5,606 matches
-
să fie susținute de țevi răcite, ci pot fi susținute de platbande, ceea ce permite aranjarea țevilor atât în linie, cât și alternat. În caz că gazele de ardere conțin cenușă, adică provin din arderea cărbunilor, se preferă dispunerea în linie, care reduce eroziunea țevilor. Altfel se preferă dispunerea alternată, mai eficientă la transmiterea căldurii. Spre deosebire de aburul care curge prin supraîncălzitoare, apa care curge prin economizoare are o concentrație de săruri mult mai mare, săruri din care o parte se depun în interiorul țevilor, colmatându-le
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
de ramificație de 4,8. Denivelarea totală a galeriilor este de -78m. Peștera are două sectoare distincte, formate independent: Galeria Scărilor, Galeria Lacului. Galeria scărilor începe de la intrare cu culoarul de acces săpat pe o diaclază cu urme evidente de eroziune. La 20 de m de la intrare acesta prezintă o strangulare de 0,4/0,4m, în care se simte un puternic curent de aer. Culoarul de acces debușează în Sala Mare, puternic descendentă de dimensiunile 25/20/8m, îmbrăcată în
Peștera Dâmbău () [Corola-website/Science/316007_a_317336]
-
Din această sală se poate continua pe Galeria Jenel, o diaclaza înaltă de până la 22 m. Se poate înainta pe podeaua întreruptă pe alocuri de gururi de un alb ireal înconjurate de negrul funebru al stâncii sau pe terase de eroziune superioare printre ciorchini de clusterite, coralite, coloane, draperi... Culorile sunt aici ireale, de la albul de cocos al gururilor și perlelor de caverna, la galben și maro, roșu și vânat până la negru pe speleotemele de la înălțime. Galeria se tremină după câteva
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
vest,pînă la Munții Ural,în est,și de la Marea Neagră și Marea Caspică,în sud,pînă la Oceanul Arctic,în nord.În sud,câmpia a fost modelată de mările de demult,iar în nord-de ghețari.Partea centrală este puternic modelată de eroziunea fluvială. este bogată în minereuri de fier,cărbune,petrol,gaze naturale,materiale de construcții,săruri ș.a. Relieful Relieful are altitudini reduse (sub 400 m.), este relativ orizontal, estompat și caracteristica principală este aceea a unei câmpii întinse și netede. Relieful
Câmpia Europei de Est () [Corola-website/Science/320168_a_321497]
-
și a încurajat guvernul cambodgian să protejeze situl. GACP lucrează la un proiect pentru a proteja basoreliefurile care decorează templu din prejudiciu. Studiul organizației a constatat că aproximativ 20% din basoreliefuri au fost în stare foarte proastă, în principal din cauza eroziunii naturale și deteriorării piatrei, si de asemenea, ca urmare a eforturilor restaurării. Alte lucrări implică repararea de secțiuni și prevenirea colapsului în continuare: fațadă de vest de la nivelul superior, de exemplu, a fost susținută de schele în 2002,în timp ce o
Angkor Wat () [Corola-website/Science/320373_a_321702]
-
știe însă că în cele mai înalte zone din munții Himalaya din jurul trecătorii, temperatura vara nu depășește niciodată 15. Nathu La are soluri puțin adânci, cu drenaj excesiv, ce prezintă o suprafață aspră și argiloasă, pe pante abrupte (30-50%) și eroziune moderată. Are câteva zone de scufundare și unele porțiuni sunt predispuse la alunecări de teren. Pentru a păstra fragilul echilibru ecologic din Nathu La pe versantul indian, guvernul reglează fluxul de turiști. Administrarea drumului este asigurată de Border Roads Organisation
Nathu La () [Corola-website/Science/321649_a_322978]
-
o centrală de 18 MW pe râul Annapolis la "Annapolis Royal", dar propunerile mai mari au fost suspendate de către o serie de factori, inclusiv probleme de mediu. "Annapolis Royal Generating Station" a studiat efectele sale diverse, inclusiv o problemă de eroziune accelerată la linia țărmului pe malul istoric al orașului de la Annapolis Royal, precum și probleme cu metalele grele și creșterea înnămolirii și probleme cu contaminarea cu pesticide din amonte. Au fost, de asemenea, cazuri în care mari mamifere marine, cum ar
Golful Fundy () [Corola-website/Science/321668_a_322997]
-
de pe Pământ, deși acestea sunt mai frecvente în altă parte în Sistemul Solar. Poate cel mai cunoscut exemplu este Craterul Valhalla de pe Callisto, satelit al lui Jupiter. Luna are, de asemenea, cratere de acest tip. Procese geologice, cum ar fi eroziunea și plăcile tectonice, au distrus cele mai multe cratere multiinel de pe Pământ. Complexul Bushveld Igneous din apropiere și Bazinul Witwatersrand au fost create în aceeași perioadă, ducând la ipoteze conform cărora masa bolidului Vredefort și cinetica au fost de amplitudine suficientă pentru
Craterul Vredefort () [Corola-website/Science/321669_a_322998]
-
sezonului uscat în 1960, când a fost de 3.280 m/s. În timpul sezonului musonic (iunie-octombrie), inundațiile sunt un fenomen comun. Defrișările din bazinul fluviului Brahmaputra au dus la creșterea nivelului de înnămolire, la creșterea numărului de viituri, și la eroziunea solului în habitatul din aval, cum ar fi Parcul Național Kaziranga. Ocazional, inundații masive cauzează pierderi pentru culturi și pierderi uriașe de vieți omenești și proprietăți. Inundarea periodică este un fenomen natural, important din punct de vedere ecologic, deoarece contribuie
Brahmaputra () [Corola-website/Science/320898_a_322227]
-
Din păcate, în rezervație sunt cuprinse numai luciul de apă și zona afectată de alunecările de teren, dar nu se prevede nici o zonă tampon în jurul ariei protejate. Din acest motiv, ecosistemul nou format este amenințat de defrișările din zonele limitrofe. Eroziunea solului în zona drumului forestier și tăierile masive de arbori au dus la un grad mare de colmatare a lacului, într-un timp neașteptat de scurt.
Lacul Cuejdel () [Corola-website/Science/315343_a_316672]
-
de seră; ٭impactul asupra stratului de ozon stratosferic; contribuția la ploile acide ( prin emisii de SO); ٭poluarea apei din pânzele freatice, ape reziduale, sisteme de tratare, apa de răcire; ٭consumul de energie (electrică, gaze, petrol etc.); ٭poluarea aerului, gaze toxice; ٭eroziunea solului, degradarea pădurilor; ٭explozii, deversări,deșeuri solide, deșeuri periculoase. Analiza categoriilor de impact asupra mediului este îngreunată de lipsa metodologiei științifice necesare pentru evaluarea impactului de mediu al proceselor. Modelele pentru categoriile de impact se află încă în curs de
Evaluarea ciclului de viață () [Corola-website/Science/317347_a_318676]
-
peste 2000 m. Este bine marcat în ansamblul peisajului carpatic prin abrupturile sale marginale, ce pun în evidență flancurile externe prin varietatea reliefului sau. Alternanta de gresii, marne și conglomerate, neuniformitatea litologica a conglomeratelor au condiționat apariția prin dezagregare și eroziune diferențiala, a unui relief rezidual de turnuri și coloane ce iau forme dintre cele mai bizare cele mai cunoscute fiind Babele și Sfinxul . În bazinul superior al Ialomiței domină relieful carstic, cu abrupturi, hornuri (Hornurile Țapului), doline, chei (Horoabele, Urșilor
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
cu Japiezuri în forme și dimensiuni variabile, unele coline și avene. Dezolvarea se îmbină sezonier cu înghețul și dezghețul, contribuind la dezvoltarea reliefului ruiniform de pe abruptul calcaros. În munții Bucegi se întâlnesc 2 forme principale de dovezi glaciare: forme de eroziune și forme de acumulare. Formele glaciare de acumulare nu sunt specifice pentru munții Bucegi, poziția, tipul și numărul morenelor fiind varabile. Conformația masivului în formă de potcoava determina în mod evident dispunerea și direcția de curgere a râurilor. Principala axa
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
vegetale s-au dovedit a fi un factor pedogenetic indispensabil pentru formarea unor anumite tipuri de sol, ca de exemplu molidișurile și jnepenișurile cu Vaccinium și molidișurile cu strat gros și continuu de mușchi acidifili, pentru formarea podzolurilor de destrucție. Eroziunea prin apă și vânt a determinat pe de o parte, coluvionarea materialelor fine humifere, iar pe de altă parte, menținerea în stadii de tinerețe a unor soluri și distrugerea parțială sau totală a altora. Apoi, deplasarea pe panțe a materialului
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
ilustrează un tip de efect cumulat al acțiunii umane asupra pământului și implică o varietate de procese, care includ: eroziunea solului, ravenația, alunecările de teren, compactizarea, salinizarea, lateritizarea, distrugerea materiei organice din substrat și a rezervelor de nutrienți din plante, acidificarea, incendierea și carbonizarea faunei din sol etc. Deci, degradarea terenurilor înseamnă o combinație de procese a căror efect cumulativ
Degradarea terenurilor () [Corola-website/Science/321999_a_323328]
-
terenurilor înseamnă o combinație de procese a căror efect cumulativ este distrugerea potențialului de resurse din epigeosistem (roca superficială, relief, sol, biomasa, rezervoare de apă ș.a.). Căile de degradare a terenurilor sunt multiple, dintre care amintim: Există două tipuri de eroziune a solului: Eroziunea solului este determinată de relația mutuală între erozivitatea agentului de eroziune și erodabilitatea suprafeței solului. Aceste variabile ale erozivității ș erodabilității sunt schimbătoare în timp și spațiu; variază ratele și scările lor, încât fluxul procesului apare constant
Degradarea terenurilor () [Corola-website/Science/321999_a_323328]
-
combinație de procese a căror efect cumulativ este distrugerea potențialului de resurse din epigeosistem (roca superficială, relief, sol, biomasa, rezervoare de apă ș.a.). Căile de degradare a terenurilor sunt multiple, dintre care amintim: Există două tipuri de eroziune a solului: Eroziunea solului este determinată de relația mutuală între erozivitatea agentului de eroziune și erodabilitatea suprafeței solului. Aceste variabile ale erozivității ș erodabilității sunt schimbătoare în timp și spațiu; variază ratele și scările lor, încât fluxul procesului apare constant. Este cea mai
Degradarea terenurilor () [Corola-website/Science/321999_a_323328]
-
resurse din epigeosistem (roca superficială, relief, sol, biomasa, rezervoare de apă ș.a.). Căile de degradare a terenurilor sunt multiple, dintre care amintim: Există două tipuri de eroziune a solului: Eroziunea solului este determinată de relația mutuală între erozivitatea agentului de eroziune și erodabilitatea suprafeței solului. Aceste variabile ale erozivității ș erodabilității sunt schimbătoare în timp și spațiu; variază ratele și scările lor, încât fluxul procesului apare constant. Este cea mai gravă formă de degradare a solurilor. Eroziunea solului se produce pe
Degradarea terenurilor () [Corola-website/Science/321999_a_323328]
-
între erozivitatea agentului de eroziune și erodabilitatea suprafeței solului. Aceste variabile ale erozivității ș erodabilității sunt schimbătoare în timp și spațiu; variază ratele și scările lor, încât fluxul procesului apare constant. Este cea mai gravă formă de degradare a solurilor. Eroziunea solului se produce pe terenurile care au fost cultivate sau pășunate prea intens. Suprasolicitarea solului, apare, în condițiile în care anumite plante sunt cultivate an de an, dar nu se face fertilizarea și substanțele nutritive nu sunt reintroduse în sol
Degradarea terenurilor () [Corola-website/Science/321999_a_323328]
-
sunt cultivate an de an, dar nu se face fertilizarea și substanțele nutritive nu sunt reintroduse în sol. Cultivarea intensă reduce fertilitatea pamântului și provoacă scăderea producției la hectar. Este redusă, de asemenea, coeziunea solului, scazând astfel rezistența lui la eroziune. Deteriorarea pășunilor se produce dacă omul crește prea multe animale pe o suprafață dată. Numărul prea mare de animale consumă vegetația într-un ritm mai rapid, decât ritmul de regenerare naturală a acesteia, lasând în urmă pamântul gol. Eroziunea solului
Degradarea terenurilor () [Corola-website/Science/321999_a_323328]
-
la eroziune. Deteriorarea pășunilor se produce dacă omul crește prea multe animale pe o suprafață dată. Numărul prea mare de animale consumă vegetația într-un ritm mai rapid, decât ritmul de regenerare naturală a acesteia, lasând în urmă pamântul gol. Eroziunea solului se produce în doua faze. În prima faza se sfarâma bulgarii de pamânt (masa coeziva a solului) în particule separate. În faza a doua, acestea sunt îndepartate de șuvoiul apelor curgătoare și de vânt. Eroziunea naturală este un proces
Degradarea terenurilor () [Corola-website/Science/321999_a_323328]
-
în urmă pamântul gol. Eroziunea solului se produce în doua faze. În prima faza se sfarâma bulgarii de pamânt (masa coeziva a solului) în particule separate. În faza a doua, acestea sunt îndepartate de șuvoiul apelor curgătoare și de vânt. Eroziunea naturală este un proces lent care nu poate fi oprit. Dar, odată cu această uzură naturală, se formează solul nou. Oamenii de știință au estimat că durata de erodare și îndepartare naturală a unui metru pătrat de pamânt este aproximativ de
Degradarea terenurilor () [Corola-website/Science/321999_a_323328]
-
care nu poate fi oprit. Dar, odată cu această uzură naturală, se formează solul nou. Oamenii de știință au estimat că durata de erodare și îndepartare naturală a unui metru pătrat de pamânt este aproximativ de 30.000 ani. Căile de eroziune a solului direcționate de om sunt: Există, așadar, multe alte aspecte ale activităților agricole ce contribuie la eroziunea solului: Eroziunea de suprafață se datorează scurgerii difuze pe versanți, a apelor din precipitații, care spală un strat subțire de sol. În
Degradarea terenurilor () [Corola-website/Science/321999_a_323328]
-
estimat că durata de erodare și îndepartare naturală a unui metru pătrat de pamânt este aproximativ de 30.000 ani. Căile de eroziune a solului direcționate de om sunt: Există, așadar, multe alte aspecte ale activităților agricole ce contribuie la eroziunea solului: Eroziunea de suprafață se datorează scurgerii difuze pe versanți, a apelor din precipitații, care spală un strat subțire de sol. În faza inițială acestă eroziunea este aproape imperceptibilă. În cele din urmă însa recoltele scad, deoarece solul devine mai
Degradarea terenurilor () [Corola-website/Science/321999_a_323328]
-
durata de erodare și îndepartare naturală a unui metru pătrat de pamânt este aproximativ de 30.000 ani. Căile de eroziune a solului direcționate de om sunt: Există, așadar, multe alte aspecte ale activităților agricole ce contribuie la eroziunea solului: Eroziunea de suprafață se datorează scurgerii difuze pe versanți, a apelor din precipitații, care spală un strat subțire de sol. În faza inițială acestă eroziunea este aproape imperceptibilă. În cele din urmă însa recoltele scad, deoarece solul devine mai puțin fertil
Degradarea terenurilor () [Corola-website/Science/321999_a_323328]