6,255 matches
-
în 10 noiembrie 1988 la ora 16,30 spre Fucsik 7, unde mă așteaptă ajutoare: Mircea și Viorel, clanul Fodor, trei lopeți și un cărucior imens, ca o căruță mică, împrumutat de Rigo de la doamna Ursuleț. După ochi, cele două grămezi nu-s cine știe ce munți. Ne facem socoteala că în trei ture le-am putea mătrăși. Bărbații încep să lopăteze cu spor cărbunii în saci de hârtie, Teri cu mine și Cristina, fiica lor, aruncăm butucii umezi în cărucior. În zece
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
o cușcă de 1m pe 1m în holul mare, cu gresia de pe jos pe alocuri spartă la intrare. În cușca asta stătea o „doamnă“ - săraca! - care se zgâia la o lumină chioară să prindă firele alea minuscule. Iar noi, o grămadă informă de femei de toate vârstele, coafurile, staturile sociale și nivelele de studii, stăteam la o coadă chinuită și așteptam să se uite „doamna“ remaieuză la ciorapii noștri mult-cârpiți și să ne zică dacă mai aveam vreo speranță de remaiere
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
crăpau pe mine. Feli era plecată la Sibiu, la părinții ei. De-acolo urma să vină, la rândul ei, cu niște blugi noi, procurați cu ajutorul unor prieteni. Când a intrat în cameră împovărată de bagajele în care sigur adusese o grămadă de mâncare, mi-am îndreptat privirea spre blugii cei noi. Erau largi, albastru închis. Mișto. Când ne-am uitat mai bine la ei, erau plini de găurele mici, de la genunchi în jos. Probabil că, în drum spre gară sau de la
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
o curea și lăsam totul baltă. „Azi nu mergem“, hotăra una dintre noi. Stăteam fiecare în patul ei, pe spate. Ronțăiam mere și citeam ore în șir fără să spunem nimic. Dacă se adăugau și absențele de la Facultate (erau o grămadă de materii tâmpite, la care nu se putea citi pe sub bancă), riscam exmatricularea, dar aveam o șansă: să donăm sânge. Țara avea nevoie. Mi-aduc perfect aminte cum m-am dus cu Feli să ne ia sânge. M-au chinuit
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
cine știe de unde, ca să fie trimise în România. Au fost răsturnați pe covor. Puteam să aleg. Haine second-hand. Horor. Erau mai frumoase decât hainele mele cele noi. Miroseau dulceag, leșinător. Horor. Mi-a fost rușine să zic nu. Răscoleam în grămadă. Horor. Am râs și-am zis că o să le port, sigur, mulțumesc frumos, o să zic că sunt de la firma Sacos - Sacos de la Sac -, că din sac erau. Sac de plastic. Prima proză pe care am scris-o în viața mea
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
din Est erau mai groși decât cei din Vest. Iar cei românești cred că erau cei mai mari, îți făceau umerii largi, ca ai fotbaliștilor americani. Până la 14 ani m-a îmbrăcat mama. Frumușel. Mergeam la croitoreasă. Acolo erau o grămadă de femei cu corpuri de toate felurile. Pe croitoreasă o chema Rita. Sau poate pe cățel ușa ei o chema Rita. Nu mai știu. Mă lăsa să iau bucăți de material ca să fac rochii la păpuși. Eu nu făceam rochii
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
știau o iotă românește, dar nici măcar nu aveau habar că străbunicii lor ce veniseră cândva pe coclaurele săcuiești fuseseră români de sub crestele Făgărașului. Iar acolo în valea Bâlii nu mai există decât amintirea unei fabrici de sticlă, constând într-o grămadă de pământ din care mai apar cioburi uneori colorate, iar deasupra unui izvor din apropiere se mai află un rest de cimitir plasat pe dreapta râului Bâlea, în care se mai pot identifica și astăzi șase sau șapte triste cruci
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și Sibiu, precum și la înființarea de organizații ale grupelor muncitorilor de pământ și căruțași și secțiuni. În 1908 am aflat următorul metod de nutreț, adică toamna, când nu mai poți usca otava din cauza răcelilor, am făcut pae de grâu șira (grămadă), puind un strat de otavă mai subțire, peste otavă un strat de pae mai gros, astfel paele absorb substanța fluidă din otavă așa încât să dreg paele,(iar vitele) odată pe zi sau la două zile le mănâncă cu gust. Prin
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de treburile casnice: tors, cusut, dereticat, spălat (și ce dacă aveau opt, nouă sau zece ani?), iar băieții erau antrenați în treburile gospodărești de afară: hrănitul și adăpatul animalelor, rânitul și căratul gunoiului din grajd și așezarea lui într-o grămadă special clădită pentru a putrezi și a se transforma în îngrășământ pentru ogoare. Tot băieții măturau curtea, ocolul oilor, greblau nutrețul din jurul girezilor de paie, fân sau coceni, participau la muncile câmpului când acestea se impuneau ca urgențe. Deși își
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
specială, goală, cu pereții tapetați cu un material special, care avea rolul de izolator fonic. Un perete avea un geam mare din sticlă, după care se vedeau alte două persoane, care se uitau la noi, și aveau pe masă o grămadă de magnetofoane profesioniste, căci pe vremea acea nu existau alte scule mai performante, poate vreun casetofon, dar acelea încă nu erau folosite pentru așa ceva, din ceea ce știu eu. În mijlocul încăperii era doar o masă goală, cu două scaune de-o
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
de fantezie și una pentru televizor plus două scaune, foarte frumos amenajată și spațioasă, devenise imediat aglomerată și neîncăpătoare. Participanții veniți la marea petrecere s-au așezat pe unde au putut și unde mai găsiseră loc, formând astfel o imensă grămadă de rugbi naivă. O parte din cei care cunoșteau foarte bine obiceiul casei aduseseră cu ei diferite bunătăți de-ale gurii, formând o masă cât se poate de bogată și îmbelșugată la care bineînțeles nu puteau să lipsească diferitele băuturi
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
o arătau oamenii, nu putu rămâne mult timp în Manresa, deoarece se povesteau despre el lucruri nemaipomenite, în urma celor întâmplate la Monserrat; iar faima îi crescu repede, vorbindu-se mai multe decât făcuse în fapt: se spunea că părăsise o grămadă de avuții etc. Capitolul III MANRESA (martie 1522 - februarie 1523) Lupte spirituale 19. În Manresa 2 cerșea zilnic. Nu mânca deloc carne și nu bea vin, deși căpăta. Duminica nu postea și, dacă i se dădea puțin vin, îl bea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Daniela .. Vartolomei E. Cristina Ligia Dumitru M. Cătălina Registru matricol 215/19881989, ; Costin Clit,op.cit.,p.238. XII Mecanică Andrei L. Mariana Bejan C. CristinelCostel Brănici M. Mihai Cazacu V. Lăcramioara-Beatrice Ciobotaru F. Cristina Ciulei C. Livica Dănilă I.Gabriel Grămadă C. Elenă Grigore Ț. Corina lolea D. Viorica lordăchiță Ghe. Dănuț Lemnaru Ghe. Daniela Lorenț Dtru. Cătălina Mardare St. Daniela Mihulcă Ghe. GildaDaniela Mitică Ghe. Eugenia Obreja Ghe. Camella Păsat C. LilianaDaniela Popa C. Ionel Pruteanu St. Ștefan Puiu Dtru
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
între flori au rămas în mintea mea ca amintirea unei mari iubiri, redeșteptată mereu cînd simt parfum de regina nopții, ori văd un strat cu flori. Ce faci, barbarule?! strig lui Tomiță, văzîndu-l cum rupe flori de pe crengile magnoliei, aruncîndu-le grămadă într-o cutie de carton. Șefa Serviciului protocol mi-a mai cerut vreo zece cutiuțe, îmi răspunde Tomiță, continuînd să jupuiască pomul de flori. De ce vă uitați așa la mine?! se miră el. Să las florile aici, pe crengi?! Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
-le trecătorilor, în timp ce alerg ca să ajung prima la un tramvai? Ce orizont pentru inima mea grea și tristă, ce imensă decepție este bătrânețea mea! Stadiul acesta către moarte e oricum apăsător, dar să-mi bat chiar eu joc, făcând o grămadă de temenele, de strămoșii mei, de părinții mei și de mine însămi, să mi văd mâinile cum aplaudă, să le urăsc pentru că-mi pălmuiesc morții mei iubiți, să le urăsc ca pe niște mâini lașe, de boieroaică decăzută... câteodată e
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
birou fără să am voie să iau nimic, ba, mai mult, fiind obligată să-i dau pături și cearceafuri (fiindcă e un golan, un sărăntoc). Nu știa să folosească hârtia de W.C. și, cum se înfundase canalul, a făcut o grămadă de aproape 50 cm de ziare Scânteia, folosite. II Marți, 2 mai [1950] [...] Azi-dimineață am fost la Crematoriu; cred că au trecut peste două luni de când șirul de nenorociri și boala m-au împiedicat să mai ajung acolo. Nu eram
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Hei, ăla e Vogue-ul britanic? — Ăă... da, spun, punând-o undeva unde el să n-o poată ajunge. Deci.... cum merge cu rochia? — Foarte bine! Totul e sub control. — Pot s-o încerc? Urmează o pauză. Danny se uită la grămada de mătase din fața lui de parcă e prima oară când o vede. — Nu încă, nu, zice într-un final. Dar o să fie gata la timp, da? — Normal! Categoric. Își lasă piciorul jos, iar mașina de cusut începe să toarcă de zor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
oricărei mărunte sărbători, vin oamenii bătrâni cu nepoții la feredeu. [...] În preziua Anului nou [= Roș Hașana] râură săpunul pe băncile de la baia de aburi, bătrânii se vaită de plăcere, asudă și se bat cu măturici de stejar, stau claie peste grămadă. Prin aburii usturători de- abia se văd oamenii care mișună, cu cofele de apă rece În mâini. [De Yom Kippur], Țalic Își duce băieții la feredeu, să se curețe și să se arate curați În fața judecății. Pe la chindii, după ce se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Mântuitorului crucificat. Când o bătrână creș tină s-a apropiat să-i sărute picioarele, Isus și le-a retras În mod miraculos. Furios, evreul a smuls imaginea lui Cristos de pe perete, a profanat-o și a ascuns-o Într-o grămadă de gunoi. A doua zi Însă, creștinii din Toledo au observat o mirifică dâră de sânge scurs din imaginea lui Isus. Urmele de sânge i-au condus la locul ascunzătorii, acoperit de un halou de lumină. Evreul profanator, zice legenda
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
efigie un evreu În noaptea de Vinerea Mare. Pentru aceasta, Împopoțonau un manechin cu un costum evreiesc din cele mai rufoase, Îi spânzurau de umăr o traistă prăpădită și-l plimbau În procesiune prin oraș toată ziua de Vinerea Mare, psalmodiind o grămadă de invective dintre cele mai grosolane contra poporului lui Israel. Astfel adunau bani pentru lemnele necesare rugului [...]. În felul acesta, o pălălaie uriașă era Întreținută până În zorii zilei În piața mare a bisericii și arderea manechinului, care se făcea În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vii pentru „muncă de lămurire”, cel mai sigur. m. Intelectuali versus „centraliști” Așa sărac cum era În membri și simpatizanți, comitetul hușean mai fusese infestat (din oportunism) și cu unele elemente considerate de Terdiman a fi „nedemne” aici intrând, la grămadă, foști țărăniști sau liberali ori chiar anticomuniști, care Începuseră să ia atitudine față de tendințele dictatoriale și exclusiviste ale conducerii. Limbajul dualist terdimanian sărise cu viclenie peste adevăratele probleme oprindu-se asupra unui Închipuit conflict dintre intelectualii evrei și plebea proletară
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
copii lucru care În ochii călăilor Securității dar și ai celor din Procuratură sau din completele de judecată valora mai puțin decât o ceapă degerată. De precizat rămâne faptul că acesta nu se Înscrisese În forma socialistă de muncă la grămadă reprezentată de geaceurile de tip sovietic, preferând să-și lucreze și să-și Îngrijească În particular cele 2,80 ha. de pământ, 8 oi, un cal și ce mai avea prin bătătură lucru ce va fi reprezentat pentru anchetatori o
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
găsesc slujbă când mă întorc? Dacă tot îmi arunc cariera pe fereastră, atunci oare nu am pierdut vremea anii ăștia? Și dacă nu plec, când am să mai am ocazia, odată ce intru pe contract? Sunt nebună că văd că o grămadă de oameni trăiesc fără probleme și nu visează la un periplu mondial?...” Karen reflectează câteva momente și îmi răspunde organizat la fiecare gând. „Știi ce? Oamenii vor avea tot timpul dinți de îndreptat. Dacă nu vor mai fi posturi în
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
pe peretele opus intrării este o altă ușă ținută închisă de un laț prins întrun cui, iar în colțul de lângă intrare deslușesc o masă întunecată cu un scaun de lemn. Devin foarte silențioasă. Ne apropiem de masa care conține o grămadă de pietre negre de forme ciudate, niște sticluțe cu diverse poțiuni, câteva flori uscate, țigări, lumânări, niște hârtiuțe pe un colț, praf și un gândac zăpăcit de apariția noastră. Sub masă, mucuri de țigări, bucățele de lumânări, o sticlă cu
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
plec cu Alfonso spre noua mea reședință. Ajungem, îmi fac un culcuș pe bancheta din lemn, timp în care Alfonso împrăștie fum și scuipă alcool prin toate colțurile. Alfonso, ce e cu toate pietrele astea? întreb, arătând cu mâna spre grămada de pietroaie de pe masa lui de lucru. Îmi explica cum fiecare piatră are o anumită energie, care îl ajută în tratamente. „Uite, asta de exemplu”, spune dându-mi o piatră neagră mare cât doi pumni, ciudat de netedă și de
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]