5,744 matches
-
Zolkiew. Ctitor al tiparului, înnoitor al cultului, promotor al culturii și literaturii în limba națională, D. reprezintă în Moldova, în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, asemenea cronicarului Miron Costin, o conștiință umanistă. Teologia (patristica și dogmatica), istoria, filologia și poezia sunt discipline pe care le slujește statornic - ca om de Renaștere - cu voință de a cunoaște și dor de perfecțiune. Citise pe Grigore Ureche și analele în limba slavonă. Pătruns de valoarea documentului, a cărților rare, el punea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
34-39, 56-58, 67-69, 113-115, 121-123, 148-152, 209-216, 451-453, 483-484; Dan Horia Mazilu, Literatura română barocă în context european, București, 1996, 58-64, 207-210, 255-258; Păcurariu, Dicț. teolog., 148-150; N. A. Ursu, Contribuții la istoria literaturii românești, Iași, 1997; Al. Andriescu, Studii de filologie și istorie literară, Iași, 1997, 1-89; Dan Horia Mazilu, Introducere în opera lui Dosoftei, București, 1997; Sorohan, Introducere, 320-331; Perian, Pagini, 11-29; Dicț. esențial, 264-266; Dan Buciumeanu, Dosoftei poetul. O hermeneutică a „Psaltirii în versuri”, Drobeta-Turnu Severin, 2001; Dicț. analitic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
Neamț), prozator și critic literar. Este fiul Rucsandei (n. Nacu) și al lui Spiridon Dram, țăran. Urmează clasele primare și gimnaziul în comuna natală (1965-1973), studiile medii la Liceul „Petru Rareș” din Piatra Neamț (1973-1977) și studiile universitare la Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, secția română-italiană (1978-1982). Funcționează ca profesor de limba și literatura română la Liceul Industrial nr. 1 din Pașcani (1982-1990), din decembrie 1990, devenind redactor la Editura Junimea din Iași, unde ocupă, succesiv, posturile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286864_a_288193]
-
Ițcou) și al lui Constantin Zub, țărani. Urmează școala primară în comuna natală (1941-1945), Școala Pedagogică din Șendriceni, județul Botoșani (1946-1953) și Facultatea de Istorie a Universității din Iași (1953-1957). Își începe cariera de cercetător la Institutul de Istorie și Filologie din Iași. Acuzat că a organizat o manifestare studențească ilegală cu ocazia împlinirii a cinci sute de ani de la înscăunarea lui Ștefan cel Mare, suportă o perioadă de detenție politică (1958-1964), fiind închis în mai multe penitenciare (Iași, Jilava, Gherla
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
să stea creația populară; importante pentru intențiile redactorilor sunt, de aceea, culegerile de literatură populară sau versurile compuse pe tipare populare. Paginile culturale cuprind comentarii privind mișcarea de idei, situația școlilor românești din Transilvania și Banat, precum și studii de istorie, filologie și filosofie. Ioan Georgescu publică eseul Idei despre cultură, iar I. Mateiu semnează o seamă de articole referitoare la învățământ. La rubrica „Istorie” figurează câteva studii de Ioan Lupaș, precum monografia Din activitatea ziaristică a lui Andrei Mureșanu. N. Drăganu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288613_a_289942]
-
Georgescu publică eseul Idei despre cultură, iar I. Mateiu semnează o seamă de articole referitoare la învățământ. La rubrica „Istorie” figurează câteva studii de Ioan Lupaș, precum monografia Din activitatea ziaristică a lui Andrei Mureșanu. N. Drăganu trimite, pentru rubrica „Filologie”, studii de literatură veche și note etimologice. Lucian Blaga susține rubrica „Filosofie”, în care publică patru eseuri, unele interpretări privind miturile și mai multe cugetări și aforisme. Al. S. Iorga se ocupă de artele plastice (Arta și războiul), însoțindu-și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288613_a_289942]
-
F. studiază între 1889 și 1899 la seminarele catolice din București și din Iași. Apoi, schimbându-și gândul, pleacă la Roma, unde se inițiază în filosofie și în dreptul canonic. Revenit în țară, dă curs unei mai vechi pasiuni, aceea pentru filologia clasică, și în 1904 își va lua licența la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. Student și la Facultatea de Drept, va fi dublu licențiat. S-a ilustrat ca magistru cu virtuți captatorii la gimnaziul din Câmpulung
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287095_a_288424]
-
Elisabetei (n. Stavăr) și a lui Petre Marcu, ofițer de carieră, și soția lui Nicolae Balotă. Din 1944 se stabilește cu familia la Brașov, unde termină școala elementară și liceul. Între 1954 și 1959 urmează la București cursurile Facultății de Filologie, secția literatură și critică literară. În perioada 1959-1972, lucrează ca ziaristă și ca redactor de carte la Editura pentru Literatură, secția „Biblioteca pentru toți”. Din 1979 pleacă din țară, întâi la München, apoi la Tours și Paris, unde Nicolae Balotă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285587_a_286916]
-
clar și ferm respingea, ca o armură de diamant, sofismele cele mai ascuțite și mai încârligate. Degeaba își epuiza el arsenalul dialecticii sale împotriva campionului economiei politice, în van căuta el argumente împotriva dobânzii banilor în istorie, în cazuistică, în filologie și până la ținuta cărților, niciunul dintre panseurile sale nu stătea în picioare. Bastiat le aduna unul câte unul cu sângele rece cel mai ironic și mai detașat din lume, apoi le spărgea în mii de bucăți. Sofistul nostru, asudând, respirând
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
fără a susține licența, Facultatea de Filosofie a Universității din Iași. În 1961 este arestat pentru încercarea de a pleca ilegal din țară, fiind închis până în 1964. Student în 1965 la Facultatea de Medicină Generală și concomitent la cea de Filologie, secția limba și literatura germană, a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, abandonează după un an studiile medicale și le termină în 1970 pe cele filologice. În 1981 emigrează în Statele Unite, unde lucrează ca salvamar, apoi ca asistent și lector
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
Andrei (pseudonim al lui Andrei Hoișie; 15.XII.1951, Iași), germanist, comparatist și traducător. Este fiul Silviei și al lui Beno Hoișie, medici. C. urmează cursul secundar la Liceul „C. Negruzzi” din Iași. În 1970 se înscrie la Facultatea de Filologie, secția limba germană-limba și literatura română, a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, pe care o va absolvi în 1974. Profesor o vreme la câteva școli ieșene, frecventează în paralel și Facultatea de Istorie, obținând licența în 1979. Un an
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286410_a_287739]
-
STAN, Mihai (9.VII.1943, București), prozator și editor. Este fiul Elenei (n. Cârstea) și al lui Stan C. Stan, militar de carieră. Urmează cursurile liceului din Găești (1950-1961), apoi e student la Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic din Pitești (1963-1966). Va lucra în învățământ până la pensionare, ca profesor în mai multe localități din județul Dâmbovița. Este, din 1997, fondatorul și directorul Editurii Bibliotheca din Târgoviște, secretar de redacție, iar din 2002 redactor-șef al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289853_a_291182]
-
STĂNESCU, C.[onstantin] (18.X.1938, Speteni, j. Ialomița), critic literar. Este fiul Tincăi Stănescu (n. Nicolescu) și al lui Constantin Stănescu, învățători. Urmează școala elementară în comuna natală (1946-1952), apoi, la București, Liceul „Mihai Viteazul” (1952-1955) și Facultatea de Filologie (1957-1962). Va fi, succesiv, redactor, șef de secție, redactor-șef adjunct la „Scânteia tineretului” până în 1977, când se transferă la „Scânteia”, unde în 1985 devine șeful secției culturale. După 1989 lucrează la „Adevărul”, unde conduce departamentul cultural, iar în 1990
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289872_a_291201]
-
REBUȘAPCĂ, Ioan (29.V.1935, Dărmănești, j. Suceava), comparatist, folclorist și traducător. Frecventează școala elementară în satul natal, liceul la Siret (1951-1955), devenind apoi student al secției de slavistică a Facultății de Filologie de la Universitatea din București (1955-1960). După absolvire funcționează la Facultatea de Limbi Străine din cadrul Universității bucureștene, parcurgând toate treptele didactice până la aceea de profesor universitar (1997). Urmează stagii de specializare în Ucraina (în 1969, la Lvov și Kiev) și în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289162_a_290491]
-
profesor universitar (1997). Urmează stagii de specializare în Ucraina (în 1969, la Lvov și Kiev) și în Bulgaria (în 1976, la Universitatea din Sofia), iar în 1993 este visiting professor la Universitatea din Edmonton (Canada). Și-a susținut doctoratul în filologie în 1971, cu teza Poezia populară de urare și felicitare. Întâlnirea cu profesorul Mihai Pop i-a marcat decisiv destinul de cercetător, în anii următori R. ilustrându-se prin numeroase contribuții în domeniul folclorului și etnografiei, prin cercetări de comparatistică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289162_a_290491]
-
1955 Alte note de călătorie: Am fost în China nouă. 1956 Publică Studii și conferințe. 1959 Apare monografia Nicolae Filimon. 1960 Romanul Scrinul negru. 1961 Invitat să țină ca profesor onorific cursuri speciale studenților din ultimul an al Facultății de filologie din București. Acum și în anii următori a ținut prelegeri despre "megoloscopia" din versurile lui Alexandrescu, Alecsandri etc., consacrând apoi cursuri speciale lui Eminescu și Creangă. 1962 Monografia Gr. M. Alexandrescu. 1963 Volumul de versuri Lauda lucrurilor. 1964 Cronicile optimistului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
religios și didactic. Umanismul lor, întîrziat și restrâns, e prețios nu în sine, căci latinește au știut și alții, ci prin faptul că putea participa la el o clasă întreagă de oameni. Asta a permis studiile de istorie și de filologie. Hronica românilor de G. Șincai (Buda, 1808, 1809) e o compilație de manieră cam medievală, sprijinită însă pe un material enorm. În filologie se observă două tendințe: de a dovedi cu orice chip că majoritatea cuvintelor sunt de origine latină
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
putea participa la el o clasă întreagă de oameni. Asta a permis studiile de istorie și de filologie. Hronica românilor de G. Șincai (Buda, 1808, 1809) e o compilație de manieră cam medievală, sprijinită însă pe un material enorm. În filologie se observă două tendințe: de a dovedi cu orice chip că majoritatea cuvintelor sunt de origine latină și de a elimina rămășițele graiului "varvarelor ghinte", adică slavonismele. Spre deosebire de Clain și Șincai, Maior crede limba română derivată nu din latina clasică
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
spre vecinică pierzare Și una peste alta zdrobindu-se-ar cădea; Ast zgomot ce ar face, fatala grozăvie, Amestecul, izbirea și uietul trupesc, Vrăjbite elemente, cutremur în tărie, N-ar face-atîta zgomot c-ast zvon duhovnicesc. Cu toată detestabila lui filologie, Eliade are mijloace pentru marele vers romantic. De la Victor Hugo a luat numele proprii barbare, hohotitoare, pe care le adună ca într-un fel de conjurație: Cu-același scomult cade și Belzebuth, Astaroh, Talmuth, Hamos, Asmode, Dagon, Mamuth, Baal, Astoret
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
excelent. Ca om de știință, Hasdeu are mari merite. Enorma lui străduință de a culege documente, îndeosebi slave, în a sa Archiva istorică a României, consultabilă și azi, tehnica de editare a acestor documente, conjugarea apoi a istoriei arhivistice cu filologia și arheologia, introducerea unei filozofii a istoriei în sinteza faptelor sunt elemente care fac din el un mare precursor. Cât despre filologie, el e creatorul ei, în înțelesul savant al cuvântului. Dar opera hasdeană rămâne mai ales ca literatură a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
istorică a României, consultabilă și azi, tehnica de editare a acestor documente, conjugarea apoi a istoriei arhivistice cu filologia și arheologia, introducerea unei filozofii a istoriei în sinteza faptelor sunt elemente care fac din el un mare precursor. Cât despre filologie, el e creatorul ei, în înțelesul savant al cuvântului. Dar opera hasdeană rămâne mai ales ca literatură a imaginației științifice, ca roman al senzației investigative. Hasdeu e talmudist în chipul cel mai învederat, extractor al esenței a cincea, interpretator al
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
străini de literatură, Ioan Mire Melic, zis Mirmilic, profesor de matematică, N. Culianu, profesor de geodezie, Pavel Paicu, profesor. P. P. Carp, omul politic, a făcut puțină critică, necompetentă, găsind că Răzvan-vodă, remarcabila piesă a lui Hasdeu, e o "elucubrațiune". Filologia și istoria au fost stăruitor cultivate la "Junimea", fără rezultate prea apreciabile. Al. Lambrior (1845-1883) a murit prea tânăr ca să fi lăsat lucrări temeinice de filologie. Vasile Burlă (1840-1905) se orientase în limba sanscrită și devenise notoriu prin polemica cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
puțină critică, necompetentă, găsind că Răzvan-vodă, remarcabila piesă a lui Hasdeu, e o "elucubrațiune". Filologia și istoria au fost stăruitor cultivate la "Junimea", fără rezultate prea apreciabile. Al. Lambrior (1845-1883) a murit prea tânăr ca să fi lăsat lucrări temeinice de filologie. Vasile Burlă (1840-1905) se orientase în limba sanscrită și devenise notoriu prin polemica cu Cihac asupra cuvântului "rață". Gh. Panu (1848-1910) s-a pregătit pentru istorie, a făcut gazetărie și a lăsat niște vioaie Portrete și tipuri parlamentare. Opera istorică
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de Kuty, Arghezi dă pamfletului atmosfera fabuloasă din opera satirică a lui Swift și a utopiștilor în genere. Ostilitatea e absorbită în mituri. Uitând punctul de plecare critic, poetul se instalează în fantasticul grotesc, determinîndu-și o biologie, o psihologie, o filologie și o politică extravagant de noi, admisibile în sine. În domeniul psihic (satirizare în fond a unui fost primar) se admite următoarea mentalitate, ducând la o edilitate de un gratuit sublim: " La masă, aflarăm concepțiile acestui bărbat de inițiative, care
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dată o medalie. La manifestarea din aula, cât și la cea de încheiere a sărbătorilor jubiliare, desfășurată în sala Teatrului Național „Vasile Alecsandri”, erau prezenți la loc de cinste și foștii mei profesori din generația de aur a Facultății de Filologie. Le-am notat numele, în ediția apărută la împlinirea a 150 de ani ai Almei Mater Iassiensis, si, cu multă considerație și respect, o fac și acum, în ordinea „autografelor” pe care le-am primit pe filele carnetului meu de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]