5,600 matches
-
la 12 august 1904, la al treilea Congres Internațional al Matematicienilor din Heidelberg, Germania. Stratul limită este zona de interfață dintre un corp solid și fluidul înconjurător în timpul unei mișcări relative dintre ele, proprietățile sale fiind o consecință a viscozității fluidului. Prin teoria stratului limită se simplifică ecuațiile de mișcare ale fluidului prin împărțirea domeniului mișcării în două zone: una în interiorul stratului limită, dominată de viscozitate și care determină forțele de rezistență la înaintare din jurul corpului solid, și alta în afara stratului
Ludwig Prandtl () [Corola-website/Science/328924_a_330253]
-
din Heidelberg, Germania. Stratul limită este zona de interfață dintre un corp solid și fluidul înconjurător în timpul unei mișcări relative dintre ele, proprietățile sale fiind o consecință a viscozității fluidului. Prin teoria stratului limită se simplifică ecuațiile de mișcare ale fluidului prin împărțirea domeniului mișcării în două zone: una în interiorul stratului limită, dominată de viscozitate și care determină forțele de rezistență la înaintare din jurul corpului solid, și alta în afara stratului limită, în care viscozitatea poate fi neglijată fără efecte semnificative asupra
Ludwig Prandtl () [Corola-website/Science/328924_a_330253]
-
în afara stratului limită, în care viscozitatea poate fi neglijată fără efecte semnificative asupra soluției ecuațiilor de mișcare. În această ipoteză se pot astfel rezolva mai ușor ecuațiile Navier-Stokes ale mișcării respective. Teoria stratului limită este un element important în mecanica fluidelor și în domeniile tehnice adiacente acesteia (aerodinamică, hidrodinamică, meteorologie, oceanografie etc.). Începând din 1907 Prandtl s-a ocupat de mișcările supersonice și de undele de șoc care le însoțesc (conform teoriei elaborate încă din 1860 de către matematicianul Bernhard Riemann). El
Ludwig Prandtl () [Corola-website/Science/328924_a_330253]
-
Convecția, denumită și convecție termică, este o formă de transmitere a căldurii specifică doar gazelor și lichidelor care depinde de prezența materialelor. Se referă la transferul de căldură dintre un fluid aflat în mișcare liberă sau forțată și o suprafață solidă. Convecția presupune existența unei mișcări a particulelor ce alcătuiesc fluidul. Dacă mișcarea apare doar ca urmare a modificării densității fluidului odată cu temperatura, convecția se numește "naturală"; atunci când mișcarea este determinată
Convecție () [Corola-website/Science/325461_a_326790]
-
a căldurii specifică doar gazelor și lichidelor care depinde de prezența materialelor. Se referă la transferul de căldură dintre un fluid aflat în mișcare liberă sau forțată și o suprafață solidă. Convecția presupune existența unei mișcări a particulelor ce alcătuiesc fluidul. Dacă mișcarea apare doar ca urmare a modificării densității fluidului odată cu temperatura, convecția se numește "naturală"; atunci când mișcarea este determinată de forțe exterioare (produse de o pompă, un ventilator etc.), convecția se numește "forțată". În meteorologie, convecția termică se referă
Convecție () [Corola-website/Science/325461_a_326790]
-
prezența materialelor. Se referă la transferul de căldură dintre un fluid aflat în mișcare liberă sau forțată și o suprafață solidă. Convecția presupune existența unei mișcări a particulelor ce alcătuiesc fluidul. Dacă mișcarea apare doar ca urmare a modificării densității fluidului odată cu temperatura, convecția se numește "naturală"; atunci când mișcarea este determinată de forțe exterioare (produse de o pompă, un ventilator etc.), convecția se numește "forțată". În meteorologie, convecția termică se referă la mișcările verticale lente ale aerului, provocate de încălzirea neomogenă
Convecție () [Corola-website/Science/325461_a_326790]
-
familiei de virus herpes. Este una dintre cele mai comune virusuri umane. EBV este găsit peste tot în lume. Cei mai mulți oameni au luat infecția cu EBV, la un moment dat în viața lor. EBV se răspândește, cel mai frecvent, prin fluide corporale, în primul rând prin salivă. EBV poate provoca o inflamație glandulară, de asemenea, numită mononucleoză, și alte boli foarte grave. Virusul a fost descoperit în anul 1964, când Sir Michael Anthony Epstein și Yvonne Mr. Barr l-au găsit
Virus Epstein-Barr () [Corola-website/Science/325918_a_327247]
-
Griffiths, Justin Turner, Nick Strickland și Loig Thivend. Pentru realizarea copiei finale au fost necesari doi ani și jumătate. Montajul a fost realizat la 42/B Studio din Budapesta în perioada octombrie 2006 - mai 2007, mixajul inițial de sunet la Fluid Zone din Bratislava în iunie - septembrie 2007, mixajul final de sunet la RDI Studio din Budapesta în mai-iunie 2008, iar etalonarea la Magyar Filmlabor din Budapesta în iunie 2008. A trebuit refăcută postsincron vocea lui Orbán (fiul), care era în
Katalin Varga (film din 2009) () [Corola-website/Science/323741_a_325070]
-
a fost o adaptare de două ore după "Semnul celor patru". De atunci, diferența în interpretarea lui Brett a început să devină mai evidentă cu fiecare nou episod. Unul dintre efectele secundare ale tabletelor de litiu a fost retenția de fluide. Brett a început să arate și să acționeze în mod diferit. Drogurile l-au încetinit; el s-a îngrășat și a reținut apă în organism. Brett a avut și probleme cardiace. Inima lui era de două ori mai mare decât
Jeremy Brett () [Corola-website/Science/324080_a_325409]
-
Bouligand (1889 - 1979) a fost un matematician francez. A fost autorul a numeroase articole și manuale ce se înscriu în domenii ca: analiză matematică, geometrie analitică, mecanică rațională, teoria relativității, fractali, topologie, fizică matematică, teoria potențialelor, mecanica solidelor și mecanica fluidelor și altele. A fost profesor la Facultatea de Științe din Poitiers și Paris și membru al Academiei Franceze de Științe. A dat o frumoasă demonstrație a teoremei lui Pitagora. A colaborat cu Petre Sergescu la volumul "Evoluția științelor matematice și
Georges Bouligand () [Corola-website/Science/326547_a_327876]
-
împărțită în patru straturi orizontale:Troposfera, stratosfera, termosfera și exosfera. Spre deosebire de Terra, Jupiter se lipsește de ultimul strat numit mezosferă. Jupiter nu are o suprafață solidă, iar cel mai puțin înalt strat atmosferic, troposfera, face trecerea ușoară dintre atmosfera și fluidul planetei. Acesta este un rezultat al temperaturii și al presiunii ridicate, foarte mari peste temperatura critică a hidrogenului și a heliului, însemnând că aici nu este legătură dintre fazele gazoase și lichide. Hidrogenul devine un fluid superficial la o presiune
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
ușoară dintre atmosfera și fluidul planetei. Acesta este un rezultat al temperaturii și al presiunii ridicate, foarte mari peste temperatura critică a hidrogenului și a heliului, însemnând că aici nu este legătură dintre fazele gazoase și lichide. Hidrogenul devine un fluid superficial la o presiune de 12 bari. De la limita inferioară a atmosferei, nivelul normal de presiune este de 10 bari, iar la altitudine de 90 de km, presiunea este de 1 bar, iar temperatura normală de 340 Kelvin (aici începe
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
punți, la vapoare) într-o clădire sau în alte structuri, scutind persoanele respective de depunerea unui efort fizic ridicat pentru a urca sau coborî. Ascensoarele folosesc, în general, energia electrică pentru a se putea deplasa, sau o pompă hidraulică cu fluid pentru a ridica un piston cilindric. Primul ascensor comercial din lume a fost instalat de compania de ascensoare Otis în magazinul universal E.V. Haughwout & Co. din New York, în martie 1857. După faza hidraulică, primul ascensor electric a fost creat de
Ascensor () [Corola-website/Science/325131_a_326460]
-
tușitului. Lichidul cefalorahidian se formează în două etape succesive. În primul rând, ultrafiltrarea plasmei în lichid extracelular are loc prin pereții capilarelor fenestrate, lichidul trecând apoi prin membrana bazolaterală a celulelor epiteliale coroidale. În următoarea etapă, celulele epiteliale coroidale secretă fluidul în ventriculi. Formarea LCR are loc prin transferul NaCl și a NAHC, acesta determinând trecerea apei izoosmotic. În tubul proximal renal și intestinul subțire are loc, de asemenea, un transport asemănător celui izoosmotic, acesta fiind orientat în direcția absorbției și
Lichid cefalorahidian () [Corola-website/Science/324672_a_326001]
-
cunoscut - din zona Pâclelor Mici se trece prin satul Beciu spre Dealul Balaurului, pe drumul spre Arbănași, comuna Beceni. "Fierbătorile" de la Berca se află deasupra stadionului din satul cu același nume. Sunt excavații cvasicirculare cu dimensiuni variabile, care degajă noroi fluid sau apă noroioasa cu urme de petrol. Gazele agită materialul fluid din crater, dând impresia că acesta fierbe. Acestea mai poartă numele și de „bolborosi”. Se află pe Valea Grabicina în arealul comunei Scorțoasa și sunt formate ca urmare a
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
Dealul Balaurului, pe drumul spre Arbănași, comuna Beceni. "Fierbătorile" de la Berca se află deasupra stadionului din satul cu același nume. Sunt excavații cvasicirculare cu dimensiuni variabile, care degajă noroi fluid sau apă noroioasa cu urme de petrol. Gazele agită materialul fluid din crater, dând impresia că acesta fierbe. Acestea mai poartă numele și de „bolborosi”. Se află pe Valea Grabicina în arealul comunei Scorțoasa și sunt formate ca urmare a alunecărilor de teren. În Satele Berca și Pâclele (comună Berca) sunt
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
este un fenomen din dinamica fluidelor descoperit de fizicianul german Heinrich Gustav Magnus, care descrie traiectoria corpurilor aflate în mișcare de rotație concomitent cu una translație. Fenomenul a fost descris pentru prima dată de către Magnus în 1852. De asemenea, în 1742, Benjamin Robins, specialist britanic în
Efectul Magnus () [Corola-website/Science/326398_a_327727]
-
fost descris pentru prima dată de către Magnus în 1852. De asemenea, în 1742, Benjamin Robins, specialist britanic în artilerie, studiază comportarea ghiulelelor și proiectilelor lansate în rotație. Considerăm o sferă care se rotește în raport cu axa sa și situat într-un fluid față de care are o mișcare de translație pe o direcție perpendiculară pe axă. Datorită forțelor de frecare (viscozitate), sfera antrenează straturile de fluid din vecinătatea sa, în sensul mișcării sale de rotație. Să considerăm că sfera se deplasează de-a
Efectul Magnus () [Corola-website/Science/326398_a_327727]
-
proiectilelor lansate în rotație. Considerăm o sferă care se rotește în raport cu axa sa și situat într-un fluid față de care are o mișcare de translație pe o direcție perpendiculară pe axă. Datorită forțelor de frecare (viscozitate), sfera antrenează straturile de fluid din vecinătatea sa, în sensul mișcării sale de rotație. Să considerăm că sfera se deplasează de-a lungul axei Ox într-un fluid aflat în repaus. Pentru simplificarea raționamentului, putem considera că, invers, sfera se află în repaus, iar fluidul
Efectul Magnus () [Corola-website/Science/326398_a_327727]
-
de translație pe o direcție perpendiculară pe axă. Datorită forțelor de frecare (viscozitate), sfera antrenează straturile de fluid din vecinătatea sa, în sensul mișcării sale de rotație. Să considerăm că sfera se deplasează de-a lungul axei Ox într-un fluid aflat în repaus. Pentru simplificarea raționamentului, putem considera că, invers, sfera se află în repaus, iar fluidul se deplasează în sens contrar axei Ox, cu viteza formula 1 În regiuni cu fluid suficient de îndepărtate de sferă, liniile de curent rămân
Efectul Magnus () [Corola-website/Science/326398_a_327727]
-
fluid din vecinătatea sa, în sensul mișcării sale de rotație. Să considerăm că sfera se deplasează de-a lungul axei Ox într-un fluid aflat în repaus. Pentru simplificarea raționamentului, putem considera că, invers, sfera se află în repaus, iar fluidul se deplasează în sens contrar axei Ox, cu viteza formula 1 În regiuni cu fluid suficient de îndepărtate de sferă, liniile de curent rămân rectilinii, neperturbate de prezența sferei. Pe măsură ce ne apropiem de suprafața exterioară a sferei, forma liniilor de curent
Efectul Magnus () [Corola-website/Science/326398_a_327727]
-
se deplasează de-a lungul axei Ox într-un fluid aflat în repaus. Pentru simplificarea raționamentului, putem considera că, invers, sfera se află în repaus, iar fluidul se deplasează în sens contrar axei Ox, cu viteza formula 1 În regiuni cu fluid suficient de îndepărtate de sferă, liniile de curent rămân rectilinii, neperturbate de prezența sferei. Pe măsură ce ne apropiem de suprafața exterioară a sferei, forma liniilor de curent se modifică din ce în ce mai mult, acestea fiind obligate să părăsească sfera. În zone din ce în ce mai apropiate
Efectul Magnus () [Corola-website/Science/326398_a_327727]
-
se modifică din ce în ce mai mult, acestea fiind obligate să părăsească sfera. În zone din ce în ce mai apropiate de sferă, se manifestă din ce în ce mai pronunțat antrenarea aerului de către sfera în rotație. Datorită acestei antrenări, de exemplu în zona B din partea inferioară, viteza de curgere a fluidului pe lângă sferă este formula 2 R fiind raza sferei, iar formula 3 viteza unghiulară a acesteia. În același timp, în zona A, viteza corespunzătoare a fluidului va fi formula 4 Presiunea dinamică în zona A va fi mai mare decât în zona B
Efectul Magnus () [Corola-website/Science/326398_a_327727]
-
în rotație. Datorită acestei antrenări, de exemplu în zona B din partea inferioară, viteza de curgere a fluidului pe lângă sferă este formula 2 R fiind raza sferei, iar formula 3 viteza unghiulară a acesteia. În același timp, în zona A, viteza corespunzătoare a fluidului va fi formula 4 Presiunea dinamică în zona A va fi mai mare decât în zona B În punctul A, viteza fluidului este mai mare decât în punctul B, unde cilindrul se rotește în sens invers curgerii fluidului. Dacă sfera are
Efectul Magnus () [Corola-website/Science/326398_a_327727]
-
R fiind raza sferei, iar formula 3 viteza unghiulară a acesteia. În același timp, în zona A, viteza corespunzătoare a fluidului va fi formula 4 Presiunea dinamică în zona A va fi mai mare decât în zona B În punctul A, viteza fluidului este mai mare decât în punctul B, unde cilindrul se rotește în sens invers curgerii fluidului. Dacă sfera are dimensiuni mici (pentru a neglija eefctul presiunii de poziție), conform legii lui Bernoulli, presiunea statică laterală asupra cilindrului va fi mai
Efectul Magnus () [Corola-website/Science/326398_a_327727]