7,586 matches
-
de Lucia-Magdalena Dumitru, Editura Teora, București, 2000, p. 230. 16 Elena Dragoș, Introducere în pragmatică, Casa Cărții de Știință, Cluj, 2000, p. 54. 17 Ioan Oprea, Curs de filosofia limbii, Editura Universității Suceava, Suceava, 2001, p. 8. 18 Charles Morris, Fundamentele teoriei semnelor, traducere de Delia Marga, Editura Fundației pentru Studii Europene, Cluj-Napoca, 2003, p. 33. 19 Algirdas-Julien Greimas, Despre sens. Eseuri semiotice, traducere de Maria Carpov, Editura Univers, București, 1975, p. 35. 20 Ibidem, p. 36. 21 Dicționar de Științe
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
unei logici "situaționale", Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 1995, p. 94. 245 Umberto Eco, O teorie a semioticii, ediția a II-a revăzută, traducere de Cezar Radu și Costin Popescu, Editura Trei, București, 2008, p. 23. 246 Charles Morris, Fundamentele teoriei semnelor, traducere de Delia Marga, Editura Fundației pentru Studii Europene, Cluj-Napoca, 2003, p. 21. 247 Traian D. Stănciulescu, La început a fost semnul. O altă introducere în semiotică, Editura Performantica, Iași, 2004, p. 77. 248 Umberto Eco, op. cit., p.
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
lui Joinville, cu vivacitatea de ton dată de folosirea stilului direct. Dar, dincolo de tablourile familiare regele făcînd dreptate în camera sa sau sub stejarul din Vincennes sau în grădina Parisului -, aici este descris întregul mecanism de apel la justiția regelui, fundament esențial al progreselor puterii regale. 12. Războiul de O Sută de Ani și epoca încercărilor (1328-1483) O adevărată "epocă a încercărilor" pentru Franța ca și pentru Occident, secolele al XIV-lea și al XV-lea sînt totodată marcate prin război
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
secolul al XVII-lea, între cultura savantă și cultura populară, se adîncește și mai mult. Cultura savantă rămîne fondată pe principiile creștine și pe moștenirea Antichității redescoperite în epoca Renașterii. Nici chiar succesul "luminilor" nu pune în discuție cele două fundamente ale culturii clasice transmisă în colegii, mai ales iezuite; dar i se adaugă credința în progresul nemărginit al umanității către fericire, grație rațiunii și științei. În același timp, clasele dominante se străduiesc să impună poporului cîteva dintre propriile lor valori
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Dechappe, L'Histoire par les textes. De la Renaissance à la Révolution, Paris, 1939, p. 358 Cu mai puțin de 25 de ani înainte de Revoluție, acest discurs este o reafirmare solemnă și explicită a "maximelor sfinte și imuabile" care sînt chiar fundamentele monarhiei absolute de drept divin: regele deține toate puterile și, dacă le deleagă, nu le împarte cu nici unul dintre supușii săi, nici individual, nici în comun; el se identifică total cu națiunea, care nu se poate exprima decît prin el
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
privește decît o minoritate: Franța nu numără decît 240.000 de electori la sfîrșitul regimului din Iulie, ziarele au 200.000 de abonați. Franța a intrat în vîrsta liberalismului, nu în cea a democrației. Doar republicanii aspiră la sufragiu universal, fundament al democrației politice. Numai unii visează la o democrație socială foarte distanțată de realitățile timpului. Societatea epocii este într-adevăr dominată de contrastul dintre elite și popor. În sînul elitelor, aristocrația își pierde rolul politic în 1830. Dar, adesea, nobilii
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
după ce a fost răsturnat, Jules Ferry, în fața unei Camere furtunoase, își apără acțiunea colonială în discursul său din 28 iulie 1885. El aduce omagii acțiunii pacifiste a lui Brazza în Congo și îi marchează limitele, afirmă responsabilitatea "raselor superioare", definește fundamentele politicii sale și obiectivele pe care le urmărea, refuzînd "reculegerea" ca urmare a înfrîngerii și decăderii Franței. 27. Războiul din 1914-1918, perioada de după război, criza din anii 30 Războiul din 1914-1918 este victorios, dar costisitor. Deceniul următor este dominat de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
anunțase aceste orientări. Ostil unei Europe supranaționale, făcuse în materie europeană două alegeri considerabile: să nu pună în discuție tratatul de la Roma care instituie Piața Comună, semnat la 25 martie 1957; să continue apropierea franco-germană, care, odată împlinită, să constituie fundamentul unei Europe confederate, independentă de Statele Unite. De Gaulle era, pe de altă parte, ostil organizației militare a Pactului atlantic, care includea armata franceză într-un sistem dirijat de Statele Unite. Începînd cu martie 1959, el retrage forțele franceze din Mediterana de sub
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
își însoțesc adesea cercetarea, viziunea, mesajul cu o critică a lumii moderne. Mai toți au conștiința că lucrează într-un cadru mental și civilizațional potrivnic materiei tratate ; reflecția lor pornește îndeobște tocmai de la puținătatea, sărăcia, insuficiența unei lumi în care fundamentele spirituale au pălit, au fost înlocuite de miturile unui umanism laic sau, mai grav, au fost deviate, inversate, contrafăcute de ideologii totalitare ucigașe. Față de umanitățile tradiționale, organizate de principii transcendente, omul modern le pare o tulburătoare excepție. Fie că trăiește
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
nuanțată analiză a cazului polonez, unde întîlnirea dintre Biserică și Solidarnoïä a avut un relief atît de puternic. Unii membri ai intelighenției laice au ajuns să înțeleagă Biserica drept un azil pentru întrebările despre valorile absolute și adevărurile supreme, despre fundamentul moralității, care își exprimă dezacordul cu privire la statutul individului captiv. Pentru importanți oameni ai Bisericii, întîlnirea a condus la adeziune față de pluralism și libertate de conștiință, la refuzul conservatorismului (Adam Michnik, Prețul rostirii adevărului, în O filozofie a intervalului. In honorem
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
greveze asupra principiului intern de dezvoltare. în Politica, I, 5, 1254b 22, Aristotel afirmă că sclavul participă la rațiune în mod incomplet, fiind așadar un soi de om neterminat. Există critici moderni care îl acuză că a dat astfel un fundament rasismului, stabilind inegalitatea de natură dintre omul liber și sclav. Dar acuzația se dovedește neîntemeiată dacă ținem seama că participarea la rațiune e gîndită de Aristotel tot după modelul creșterii, ca și libertatea. Pentru filozof, sclavul este similar copilului care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
tematizat Cusanus, concepînd destinul spiritual al omului ca o suită de stări interioare care tind spre Limita infinită. Transpunînd datele creștine în limbaj matematic, Cusanus marchează tocmai faptul că Logosul divin e cel care operează decisiv în realizarea libertății umane. Fundament și totodată Limită zenitală a umanului, Christos lucrează asupra persoanei din adîncul ei și totodată din polul divin. Potrivit expresiei lui M. de Gandillac, modelul antropologic cusan se bazează pe transdescendența Limitei. Limita transcendentă e prezentă în adîncul omului și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Fantomatică, posibilitatea temeiului e căutată cînd într-un termen, cînd în altul, ca într-un joc nesfîrșit și epuizant de oglinzi. Dar toate soluțiile imaginate de gîndirea liberală modernă ajung pînă la urmă să pună în lumină nu numai absența fundamentului, ci și imposibilitatea de a-l obține, aporia unui principiu care trebuie să fie secretat de uman și să-l premeargă totodată. Aceasta este remarca finală a cărții lui Pierre Manent, care desfășoară istoria tuturor modelelor posibile în liberalism. în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
privitoare la un reper transcendent. Presupusă ori respinsă, tema transcendenței persistă discret, îngropată mai adînc decît pătrunde conștiința curentă și decît acceptă comuna definiție de sine a omului modern. în modernitatea tîrzie, transcendența devine aproape inaparentă, ascunsă, se retrage în fundamentele sau în aporia fundamentelor condiției umane. Nu mai adoptă moduri afirmative, legiferate, nu se mai înfățișază sub chipul monopolului confesional asupra societății. Prezența ei tenace e de presimțit/căutat/descoperit dincolo de suprafețele afirmative. Dar invocarea transcendenței în spațiul public și-
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
transcendent. Presupusă ori respinsă, tema transcendenței persistă discret, îngropată mai adînc decît pătrunde conștiința curentă și decît acceptă comuna definiție de sine a omului modern. în modernitatea tîrzie, transcendența devine aproape inaparentă, ascunsă, se retrage în fundamentele sau în aporia fundamentelor condiției umane. Nu mai adoptă moduri afirmative, legiferate, nu se mai înfățișază sub chipul monopolului confesional asupra societății. Prezența ei tenace e de presimțit/căutat/descoperit dincolo de suprafețele afirmative. Dar invocarea transcendenței în spațiul public și-a schimbat stilistica și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
întrucît e un mod paradoxal și mobilizator, sugerînd o stilistică a coprezenței contrariilor pe care creștinismul o numește apofatică? Mai mult ca oricînd, poate, transcendența se manifestă în spectacolul public ca transcendență : pe de o parte, presimțită în nevoia de fundament, pe de alta, evidentă ca diferență, alteritate, depășire a formelor publice sub care se manifestă. Nu cumva, societăți ieșite din religie, avem posibilitatea de a asista la ieșirea religiei din obiectivările ei socioculturale? Apofatismul sau poarta contrariilor Iar dacă spectacolul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ochii lor sînt derapaje ale modernității. Dar, sigure de autoritatea lor spirituală, încearcă mereu să o asocieze cu puterea statului, să asigure prin lege normele etice ale religiei, să pună semnul echivalenței între comunitatea de credință și cea cetățenească. în Fundamentele sociale ale Bisericii ruse (2000) se declară năruirea sistemului de valori spirituale, dat fiind că cea mai mare parte a societății care admite principiul libertății de conștiință și-a pierdut dorința de mîntuire. Pentru concepția oficială așadar, deosebirea dintre corpul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
unit atunci nu numai pentru o luptă socială, ci în hotărîrea de a nu accepta desfigurarea umanului. Unii membri ai intelighenției laice au privit în acea perioadă Biserica drept un azil pentru întrebările despre valorile absolute și adevărurile supreme, despre fundamentul moralității, care își exprimă dezacordul cu privire la statutul individului captiv. în sfîrșit, dacă e angajată spiritual, perspectiva transfiguratoare va constata, desigur, retragerea sensului religios din viața curentă și chiar din cadrele mentale ale individului modern. Dar nu va tematiza doar criza
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
din Capitală și până în cel mai îndepărtat cătun al țării) în care i-a fost dat poetului să-și consume scurta lui viață, explică și justifică întru totul (și până în cele mai mici articulații ale ei) opera și mai ales fundamentul ei ideologic. Bunul simț și buna cuviință, decența ne obligă să respectăm convingerile altora și chiar dacă nu subscriem la ele sau din perspectivă istorică ne apar astăzi ciudate, sau mai greu de acceptat, ele trebuie luate și judecate așa cum sunt
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
numerică nu se spunea ceva despre un obiect (pomii), ci despre un concept (grup de pomi). Concluzia nu ar fi aceea că numerele sunt concepte de treapta a doua, ci că aserțiunile numerice exprimă proprietăți ale conceptelor 165. În lucrarea "Fundamentele aritmeticii" Frege consideră că doar conceptului care este "neidentic cu sine" nu i se subsumează nimic și consideră că acestui concept îi revine numărul zero și nici un obiect nu cade sub un concept căruia îi revine numărul zero166. Trebuie insistat
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
și spune că numele nu desemnează nimic. Russell este de părere că numele proprii veritabile servesc pentru a introduce referentul lor în propoziție și astfel nici o aserțiune sau negare plină de înțeles nu poate fi generată 172. Frege considera în "Fundamentele aritmeticii" că nu este corect să spunem că un nume comun este un nume al unui lucru deoarece se creează astfel aparența că numărul ar fi proprietate al unui lucru. Un nume comun desemnează un concept și doar împreună cu un
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Această analiză este un instrument puternic al descoperirii și al criticii filosofice, fiind folosită de Russell pentru precizarea conceptului cunoașterii. Prin contribuțiile aduse de acesta în "Problemele filosofiei" se marchează începutul filosofiei analitice a cunoașterii. După experiența câștigată în urma studierii fundamentelor matematicii Russell a ajuns la concluzia că filosofia poate fi reînnoită printr-o utilizare consecventă a instrumentelor de clarificare conceptuală pe care le găsim în logică. Exploatarea acestor capacități ne poate ajuta să scoatem la iveală anumite greșeli de gândire
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
modală emisă de către Plantinga se dovedește a fi util pentru un scop pe care acesta nu și-l propusese. Ceea ce trebuie remarcat este faptul că argumentul nu este criticat ca atare, ci el este criticat din punctul de vedere al fundamentelor sale modale. De altfel, critica prezentată anterior nu este și singura care are drept țintă Axioma S5 a logicii modale 328. Criticile la adresa argumentului propus de către Plantinga se axează și pe alte aspecte decât cele legate de fundalul oferit de
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
New Essays in Philosophical Theology, SCM Press, Londra, 1955. Flonta, Mircea, Descartes - Leibniz: Ascensiunea si posteritatea rationalismului classic, Editura Universal Dalsi, București, 1998. Frege, Gotlob, Scrieri logico-filosofice, traducere de de Sorin Vieru, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1997. Frege, Gotlob, Fundamentele aritmeticii, traducere de Sorin Vieru, Editura Humanitas, București, 2000. Friedman, Joel I., Necessity and the Ontological Argument, Erkenntnis 15, 1980. Geisler, Norman L., Filosofia religiei, Editura Cartea Creștină, Oradea, 1999. Gensler, Harry J., Introduction to Logic, Routledge, Londra, 2002. Gereby
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Gottlob Frege, op.cit., pp. 291-292. 163 Adrian Miroiu, op. cit., p. 81. 164 Gottlob Frege, Scrieri logico-filosofice, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977, pp. 297-299. 165 Gotlob Frege, op. cit., pp. 95-96; vezi și Adrian Miroiu, op. cit., p. 82. 166 Gottlob Frege, Fundamentele aritmeticii, traducere de Sorin Vieru, Editura Humanitas, București, 2000, pp. 138-140. 167 Adrian Miroiu, op. cit., p. 88. 168 Gotlob Frege, Scrieri logico-filosofice, traducere de Sorin Vieru, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977, p. 101. 169 Graham Oppy, Ontological Arguments and
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]