5,495 matches
-
Constantin Prezan de la Marele Stat Major Român. Dar, așa cum spune Iorga, "crearea unui nou spirit" a căzut pe umerii altora; iar partea leului, fără exagerare, i-a revenit lui Iorga 58. De Paști, Iorga și-a propovăduit credința. Într-un editorial, Două cuvinte despre Paști, el explica: "Paștele este sărbătoarea învierii, iar noi o păstrăm în viețile noastre în măsura în care Atotputernicul a lăsat-o moștenire... națiunilor"59. Dar acum, la 14 decembrie (sau, pe stil nou, la 27 decembrie) 1916, deputatul Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
o reformă agrară și împroprietărirea 92. Linia frontului rămînea pe loc. Numai Moldova era încă în mîinile românilor. Marele eveniment a fost intrarea în război a Statelor Unite. Iorga, admirator aproape fără rezerve al Statelor Unite, avea toate motivele să exulte. Titlul editorialului său era: America lui La Fayette vine în ajutorul Franței martirizate. America își va pune industria la dispoziția Aliaților. În alt editorial, intitulat Misiunea Americii, Iorga și-a exprimat înalta opinie asupra țelurilor războiului american și mai ales față de susținerea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
intrarea în război a Statelor Unite. Iorga, admirator aproape fără rezerve al Statelor Unite, avea toate motivele să exulte. Titlul editorialului său era: America lui La Fayette vine în ajutorul Franței martirizate. America își va pune industria la dispoziția Aliaților. În alt editorial, intitulat Misiunea Americii, Iorga și-a exprimat înalta opinie asupra țelurilor războiului american și mai ales față de susținerea de către Președintele Wilson a principiului autodeterminării 93. Pentru frontul de vest, intrarea în război a Statelor Unite nu putea surveni într-un moment
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și-a concentrat atenția asupra speranței: a sărbătorit ziua de naștere a lui George Washington și a ridiculizat poziția României, adică faptul că țara se întorcea "la neutralitate". "Sînt oare două Românii diferite?"106 întreba el. A scris un alt editorial: Mergem la Canossa?107 Partizanii tratatului de pace separată (în primul rînd Constantin Stere) de la București și cel de la Iași, neimplicați direct în negocierile de pace (ca V. Madgearu, I. Mihalache sau Brătienii), au fost prezentați într-o lumină nefavorabilă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
amîndoi naționaliști români bucovineni și prieteni ai lui Iorga, au preluat conducerea la Cernăuți, contrabalansînd cîteva slabe inițiative ucrainene autonomiste. Au lansat o invitație armatei române, iar la 16 noiembrie 1918 Bucovina se unea cu România. Iorga exclama într-un editorial: "Moldova lui Ștefan cel Mare s-a ridicat din nou"118. Apoi, brusc, prima pagină a "Neamului românesc" era acoperită de fotografia lui Woodrow Wilson, prezentat de Iorga drept "speranța omenirii". Continua (poate un pic prea idealist), descriind motivele dezinteresate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ei pentru omenire. Chiar înainte de Ziua Armistițiului, România a "reintrat" teatral în Războiul Mondial de partea Aliaților, iar generalul Prezan a ordonat Armatei Române să ocupe Transilvania. Cîteva zile mai tîrziu, Germania a cerut armistițiu, și Iorga putea publica un editorial cu titlul: Franța conduce!120. O dată cu pătrunderea armatei române în Transilvania, să analizăm poziția lui Iorga. El comenta în timpul verii lui 1917, atunci cînd Tisza și guvernul de la Budapesta al acestuia căzuse, că și după cădere tot el era cel
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
alternativele; în sfîrșit, nu exista nici o experiență de autoguvernare. Nu trebuie să ne surprindă că noile instituții democratice au provocat în România reacții stranii, nonoccidentale. Dar în 1918, conchidea Iorga, toată lumea privea cu mare încredere spre viitor. Într-unul din editorialele sale, Iorga reitera încă o dată rolul prezis de el istoricilor, care, după părerea lui, trebuie să iasă din Turnul lor de Fildeș și să-și asume un rol politic. Sub titlul Istoricul și politica, Iorga explica faptul că istoria nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de la CFR, petroliștii de la Ploiești și alți muncitori români au organizat greve de simpatie pentru regimul lui Béla Kun10. Armata română a intrat în Budapesta la 4 august 1919. Iorga nu și-a ascuns starea de beatitudine în momentul acela. Editorialul său purta titlul Armata Română la Budapesta: Ispășirea. Cunoștea bine Budapesta și scria: Ce putem spune despre Budapesta?", descriindu-i superbele clădiri publice, podurile, bulevardele largi și sfătuindu-i pe români să învețe de la dușman 11. După părerea lui Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
marxist rămînea însă ceva străin pentru Iorga. El era convins că sămănătorismul răspundea tuturor nevoilor României. Comunismul fondat în Rusia a desăvîrșit pentru el (ca și pentru mulți din conaționalii lui) monstrul. A scris în lunile acestea o serie de editoriale în care sistemul sovietic din Rusia era numit un "socialism antisocial"31. În acești ani de după război, Iorga și-a ratat aproape iremediabil cariera politică. Care au fost motivele acestui lucru? Autorul cărții de față, după numeroase discuții cu membrii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Averescu nu era nimic altceva decît lucrătura lui Brătianu în încercarea lui de a recîștiga puterea. În 1918, Iorga era în relații relativ prietenești cu generalul Averescu. Cu toate că, gelos poate pe sprijinul acordat de țărani lui Averescu, Iorga scrisese un editorial violent intitulat Chanzy. Aflat permanent în căutare de paralelism în istorie, i-a amintit lui Averescu de generalul francez Chanzy, care, în timpul războiului franco-prusac din 1871, a condus un contraatac încununat de succes, dar, după război, a fost destul de modest
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
căutare de paralelism în istorie, i-a amintit lui Averescu de generalul francez Chanzy, care, în timpul războiului franco-prusac din 1871, a condus un contraatac încununat de succes, dar, după război, a fost destul de modest ca să refuze orice rol politic 36. Editorialul acesta a stricat relațiile și eventuala colaborare a lui Iorga cu Averescu. Cea mai mare șansă a unei acțiuni politice i-a fost oferită lui Iorga de Ion Mihalache și de Partidul Țărănesc al acestuia. Mihalache avea concepții democrate. La
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
monarhist sau pur și simplu era palatist? Răspunsul lui a fost că nu era nici una, nici alta, ci "regalist"! A explicat că a încercat să fie un slujitor dezinteresat al Coroanei pentru binele comun. Coroana era simbolul națiunii. Într-un editorial intitulat Cum să fii loial regelui, el scria: "În fața Coroanei, respect următoarele principii: 1) Nu trebuie să-l măgulești pe rege; 2) Nu trebuie să-l insulți pe rege; 3) Regele trebuie să fie iluminat; 4) Regele trebuie apărat atunci
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și ca francezul Pétain), și ca mulți alți lideri naționaliști din secolul al XIX-lea, Iorga a lăsat tineretul să-i lunece printre degete. Era dezgustat de manifestările acestui "Nou naționalism" și de radicalizarea corpului studențesc. Iorga scria într-un editorial intitulat Seducerea tineretului: "Sînt unii părinți care nu au mai mult bun simț decît copiii lor". În 1927, atunci cînd au izbucnit tulburările studențești de la Oradea, el scria: Cine este de vină? Părinții"111. În timpul tulburărilor studențești de la Oradea (și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
asupra "anarhiei" în plină desfășurare de acolo. Și corespondența lui demonstrează că era la curent cu brutalele metode fasciste 178. Care nu-i erau pe plac. Cu toate acestea, atunci cînd Mussolini a venit la putere, Iorga a scris un editorial în care susținea că Mussolini salvase Italia de o dictatură bolșevică. Asemenea cîtorva liberali italieni (Giovanni Giolitti și alții), Iorga considera fascismul drept un fenomen pozitiv trecător. Ei credeau în forța transformismului. Nici Iorga nici ceilalți nu recunoșteau că aveau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și spaniol. Este ciudat faptul că Iorga credea că mișcarea era în întregime manipulată de către germani. Partidul Comunist Francez a fost și el ținta atacurilor sale. Iorga acuzîndu-l că încălcase principiul unității naționale, sprijinindu-i pe insurgenți. Deocamdată atît în ceea ce privește editorialele politice ale lui Iorga. Ceea ce simțea istoricul, amintindu-și poate de Posada, devine limpede din următorul citat: "Colonialismul începe să trăiască o nouă eră. Băștinașilor trebuie să li se permită să participe la conducerea și la administrarea respectivelor lor țări
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de mai multe ori și a fost supus cenzurii în perioada instituirii legii marțiale. "Neamului românesc" i s-a interzis o vreme să apară cu acest titlu: nu putea apărea ca "Națiunea română", ci doar sub numele de "Neamul". În privința editorialelor lui Iorga, el era același "luptător" politic de zi cu zi, manifestînd mai curînd o reacție decît o reflecție spontană. Una dintre trăsăturile permanente ale "Neamului românesc" fuseseră atacurile violente ale lui Iorga la adresa corupției dominante, într-un amestec ciudat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui Carol, și s-a stabilit la Paris. L-a dat în judecată pe Carol, reclamînd pensie alimentară pentru întreținerea copilului. Toate acestea constituiau "bomba zilei" pentru ziarele pariziene. Urînd din inimă tot ce era german sau prusac, acestea publicau editoriale sub titlul Madame De Hohenzollern, neezitînd să menționeze orice amănunt sordid 194. Pe vremea aceea, asemenea lucruri șocau, astăzi situația s-a schimbat. În ciuda înfățișării, a farmecului și a inteligenței sale, Carol era un om bolnav. Boala de care suferea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
s-a întîmplat. Uriașa întrunire politică de la Alba Iulia a fost o izbucnire vulcanică împotriva sistemului liberal. Iorga ar fi putut-o tolera, dar conflictul cu Maniu și, mai ales, dezaprobarea vădită a Palatului l-au influențat. A scris un editorial intitulat Politica și Masele, în care explica limpede că o națiune are un suflet, o conștiință care acționează în consecință. Masele au instincte și pasiuni; acestea sînt instincte primitive și sălbatice și pasiuni menite să satisfacă poftele și interesele. "Trebuie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ba, mai mult, "cu un fals misticism care înlocuiește idei religioase clare și idei umane folositoare". Acest "băiețaș" a îndrăznit să-l critice pe Iorga în publicațiile universitare "într-o franceză de baltă" etc.221 Iorga a publicat și un editorial în "Neamul românesc" fără să menționeze numele lui Mircea Eliade, dar era clar pentru toată lumea la cine se referea. Ce se întîmplase, practic? Este evident că erau implicați mai mulți factori. Era vorba de ego-ul lui Iorga, de temperamentul său
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a rămas intelectualul est-european, și numai cei care trăiesc acolo înțeleg ce înseamnă acest lucru. Temperamentul său era aproape incompatibil cu democrația. Era teoretic de acord cu necesitatea criticii, dar, practic, ego-ul său era incapabil să accepte critica. Unul dintre editorialele sale era intitulat Cine are dreptul să mă judece? în care explica limpede că, într-o democrație, oricine are dreptul să-i judece pe ceilalți, dar nu era de acord cu acest lucru, replicînd: "Dar nu așa!" Numai oamenii cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fiind întîmpinați cu răceală și comportîndu-se scandalos. Iorga urmărea inflexibil politica externă a României în perioada interbelică, cerînd respectarea tratatelor încheiate și menținerea statu-quo-ului. Dar simpatiile platonice ale Occidentului se îndreptau spre Maniu și spre democrație. Odată ajuns prim-ministru, editorialele lui Iorga au ajuns să fie sinonime cu politica României. Cu Franța! Alături de Franța!73, editorializa el. Demonstra oare acest lucru simpatiile lui puternice față de Franța? Sau principiul său de bază: "Politica externă a României trebuie să fie identică cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
s-a alăturat fără rezerve poziției regelui. Iată ce editorializa el în aceste zile: "În sistemul sufragiului universal, dl Mihalache este cu adevărat un om mare". Pe măsură ce zvonurile despre lucrăturile colonelului Marinescu deveneau tot mai alarmante, Iorga a scris un editorial șfichiuitor intitulat Sfînta corupție. Simțind probabil incongruitatea rolului său, Iorga începea prin a sublinia că locul colonelului Marinescu era în cazarmă, iar al lui la universitate. Fără a lua deloc poziție față de faptul dacă acuzațiile aduse colonelului Marinescu erau fondate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
30 ianuarie 1933, zgomotoasa paradă cu torțe pe sub Poarta Brandenburg anunța Machtergreifung-ul lui Hitler. Începuse marea dramă a Occidentului creștin, iar omul care apăruse din neant va duce Europa la tragedie. Iorga nu avea nici un fel de iluzii. Primul său editorial (după venirea lui Hitler la putere), Marșul nazismului, vorbea despre naivitatea agresivă a lui Hitler. Pentru Iorga, Hitler era "purtătorul de cuvînt al tuturor nemulțumirilor și simbolul tuturor speranțelor poporului german". Finanțat de industria grea, unii visători naivi sperau că
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
După care conchidea: "așa că nava de stat nazistă se îndreaptă spre cei o mie de ani pe care i-a proclamat Hitler chiar ieri"112. La moartea feldmareșalului Hindenburg, Hitler s-a proclamat "Führer und Reichkanzler". Iorga a scris un editorial exploziv, Führer und Verführer: Va traversa oare Adolf I Rinul, va invada Polonia și va anexa Viena? Sau ne va salva binecuvîntarea lui Dumnezeu de catastrofa pe care ne-o pregătește el?"113 Odată cu promulgarea Actului Neutralității Statelor Unite, Hitler s-
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sărbătorit triumful lui Hitler în Austria, reacționînd mai curînd dintr-un instinct spontan decît gîndindu-se la implicațiile pentru România, Iorga a declarat: "Sărbătorim triumful altora și fără să gîndim"4. În primăvara lui 1937, un ziar italian a publicat un editorial intitulat: Ori fascism, ori bolșevism. Iorga a replicat că nu-l vrea nici pe unul, nici pe celălalt. Fiecare națiune trebuie să-și elaboreze propria formă de guvernămînt, bazată pe experiența ei națională 5. Prin 1937, în special în Austria
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]