14,427 matches
-
strălucit pe care li-l oferă, cum pot anume realiza, ceea ce scriitorul sovietic formula cu altă ocazie În următoarele cuvinte: „«Arta superioară nu poate fi un scop În sine. Ea trebuie să fie mijloc de luptă pentru idealurile noastreă Avem dușmani. Ei sunt numeroși. Trageți În ei tovarăși artiști!» În raport cu conținutul de idei atât de bogat al versurilor lui Simonov, credem că traducătorul nu a știut să găsească totdeauna forma românească cea mai expresivă și, uneori chiar, nici cea mai justă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Calitatea inferioară a traducerilor lui George Dan alterează Însuși conținutul poemelor lui Simonov, umbrindu-le mult din valoarea originală, care nu poate fi astfel comunicată lectorului român. De aceea chiar editura care a publicat tălmăcirea poemelor lui Simonov Prieteni și dușmani dovedește oarecare ușurință, prea puțină atenție față de textul marelui scriitor sovietic”. Geo Șerban. - Petru Vintilă: Oamenii și faptele lor. În: Flacăra, nr. l8 (70), 7 mai 1949. Geo Șerban. - Nicolae Tăutu: Și s-au Întors pădurile-napoi. Ibidem, nr. 21
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cu țărănimea muncitoare și transformarea socialistă a agriculturii (Povestea tractorului și a oamenilor lui de George Dan, Petru Dumitriu și N.Jianu, La Rășcani a fâlfâi steagul victoriei socialismului), combaterea birocratismului (Cea mai importantă secție de Nagy Istvan), Întărirea vigilenței (Dușmanul de A. Gheorghiu-Pogonești) și altele. Totuși, analizând din acest punct de vedere materialele revistei Flacăra, găsim și serioase slăbiciuni. Mai ales În ultimul timp se observă din nou o ignorare neprincipială a principalelor probleme politice care preocupă masele muncitoare, izolare
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
marxist-leniniste. Asztalos nu procedează didactic ci schematic. Eroii lui nu țin discursuri care să suplinească lipsa faptelor și Întâmplărilor semnificative; ei lucrează pe teren, pe faptul viu, dar În așa fel că până la urmă toată lumea e lămurită, știe cine e dușmanul, cine e prietenul, cum trebuie dusă lupta. El intră direct la miezul faptelor și nu se Împiedică În cuvinte, Întocmai ca un bun activist Însărcinat cu munca la țară - și acolo descoase pricinile și descâlcește ițele. Cartea aceasta e un
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și acolo descoase pricinile și descâlcește ițele. Cartea aceasta e un Îndrumar pentru membrii de partid care lucrează la țară (și nu numai În Transilvania) pentru că prezintă situații tipice și de mască fără cruțare manevrele și metodele de luptă ale dușmanului de clasă. Dar cartea lui Asztalos e prețioasă și pentru alt motiv. În ea nu mai este prezentat satul, zguduit de lupta de clasă, În condițiile când poziția de clasă a mijlocașului nu s-a precizat Încă radical. Mijlocașul Încă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de mai bine de-o lună, comentariile pe marginea prozei se vor menține În acești termeni Încurajatori, liniștitori. Apoi va Începe o zarvă mare: cineva, foarte vigilent, a observat ceva ce alții, mulți, n-avuseseră ochi să vadă: prezența unui dușman de moarte În proza vremii: naturalismul; capetele se vor aprinde, discuțiile se vor Încinge. Dar până atunci să reținem, aici și În note, fața mai calmă - și pe bună dreptate - a criticii literare; ocazia este oferită de apariția În volum
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
soțul și urmele aspre ale vieții se adaugă neîncetat lângă tristele amintiri ale copilăriei și adolescenței sale de slugă În case boierești. Și totuși, situația asta nu ascunde În ea revoltă, nu-i ajută să deosebească Între oameni prietenii și dușmanii, asupriții și asupritorii. Mai mult decât atât, din comportarea Anei nu reies limpede - cu toate că autorul insinuează la un moment dat acest lucru - nici măcar elementele generale, instinctive ale unei conștiințe sau solidarități de clasă. (Ă). Dacă ținem seama și de «inteligența
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
poate deveni un erou pozitiv, nu poate constitui un exemplu pentru oamenii muncii. (Ă). Transformarea Anei, deși se petrece În perioada istorică a trecerii spre socialism, nu oglindește procesul ascuțirii luptei de clasă. Asistăm numai la o luptă cu un dușman inferior - mentalitatea retrogradă (Ă). În genere apare că Ana Roșculeț a Înțeles prea puțin din problemele care frământă lumea. În jurul ei prea puțin din atitudinea nouă a clasei: muncitoare față de Statul nou al democrației populare, față de patria noastră, față de socialism
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și situațiilor. S-a putut astfel vedea că pot aluneca pe panta naturalismului chiar și unii dintre cei mai Înzestrați scriitori ai noștri. Așa se explică și răsunetul discuției, la care au luat parte atât scriitori cât și critici”. NATURALISMUL - DUȘMANUL REALISMULUI SOCIALIST Răstălmăcit În cele mai neașteptate feluri, umplut cu o ideologie și o finalitate cu totul străine de esență, intenție și procedee, naturalismul va fi pentru o vreme noul sac de antrenament al pugiliștilor din ringul literar. Considerat ca
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Când spunem naturalism, nu ne gândim numai la scenele de frenezie a instinctelor, relatate cu o stăruință scandaloasă de Mirona ci și la esența naturalismului, - spiritul obiectivist care bântuie puternic În Cad zidurile. Când, intenționând cât de cât să combați dușmanul, te apuci să etalezi scabrozitățile lui, fără a le combate În practică, prin arătarea faptelor vieții, ci dimpotrivă, lăsându-te furată de descrierea lor, opera literară se transformă Într-un purtător al putreziciunii burgheze. (Ă). Seria de vicii fundamentale ale
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cronică cum ar fi cea a tov. N. Moraru publicată În nr. 5 al Vieții românești - singura cronică ce indică mai complet calitățile și lipsurile - luate În parte - ale volumului II - nu situează naturalismul În centrul lipsurilor, ca pe un dușman periculos ce trebuie lichidat. Dimpotrivă, când este vorba de a trage o concluzie teoretică de sinteză din diferite constatări parțiale juste, articolul tov. Moraru vorbește mai mult În treacăt despre naturalism, și din păcate Într-un mod confuz. (Ă). Felul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de tăcerea completă și neprincipială a tovarășilor Ioanichie Olteanu și Horia Bratu În această privință, reiese că după ce s-au remarcat slăbiciunile criticii literare În dezbaterea Anei Roșculeț, totuși noi n-am reușit Încă să fim destul de vigilenți Împotriva naturalismului, dușman ce amenință tânăra proză realistă ce se dezvoltă În țara noastră. (Ă). Însușirea realismului socialist nu este un lucru lin, care vine aproape de la sine, prin mici eforturi ale autorului ci odată cu adâncirea realității, printr-un studiu sistematic al problemelor
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
alt element pozitiv important Îl constituie conturarea figurilor de luptători ieșiți din rândurile țărănimii, și Întrupând rezerva revoluționară a clasei muncitoare. Toate acestea sunt calități remarcabile. Datorită lor, cartea Oameni sub patrafir aduce o contribuție serioasă la cunoașterea și condamnarea dușmanilor poporului și Întărește conștiința de clasă a țărănimii muncitoare”. PROZA ACTUALITĂȚII Vânarea elementelor naturaliste se va domoli Începând cu partea a doua a anului. Se pun acum În discuție două romane inspirate din actualitate, publicate În serial În prima parte
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Vieții românești a romanului (Ă). Romanul se ocupă de sectorul industriei grele și În proza noastră acest sector a fost mai puțin reliefat. În romanul lui Ion Călugăru vedem cum elemente avansate ale proletariatului au avut de luptat atât Împotriva dușmanilor fățiși (Ă) cât și Împotriva deprinderilor putrede și o mentalitate moștenite de unii scriitori de la burghezie (Ă) Cred că autorul a reușit să contureze puternic figurile hâde, dezgustătoare ale dușmanilor muncitorimii: inginerii Zmeu, Vântu, chiaburii Pălinaș etc. (Ă). Dacă am
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
elemente avansate ale proletariatului au avut de luptat atât Împotriva dușmanilor fățiși (Ă) cât și Împotriva deprinderilor putrede și o mentalitate moștenite de unii scriitori de la burghezie (Ă) Cred că autorul a reușit să contureze puternic figurile hâde, dezgustătoare ale dușmanilor muncitorimii: inginerii Zmeu, Vântu, chiaburii Pălinaș etc. (Ă). Dacă am citit cu vie satisfacție paginile romanului, aș vrea să arăt (Ă) câteva din lipsurile lui (Ă). În primul rând Îmi apare În roman o pronunțată schematizare a personajelor și a
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
șase activiști de partid, trimiși de Comitetul central să Întărească de jos munca politică Într-un sector atât de important, de care depindea În bună măsură refacerea țării, și deci independența ei, marchează o cotitură radicală În activitatea uzinei. Acțiunile dușmanului sunt tot mai dejucate (Ă). Rolul de motor transformator l-a avut Partidul Comunist prin membrii săi cei mai devotați, activiști hotărâți și combativi - figuri de primul plan pe care romanul le scoate În relief. Directorul uzinei - Pavel Ilie - cei
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
rupte din masa muncitorimii. (Ă). În general, mediul și mentalitatea burgheziei sunt just prinse de scriitor, biciuite cu sarcasm, reușind să stârnească În cititor disprețul și antipatia față de exploatatori. De asemenea, scriitorul a surprins cu multă ascuțime chipul ipocrit al dușmanului de clasă (Ă). (Ă). În fine, scriitorul s-a străduit să cuprindă În paginile romanului său un aspect deosebit de important al realității În devenire, pe care o Înfățișa: nașterea și educarea omului nou dintre muncitorii uzinei, procesul de limpezire a
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pe peticul propriu de pământ. (Ă). Iată de ce literatura semănătoristă și poporanistă, ca și cea a fascismului de mai târziu, este expresia urii exploatatorilor Împotriva acestei tradiții. Iată de ce naturalismul ca metodă de creație a burgheziei, este nu numai un dușman al realismului socialist, dar și expresia disprețului și dușmăniei față de popor, a burgheziei și moșierimii. Prezentarea țăranului ca Împăcat cu soarta sa, Îndatorat «bunăvoinței» boierești, redarea În literatură a unui țăran mistic, leneș, bețiv și bestial sunt semnele supunerii scriitorilor
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
dar și expresia disprețului și dușmăniei față de popor, a burgheziei și moșierimii. Prezentarea țăranului ca Împăcat cu soarta sa, Îndatorat «bunăvoinței» boierești, redarea În literatură a unui țăran mistic, leneș, bețiv și bestial sunt semnele supunerii scriitorilor intereselor josnice ale dușmanilor țărănimii și ai poporului muncitor. Însemnătatea pentru literatură a punerii În evidență a capacității revoluționare a țărănimii În condițiile dictaturii proletariatului este ilustrată În Temelia prin eroii săi cei mai buni și printr-o serie de fapte care traduc În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
vieții, Eusebiu Camilar a lipsit romanul său de o figură centrală care există În viața concretă a oricărei gospodării agricole colective (Ă). Această figură este organizatorul de partid trimis de forurile superioare ale partidului, omul experimentat atât În lupta Împotriva dușmanului de clasă cât și În gospodărirea chibzuită a avutului obștesc, care Îndrumă zi de zi munca și lupta țăranilor colectiviști, Îi Învață cum să ducă această muncă și luptă și Învață În permanență de la ei cum să-și Îmbunătățească Îndrumarea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mai resimte Încă, și pare curios să regăsești procedeele lui Barbu, Arghezi sau Blaga». (Ă). D. Radu Petrescu susținând că poezia noastră progresistă s-a dezvoltat pe baza poeziei decadente, subscrie la această pseudo-teorie, se situează pe pozițiile ideologice ale dușmanului de clasă. În realitate, poezia noastră tânără, progresistă nu s-a format la școala decadentismului poetic burghez ci În spiritul tradiției vechilor poeți militanți ai clasei muncitoare (Ion Păun-Pincio, Beldiman, Traian Demetrescu, Neculuță, etc.), la școala poeziei noastre populare și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mâini pricepute a le Învârti Înăuntru, până să capete Înfățișarea utilă dorită». După R. Petrescu, deci, poeții noștri de abia acum «descoperă» poezia. După R.Petrescu poezia e o «armă delicată», nu o spadă ascuțită care pătrunde adânc În inima dușmanului, nu un steag care cheamă oamenii la muncă și luptă. După R. Petrescu «armele acestea delicate se pregătesc cu Încetul». Să nu ne mirăm - cu alte cuvinte - că A. Toma, Maria Banuș, Dan Deșliu, Radu Boureanu și toți poeții noștri
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
combativă și mobilizatorică cu excese» spre marea deziluzie a d-lui Petrescu. Că R. Petrescu reproșează poeziei noastre faptul că e combativă și mobilizatoare, nu ne miră deloc. D-sa, de altfel, se situează pe o poziție de defensivă În fața dușmanului de clasă, a dușmanilor păcii. «Pacea» - spunea el - «este un lucru concret, exprimat În triumful stilului de viață socialist, la adăpost de posibilitatea oricărui atac din partea burgheziei imperialiste». D-sa se vrea la «adăpost» și atât. Pe d-sa nu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
excese» spre marea deziluzie a d-lui Petrescu. Că R. Petrescu reproșează poeziei noastre faptul că e combativă și mobilizatoare, nu ne miră deloc. D-sa, de altfel, se situează pe o poziție de defensivă În fața dușmanului de clasă, a dușmanilor păcii. «Pacea» - spunea el - «este un lucru concret, exprimat În triumful stilului de viață socialist, la adăpost de posibilitatea oricărui atac din partea burgheziei imperialiste». D-sa se vrea la «adăpost» și atât. Pe d-sa nu-l interesează stârpirea cauzei
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
calm și hotărâre: «Cu nărăviții la măcel Știm să vorbim În chip și fel». (Ă). Dar noi nu cerșim pacea. Noi o vom impune, iar la nevoie vom ști s-o apărăm. Poeții noștri sunt conștienți de aceasta: «Dar dacă dușmanul/ Va scoate arcanul/ Rotund să măsoare/ Gâtlej de popoare/ Atunci da, atunci/ pentru noi, pentru prunci/ Pacea Înseamnă:/ Mâna pe armă». (Nina Cassian). Este firesc ca regimul nostru să acorde o atenție deosebită armatei noastre (Ă). Poetul N. Tăutu ca să
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]