6,083 matches
-
sovietică a pus România în fața faptului împlinit, ocupând cu forța șase insule de pe brațul Chilia, totalizând un teritoriu de peste 23,75 km². Astfel, a fost ocupată și gura brațului Chilia, linia de frontieră fiind mutată unilateral pe canalul și prin golful Musura. Ministerul de Externe al României a depus un protest la Moscova față de această ocupare, la care comisarul adjunct pentru afaceri străine al URSS, Andrei Vîșinski, a răspuns "exprimând nădejdea că România nu va stărui în protestul său, pe care
Canalul și golful Musura () [Corola-website/Science/320134_a_321463]
-
zile întreg sudul Basarabiei împreună cu gurile Dunării erau evacuate de către sovietici. După încheierea armistițiului cu URSS din 12 septembrie 1944, grănicerii sovietici au reocupat fără lupte toate insulele situate la sud de șenalul navigabil principal al brațului Chilia, canalul și golful Musura redevenind "de facto" zonă de frontieră. La data de 4 februarie 1948, prim-ministrul Republicii Populare Române, dr. Petru Groza și ministrul de externe al URSS, Viaceslav Molotov, au semnat la Moscova "Protocolul referitor la precizarea parcursului liniei frontierei
Canalul și golful Musura () [Corola-website/Science/320134_a_321463]
-
conform căruia frontiera româno-sovietică era fixată pe talvegul brațului Chilia), a permis, contrar prevederilor acestui Tratat, trecerea de partea sovietică a șapte insule românești (Coasta Dracului, Dalerul mare și mic, Maican, Limba și Șerpilor), linia frontierei trecând prin canalul și golful Musura spre Sulina. În schimb, ostroavele Tatomirului (Tătarul mare sau Tatanir) și Cernofcăi, și ele ocupate în 1944, sunt oficial recunoscute ca aparținând României, grănicerii sovietici retrăgându-se din ele. Acest protocol nu a fost niciodată ratificat de către România. Cu
Canalul și golful Musura () [Corola-website/Science/320134_a_321463]
-
Nikolai P. Șutov, prim-secretar la Ambasada U.R.S.S. din București și Eduard Mezincescu, ministru plenipotențiar) au semnat chiar la fața locului, la bordul unei șalupe sovietice, un proces-verbal prin care s-a stabilit frontiera româno-sovietică pe canalul și prin golful Musura. Aceste documente au fost păstrate mult timp secrete astfel că în martie 1949, căpitanul-comandor Constantin Copaciu, membru al comisiei de delimitare a frontierelor, a fost arestat pentru că nu recunoștea URSS-lui ostrovul Limba, Insula Șerpilor și nici celelalte ostroave de pe
Canalul și golful Musura () [Corola-website/Science/320134_a_321463]
-
Musura, precum și apartenența a șase din cele șapte insule contestate la Ucraina (rămânănd în litigiu Insula Maican). Un nou litigiu a apărut însă după intrarea în vigoare a Tratatului româno-ucrainean de la Constanța din 2 iunie 1997, deoarece aluvionarea naturală, colmatarea golfului Musura, prelungirea canalului Musura spre sud și formarea unui nou golf mai la răsărit, constituie, conform poziției ucrainene, un motiv pentru a prelungi spre sud și frontiera. În 2006, grănicerii maritimi ucraineni au balizat ceeace Ucraina socotește ca făcând parte
Canalul și golful Musura () [Corola-website/Science/320134_a_321463]
-
Ucraina (rămânănd în litigiu Insula Maican). Un nou litigiu a apărut însă după intrarea în vigoare a Tratatului româno-ucrainean de la Constanța din 2 iunie 1997, deoarece aluvionarea naturală, colmatarea golfului Musura, prelungirea canalului Musura spre sud și formarea unui nou golf mai la răsărit, constituie, conform poziției ucrainene, un motiv pentru a prelungi spre sud și frontiera. În 2006, grănicerii maritimi ucraineni au balizat ceeace Ucraina socotește ca făcând parte din apele sale teritoriale până la digul Nord al brațului Sulina, dig
Canalul și golful Musura () [Corola-website/Science/320134_a_321463]
-
parte din apele sale teritoriale până la digul Nord al brațului Sulina, dig care astfel, la răsărit de farul Nord, a devenit "de facto" frontalier. Partea română susține însă că frontiera trece la echidistanță între Ostrovul Limba și malul sudic al golfului Musura, așa cum erau în anul 1997 în momentul semării Tratatului frontalier de la Constanța, apoi la echidistanță de talvegul brațului Chilia-Stambulul Nou și de digul Nord al brațului Sulina. Traseul care va fi adoptat "de jure" la rezolvarea acestui nou litigiu
Canalul și golful Musura () [Corola-website/Science/320134_a_321463]
-
detronat în 1908. Ordinea în Maroca continuat să se deterioreze în timpul succesorului său, Abdelhafid, care a abdicat în favoarea fratelui său Yusef după semnarea tratatului de la Fez. Cele două zone de protectorat spaniol aveau puține drumuri pavate și erau separate de golful Al Hoceima, pe care spaniolii îl denumeau "Alhucemas"; tratatul de la Fez a concesionat exploatarea minelor de fier de pe Muntele Uixan Companiei Miniere Rif spaniole, care a primit permisiunea de a construi o cale ferată de legătură cu Melilla. Naționaliștii marocani
Tratatul de la Fez () [Corola-website/Science/321074_a_322403]
-
a fost obligat să se retragă peste Rin, unde a fost învins de o armată franceză condusă de Claude Louis Hector de Villars la Friedlingen. Amiralul englez Sir George Rooke a câștigat și el o importantă bătălie navală, bătălia din golful Vigo, soldată cu distrugerea totală a flotei spaniole a Indiilor. Anul următor, deși Marlborough a cucerit Bonnul și l-a izgonit în exil pe elector Kölnului, el nu a reușit să cucerească și Anvers-ul, iar francezii au avut mai multe
Războiul Succesiunii Spaniole () [Corola-website/Science/321106_a_322435]
-
flotă europeană trimisă până atunci în Caraibe. El și John Benbow, amiral al flotei britanice mai mici, s-au evitat unul pe altul, iar Château-Renault a escortat la întoarcere flota spaniolă din Vera Cruz care a fost ulterior distrusă în golful Vigo. Benbow a rămas pe mare și, în august 1702, l-a atacat pe Jean du Casse într-o acțiune extinsă lângă coastele Americii de Sud în care a fost rănit mortal. Jean-François Duclerc, un corsar francez, a atacat Rio de Janeiro
Războiul Succesiunii Spaniole () [Corola-website/Science/321106_a_322435]
-
del Sacramento din Uruguay, care fusese ocupată de Spania. În plus, Spania ceda Gibraltarul și Minorca Marii Britanii și accepta să dea britanicilor Asiento, un valoros monopol privind comerțul cu sclavi. În America de Nord, Franța a cedat Marii Britanii teritoriile revendicate de Compania Golfului Hudson din Țara lui Rupert, Newfoundland și Acadia. Insula Saint Kitts, anterior împărțită între Franța și Marea Britanie a fost cedată în întregime celei din urmă. Franța a fost obligată să recunoască suzeranitatea britanicilor asupra indienilor Iroquois și să deschidă comerțul
Tratatul de la Utrecht () [Corola-website/Science/321149_a_322478]
-
iar accidentul sau a declanșat foc și explozii ce au avariat alte 11 avioane. Nimitz a fost repartizat din nou în Marea Mediterana pe 3 august 1981. Navă, alături de USS Forrestal, au condus exercițiul Freedom of Navigation în apele internaționale din Golful Sidra, lângă Libia pe 18 și 19 august 1981. În dimineața zilei de 19 august 1981, două avioane F-14A ale VF-41 au fost abordate de două avioane libaneze de tip ȘU-22, care au fost doborâte. Cea dea patra patrulă a
USS Nimitz (CVN–68) () [Corola-website/Science/321211_a_322540]
-
ecosisteme terestre și marine.<br> Fondat în 1971, a fost primul parc național de pe teritoriul fostei URSS. Numele ariei protejate provine de la aspectul crestat al litoralului nord-estic eston, unde patru peninsule ((Juminda, Pärispea, Käsmu and Vergi) sunt despărțite de 4 golfuri (Kolga, Hâra, Eru and Käsmu), astfel că Lahemaa s-ar traduce prin "Țara golfurilor".
Parcul Național Lahemaa () [Corola-website/Science/321228_a_322557]
-
teritoriul fostei URSS. Numele ariei protejate provine de la aspectul crestat al litoralului nord-estic eston, unde patru peninsule ((Juminda, Pärispea, Käsmu and Vergi) sunt despărțite de 4 golfuri (Kolga, Hâra, Eru and Käsmu), astfel că Lahemaa s-ar traduce prin "Țara golfurilor".
Parcul Național Lahemaa () [Corola-website/Science/321228_a_322557]
-
este un oraș portuar, care avea în anul 2010 64.506 de locuitori. Orașul este situat în golful Napoli, provincia Napoli regiunea Campania, el se află pe locul așezării antice romane Stabiae. În anul 1654 Castellammare a fost ocupat de trupele franceze aflate sub conducerea prințului Herzog von Guise, tot aici în 1799 câștigă o bătălie generalul francez
Castellammare di Stabia () [Corola-website/Science/321275_a_322604]
-
fără grilă. Acțiunea romanului se desfășoară pe întreaga suprafață a Mării Mediterane, prezentând Trieste și Etna (în actuala Italie), Rovinj și Zara (Dalmația, în Croația actuală), insula Malta, Ceuta și Tetouan (în actualul Maroc), Monaco și Monte-Carlo (actualul Principat Monaco), golful Syrte (din largul coastelor actualei Libii), insula Cephalonia (Grecia). În acest roman, Jules Verne folosește procedee specifice melodramei, mai rar întâlnite în operele sale: În 1979, romanul a fost ecranizat pentru televiziune în Ungaria cu titlul "Sándor Mátyás", regia fiind
Mathias Sandorf () [Corola-website/Science/321313_a_322642]
-
acțiune se petrece în Tunisia, evocă un proiect autentic reprezentativ pentru spiritul colonial francez. În anul 1880, a imaginat un proiect de acoperire a unei părți a deșertului Sahara de apele Mediteranei, prin realizarea unui canal care să plece din golful Gabès până la Chott el-Jérid. Proiectul a fost în cele din urmă abandonat, însă Jules Verne i-a oferit o continuare romantică. Romanul i-a permis să realizeze o confruntare între viața sahariană a tuaregilor și lumea științei și tehnicii reprezentate
Invazia mării () [Corola-website/Science/321320_a_322649]
-
Rusiei care cuprindeau: „orașul Constantinopol, țărmul vestic al Bosforului, Marea Marmara și Dardanelele, ca și Tracia sudică, până la linia Enos-Midia” și „o parte a zonei litorale asiatice între Bosfor, râul Sakarya și un punct care va fi determinat pe țărmul golfului Izmit”. Aceste documente au fost făcute publice în noiembrie 1917 în ziarul Izvestia. Prin această acțiune, rușii sperau să obțină sprijinul armenilor pentru revoluția rusă. Izbucnirea revoluției bolșevice au făcut ca planurile țariste de împărțire a Imperiului Otoman să fie
Împărțirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/320525_a_321854]
-
mare parte determinate să se unească datorită amenințării venite din partea ordinelor religioase germane agresive. În 1202, Albert, episcopul din Riga, a înființat Ordinul Fraților Livonieni ai Sabiei pentru a promova creștinarea și cucerirea livonienilor, curonienilor, semigalilor și a estonilor din apropierea Golfului Riga. Ordinul a duse o serie de campanii reușite și a prezentat un mare pericol pentru teritoriile lituaniene. Înaintarea Ordinului a fost oprită după înfrângerea lui în Bătălia de la Saule din 1236, ordinul fiind aproape desființat. În cele din urmă
Istoria Lituaniei (1219–1295) () [Corola-website/Science/320528_a_321857]
-
a fost fondată Riga, construită treptat pe locul unei foste așezări live. Orașul a devenit și locul de scaun al episcopului de Bremen, acum de Riga - Albert. Datorită prezenței germane din ce în ce mai numeroase, Riga devine cel mai important centru comercial din golful baltic, la gurile râului Daugava. În 1270, Riga devine un oraș-membru al Ligii Hanseatice. Populația locală, indiferent de apartenența tribală, este exclusă de la administrarea orașului, având un statut de paria. Anii 1520 afectează și statutul credincioșilor germani din Riga, când
Istoria Letoniei () [Corola-website/Science/320586_a_321915]
-
a avut loc o încălzire temporară a Groenlandei, care a permis dezvoltarea localităților. Noua Americă este numele dat unei mari insule arctice, o extensie nordică a insulei Ellesmere descoperită de căpitanul John Hatteras și echipajul său. Ea este delimitată de Golful Victoria, de Capul Washington, Insula Johnson, Bell-Mount și Fort Providence, cel mai nordic punct al ei fiind () Portul Altamont. La fel ca multe creații imaginare ale lui Verne, descrierea pe care o face geografiei arctice s-a bazat pe cunoștințele
Căpitanul Hatteras () [Corola-website/Science/320563_a_321892]
-
dar nu a fost tentat să lucreze ca fizician. Prima sa povestire a apărut în 1947, iar după absolvire a lucrat ca scriitor liber profesionist. S-a căsătorit cu Karen Kruse în 1953 și s-au mutat împreună în zona golfului San Francisco. Fiica lor, Astrid, s-a născut în 1954. Apoi și-a stabilit reședința în Orinda, lângă Berkeley, statul California. Anderson este faimos mai ales pentru cărțile sale de aventuri, în care personajele sale obțin succese răsunătoare sau eșuează
Poul Anderson () [Corola-website/Science/320598_a_321927]
-
Regimentul 26 Marină. A fost prima dată când toate cele trei batalioane ale Regimentului 26 Marină au luptat împreună de la bătălia de la Iwo Jima din al Doilea Război Mondial. Pentru a acoperi o manevră lângă Râul Rao Quan, Companiile Foxtrot, Golf, Hotel și H&S ale batalionului 2 au fost trimise imediat pentru a ocupa Dealul 558, Compania Echo din același batalion ocupând Dealul 861A. La 20 ianuarie, La Thanh Ton, un locotenent APV din Compania 14 Antiaeriană din cadrul Diviziei 325
Bătălia de la Khe Sanh () [Corola-website/Science/320576_a_321905]
-
precum și în războaiele din Coreea, Malaezia, Borneo și Vietnam în timpul Razboiului Rece. În perioada de după Războiul din Vietnam, trupele australiene au luat parte la numeroase misiuni internaționale de pace prin intermediul Națiunilor Unite și a altor organizații, inclusiv în Războiul din Golf, Rwanda, Somalia, Timorul de Est și Insulele Solomon, în timp ce, mai recent, au luptat ca parte a trupelor multinaționale din Irak și Afganistan. În total, în decursul acestor conflicte militare au pierit aproximativ 103.000 australieni. Pentru cea mai mare parte a secolului trecut
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
deja se predase. Au devenit parte a garnizoanei din Tientsin iar contingentul Noului Wales de Sud a preluat îndatoririle garnizoanei din Peking. HMCS "Protector" a fost utilizat în cea mai mare parte pentru recunoaștere, transport și misiuni de curierat în Golful Chihli, înainte de a a se întoarce în noiembrie în Australia. Flotele au rămas pe timpul iernii, îndeplinind misiuni polițienești și îndatoriri de gardă și patrulare iar personalul lor în misiuni de pază a căilor ferate. Acestea au părăsit China în martie
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]