56,594 matches
-
managementului financiar, prin identificarea activităților profitabile și, respectiv, neprofitabile și luarea de măsuri în consecință. În cele ce urmează, ne vom referi la principalele aspecte legate de profitabilitatea companiilor. Analiza profitabilității se realizează prin intermediul unor indicatori precum soldurile intermediare de gestiune, capacitatea de autofinanțare și pragul de rentabilitate. Bineînțeles că această clasificare este subiectivă. Analiza problematicii pragului de rentabilitate poate fi integrată și în diagnosticul financiar al riscului (vezi capitolul 9). Alte aspecte, precum analiza financiară a costurilor de producție și
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
incorectă pe costuri poate determina disfuncționalități majore în activitatea companiilor. Cauza o constituie relativul subiectivism în ceea ce constituie cheile de repartizare a cheltuielilor indirecte pe diferite centre de cost sau de profit. footnote>. 5.2. Analiza profitabilității. Soldurile intermediare de gestiune în viziune franceză și anglo-saxonă. Capacitatea de autofinanțare În ceea ce privește modalitatea de calcul a soldurilor intermediare de gestiune, literatura de specialitate din România a consacrat două modalități de abordare, determinate de sursa primară de inspirație, calculându-se așadar solduri în viziune
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
constituie cheile de repartizare a cheltuielilor indirecte pe diferite centre de cost sau de profit. footnote>. 5.2. Analiza profitabilității. Soldurile intermediare de gestiune în viziune franceză și anglo-saxonă. Capacitatea de autofinanțare În ceea ce privește modalitatea de calcul a soldurilor intermediare de gestiune, literatura de specialitate din România a consacrat două modalități de abordare, determinate de sursa primară de inspirație, calculându-se așadar solduri în viziune franceză, respectiv în viziune anglo saxonă<footnote Dragotă, Victor; Dragotă, Mihaela; Obreja, Laura; Țâțu, Lucian; Ciobanu, Anamaria
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
p. 44 și urm. footnote>. Din punct de vedere istoric, în literatura românească de specialitate de după 1989 au fost preferate pentru început lucrări de specialitate franceze, acestea fiind agreate în continuare și de numeroși autori români<footnote Vezi: Stancu, Ion, Gestiunea financiară a agenților economici, Editura Economică, București, 1994, pp. 50-54; Stancu, Ion, Finanțe, ediția întâi, Editura Economică, București, 1996; Dragotă, Victor, „Considerații privind modul de calcul al soldurilor intermediare de gestiune și a capacității de autofinanțare”, Finanțe, Bănci, Asigurări, nr.
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
și de numeroși autori români<footnote Vezi: Stancu, Ion, Gestiunea financiară a agenților economici, Editura Economică, București, 1994, pp. 50-54; Stancu, Ion, Finanțe, ediția întâi, Editura Economică, București, 1996; Dragotă, Victor, „Considerații privind modul de calcul al soldurilor intermediare de gestiune și a capacității de autofinanțare”, Finanțe, Bănci, Asigurări, nr. 6, 2001; prima ediție a acestei lucrări (2003), Dragotă, Victor; Dragotă, Mihaela; Obreja, Laura; Țâțu, Lucian; Ciobanu, Anamaria; Racșa, Anda, Abordări practice în finanțele firmei, Editura IRECSON, București, 2005, pp. 44-48
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
pp. 48-49; Stancu, Ion, Finanțe, ediția a patra, Editura Economică, București, 2007, p. 724 și urm. etc. footnote>. La acest moment, tendința la nivelul mediului de afaceri este de a se prefera cea de-a doua variantă. Soldurile intermediare de gestiune (în analiza de tip francez), împreună cu modul de calcul al acestora sunt prezentate în tabelul 5.1. Indicator Relația de calcul Marja comercială Venituri din vânzarea mărfurilor - Costul mărfurilor vândute Valoarea adăugată Marja comercială + Producția exercițiului - Consumuri externe = Marja comercială
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
cheltuieli de exploatare (calculate) = Venituri de exploatare - Cheltuieli de exploatare Rezultatul curent Rezultat din exploatare + Rezultatul financiar = Rezultat din exploatare + Venituri financiare - Cheltuieli financiare Rezultatul brut Rezultat curent + Rezultat extraordinar Rezultatul net Rezultatul brut - Impozitul pe profit Soldurile intermediare de gestiune oferă informații cu privire la profitabilitatea întreprinderii pe diverse paliere. Acestea pot fi determinate de caracteristici de activitate (de exploatare, financiară, excepțională și extraordinară), dar și de capacitate a elementelor de venituri de a fi încasabile, respectiv a celor de cheltuieli de
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
societatea comercială, ci doar o reflectare a efectelor inflației. Situația indicatorilor prezentați în tabelul 5.2 este elocventă (vezi, de exemplu, situația din anii 1991 2004). Având în vedere aceste aspecte de bază, să analizăm în continuare soldurile intermediare de gestiune. Primul sold intermediar de gestiune îl reprezintă marja comercială. Acesta cuantifică nivelul de performanță financiară înregistrat de societatea comercială din activitatea comercială. Ca atare, indicatorul trebuie să țină cont de toate veniturile și cheltuielile legate de activitatea de comercializare a
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
reflectare a efectelor inflației. Situația indicatorilor prezentați în tabelul 5.2 este elocventă (vezi, de exemplu, situația din anii 1991 2004). Având în vedere aceste aspecte de bază, să analizăm în continuare soldurile intermediare de gestiune. Primul sold intermediar de gestiune îl reprezintă marja comercială. Acesta cuantifică nivelul de performanță financiară înregistrat de societatea comercială din activitatea comercială. Ca atare, indicatorul trebuie să țină cont de toate veniturile și cheltuielile legate de activitatea de comercializare a mărfurilor: Marja comercială = Venituri din
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
de activitatea de comercializare a mărfurilor: Marja comercială = Venituri din vânzarea mărfurilor - Cheltuieli legate de vânzarea mărfurilor (5.2) Nivelul acestui indicator este determinat de volumul de mărfuri vândute și de adaosul comercial aplicat. Ca toate celelalte solduri intermediare de gestiune, este de apreciat un nivel al indicatorului pozitiv cât mai ridicat. Cu toate acestea, un nivel prea ridicat al indicatorului poate atrage concurenții. În acest context, o marfă reprezintă un bun cumpărat în vederea re-vânzării. Se realizează așadar o distincție între
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
Compania CEZAR SA dispune totodată de un magazin de prezentare și desfacere, în care realizează, pe lângă comercializarea propriilor produse, și vânzarea de adezivi, chit, șape autonivelante etc., produse cumpărate de la compania SBF SA. În analiza financiară a soldurilor intermediare de gestiune, produsele SBF SA vor fi luate în considerare drept mărfuri și, ca atare, vor fi generatoare ale veniturilor și cheltuielilor ce se constituie ca determinanți ai marjei comerciale. Pe de altă parte, deși destinate tot vânzării, produsele CEZAR SA vor
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
ai marjei comerciale. Pe de altă parte, deși destinate tot vânzării, produsele CEZAR SA vor fi luate în considerare drept produse finite și vor fi generatoare ale veniturilor și cheltuielilor ce se constituie drept determinanți ai celorlalte solduri intermediare de gestiune. Filosofia de calcul a soldurilor intermediare de gestiune este aceea a „cascadei”<footnote Stancu, Ion, Finanțe, ediția a patra, Editura Economică, București, 2007. footnote>: fiecare sold intermediar de gestiune se bazează pe cel anterior calculat. Următorul sold este reprezentat de
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
destinate tot vânzării, produsele CEZAR SA vor fi luate în considerare drept produse finite și vor fi generatoare ale veniturilor și cheltuielilor ce se constituie drept determinanți ai celorlalte solduri intermediare de gestiune. Filosofia de calcul a soldurilor intermediare de gestiune este aceea a „cascadei”<footnote Stancu, Ion, Finanțe, ediția a patra, Editura Economică, București, 2007. footnote>: fiecare sold intermediar de gestiune se bazează pe cel anterior calculat. Următorul sold este reprezentat de valoarea adăugată, cuantificând plusul de valoare adăugat de
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
cheltuielilor ce se constituie drept determinanți ai celorlalte solduri intermediare de gestiune. Filosofia de calcul a soldurilor intermediare de gestiune este aceea a „cascadei”<footnote Stancu, Ion, Finanțe, ediția a patra, Editura Economică, București, 2007. footnote>: fiecare sold intermediar de gestiune se bazează pe cel anterior calculat. Următorul sold este reprezentat de valoarea adăugată, cuantificând plusul de valoare adăugat de societatea comercială prin activitatea desfășurată în raport cu contribuția terților. Ca urmare, marja comercială este corectată cu veniturile de exploatare de bază, scăzându
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
terți). Cu toate acestea, îmbunătățirea indicatorului nu reflectă o îmbunătățire a activității companiei. În funcție de diferența dintre cele două tipuri de cheltuieli se poate constata care este decizia optimă din punct de vedere financiar. Cel de-al treilea sold intermediar de gestiune este denumit Excedent brut de exploatare (EBE) și evidențiază fluxurile de numerar implicate în activitatea de exploatare a întreprinderii, mărimea sa fiind dată de diferența dintre veniturile încasabile de exploatare și cheltuielile plătibile de exploatare. În condițiile în care întreprinderea
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
exploatare, acest sold intermediar poartă denumirea de excedent brut de exploatare, în caz contrar, când sunt obținute pierderi, avem de-a face cu o insuficiență brută de exploatare. În filosofia de calcul sub formă de „cascadă” a soldurilor intermediare de gestiune, relația de calcul a indicatorului este: Excedentul brut de exploatare = Valoarea adăugată + Venituri din subvenții de exploatare - Cheltuieli cu impozite, taxe și vărsăminte asimilate - Cheltuieli cu remunerațiile personalului - Cheltuieli privind asigurările sociale și protecția socială + Alte venituri de exploatare încasabile
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
etc. Pentru detalii, inclusiv legate de evaluarea și tratamentul fiscal al acestora, vezi Caraiani, Chirața; Dumitrana, Mihaela (coordonatori), Bazele contabilității, ediția a cincea, Editura Universitară, București, 2011, pp. 204-205. footnote> constituite) nu se regăsesc în calculul acestui sold intermediar de gestiune, urmând a fi scăzute la calculul următorului sold. Ca urmare, excedentul brut de exploatare, nefiind influențat de politica de investiții a întreprinderii (ce se răsfrânge asupra nivelului amortizării calculate), de politica sa financiară (concretizată în nivelul cheltuielilor și veniturilor financiare
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
create de întreprindere din activitatea sa de exploatare (excedentul brut de exploatare) sunt alocate sau nu în mod echilibrat pentru menținerea capacităților de producție existente, respectiv pentru remunerarea proprietarilor și creditorilor se poate observa din analiza următoarelor solduri intermediare de gestiune. În literatura română de specialitate există o nuanțare diferită în legătură cu modalitatea de calcul a acestui indicator. Astfel în anumite lucrări de specialitate, excedentul brut de exploatare este înțeles ca rezultat după eliminarea influenței factorului uman (personal) și a statului (făcând
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
diferită în legătură cu modalitatea de calcul a acestui indicator. Astfel în anumite lucrări de specialitate, excedentul brut de exploatare este înțeles ca rezultat după eliminarea influenței factorului uman (personal) și a statului (făcând abstracție de impozitul pe profit)<footnote Vintilă, Georgeta, Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997, p. 87; Brezeanu, Petre, Gestiunea financiară a întreprinderii în economia de piață, Editura Fundației „România de Mâine”, București, 1999, p. 30 ș.a. footnote>. Ca urmare, o relație de calcul alternativă ar
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
excedentul brut de exploatare este înțeles ca rezultat după eliminarea influenței factorului uman (personal) și a statului (făcând abstracție de impozitul pe profit)<footnote Vintilă, Georgeta, Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997, p. 87; Brezeanu, Petre, Gestiunea financiară a întreprinderii în economia de piață, Editura Fundației „România de Mâine”, București, 1999, p. 30 ș.a. footnote>. Ca urmare, o relație de calcul alternativă ar fi: Excedentul brut de exploatare = Valoarea adăugată + Venituri din subvenții de exploatare - Cheltuieli cu
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
acestor aspecte cu caracter excepțional. Rezultatul din exploatare este calculat și raportat de întreprindere în cadrul situațiilor sale financiare și reprezintă diferența existentă dintre veniturile și cheltuielile totale implicate de activitatea de exploatare a acesteia. Din perspectiva logicii soldurilor intermediare de gestiune, excedentul de exploatare este corectat cu veniturile și cheltuielile calculate la nivelul întreprinderii: Rezultatul din exploatare = EBE + Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare + Alte venituri de exploatare calculate - Cheltuieli cu amortizările și provizioanele de exploatare - Alte cheltuieli de exploatare
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
exploatare, la care se adaugă eventual veniturile financiare obținute de întreprindere ar trebui să depășească nivelul cheltuielilor financiare ale acesteia. Rezultatul curent ia în considerare și activitatea financiară a întreprinderii. Ca urmare, relația de calcul în spiritul soldurilor intermediare de gestiune va fi: Rezultatul curent = Rezultatul de exploatare + Venituri financiare - Cheltuieli financiare (5.7) În principiu, o întreprindere ar trebui să conteze preponderent pe activitatea de exploatare, de cele mai multe ori rezultatul curent fiind mai mic decât rezultatul de exploatare. Cu toate
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
consecvent sau are nevoie de îmbunătățiri? O rată de satisfacere a comenzilor de 95% înseamnă că în 5% din situații nu sunteți consecvent și este posibil să-l dezamăgiți pe client. Când Beth a acceptat provocarea de a coordona o gestiune cu mii de FDI (fișe de inventară, scopul ei final era să-i facă pe clienți să zâmbească. Agenții ei de vânzări voiau să fie consecvenți atunci când spuneau cuvintele magice: „Da, domnule (sau doamnăă. Îl avem pe stoc și îl
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
pentru o ediție viitoare. Autorii Capitolul 1 Contabilitatea financiară: noțiune, conținut, principii și tratamente contabile 1.1. Plecând de la noțiune și determinând conținutul Legea contabilității nr. 82/1991, modificată și republicată definește contabilitatea ca „activitatea specializată în măsurarea, evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum și a rezultatelor obținute de persoanele juridice și fizice”<footnote Legea contabilității nr. 82/1991 - actualizată 2013. footnote>, iar prin particularizare, contabilitatea financiară descrie circuitul patrimonial și extrapatrimonial al întreprinderii, luat în totalitate
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
exemplu, imobilizările corporale reevaluate) trebuie raportate utilizând cursul de schimb existent la data determinării valorilor respective. D) Evaluarea la data ieșirii din entitate La data ieșirii din entitate sau la darea în consum, bunurile se evaluează și se scad din gestiune la valoarea lor de intrare sau valoarea la care sunt înregistrate în contabilitate (de exemplu, valoarea reevaluată pentru imobilizările corporale care au fost reevaluate sau valoarea justă pentru valorile mobiliare pe termen scurt admise la tranzacționare pe o piață reglementată
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]