil, dar dacă ia zeci de șuturi de la toată lumea, te cuprinde un rîs nebun. Bucățile care plutesc în derivă, ca un fel de ilustrații, prin acest sordid „Bildungsroman“ sînt micile poves tiri „cu Dănuț“ publicate în zisa
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
cultura înaltă (și de valorizare, în paralel, a culturii „populare“) prima axă de ghidaj ideologică a viitoarei biografii a lui Daniel Abagiu, biografie ce urma, de fapt, să poarte chiar numele Deloc literatură. Prin această atitudine se explică lumea pe dos din această carte. Într-un film de Buñuel, mi se pare (cum se vede, name dropping-ul meu merge mai departe și va ajunge și mai departe), totul se petrecea invers : oamenii mîncau separat, în cămăruțe înguste, dar scaunele de closet
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
descumpănit și, ajuns în curte, o văzu iarăși pe soră-sa degustînd un găinaț proaspăt. Dă-o - ncolo, nici nu mai avea chef să o spună mai că-sii ! Aici toți aveau obiceiul ăsta. De exemplu, cînd mer gea în dosul casei să-și facă nevoile, nici nu apuca să termine să se șteargă cu frunzele de brustur, că găinile se și repezeau să ciugulească înfometate ce făcuse. În ceea ce-l privește pe Colț Alb, cîinele pe care chiar el îl
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
critici și spun că ceea ce face și gîndește Dănuț am făcut și am gîndit eu însumi. și pentru aceasta nu e nevoie ca povestirile să fie la persoana I. Nu este vorba aici de nici o strategie de tipul transcrierii pe dos a avertismentului „orice asemănare cu persoane și fapte reale este pur întîmplătoare“ (s-a făcut de nenumărate ori chestia asta). Personajele din relatările mele sînt reale, iar faptele lor, deși uneori pare puțin verosimil, s-au întîmplat aievea. Cîndva, Andreea
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
stătea drept, cu fața înainte, oferindu-și obrajii, și asta se vedea că-i face destul de mare plăcere tova rășei învățătoare, pentru că, după ce se pregătea puțin să nimerească bine, îi aplica o palmă pe o parte și, eventual, și cu dosul, pe cealaltă parte, și se mulțu mea doar cu atît. La ceilalți nu se întîmpla așa. Ceilalți se fereau, se ghemuiau, își băgau bărbia în piept - lucru care o supăra tare și o făcea să se dezlănțuie asupra lor și
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
televiziunile comerciale, își petrec zilele și nopțile în barurile, discotecile și cluburile cu program permanent, ofertante de atracții seducătoare, se distrează dezlănțuit ca și cum acesta ar fi țelul suprem al existenței lor prezente și viitoare. „S-a întors lumea satului pe dos”, filozofează pesimist Dumitru Dascălu. Paștele copilăriei În preajma sărbătorilor Pascale, din încețoșatul îndepărtat trecut străbat, prin vremurile care s-au scurs, duioase amintiri ale inocentei copilării. Pentru întâmpinarea Paștelui Natura își îmbrăca haina de primăvară colorată în verde-crud, presărată cu mirifice
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]