6,001 matches
-
același lucru. Ni se aduc câteva castroane mari cu salată, roșii care par crude, dar gustoase, ceapă dulce, apoi o mâncare de melci, două platouri enorme, tăvăliți Într-un sos picant și foarte gustos. Unii dintre români se strâmbă, numai gustă, eu dovedesc o farfurie și mai iau și a doua oară. Rodica e Îngrijorată să nu-mi fie rău, dar Îmi priește. totul stropit cu vin roșu sau alb, În carafe, ambele bune. Felul de bază se prezintă sub forma
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
simte miros de ars. (A ieșit din cort pentru o chestie personală.) La nici 20 m de cort îl găsim pe Rydz cu fotomodelele și fotograful, care frig purcei la foc deschis. De-a dreptul fatal. Au apucat cu toții să guste din carne. Sunt nevoit să pun brusc capăt întrunirii. B.-A. îi pune pe toți să bea apă cu sare, dar vomită numai doi dintre ei. Sunt cu totul de acord cu B.-A. că trebuie să recurgem la carantină
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
1206, Tracia întreagă, până la Marea Marmara, într-un adevărat cimitir. E adevărat, erau sătui de pradă, aici în sud-estul Europei, aceste „lifte neîmblânzite”, cum le numește cronicarul bizantin, dar în extremitatea de răsărit a vastului lor imperiu, ei începură să guste din paharul amărăciunii. În anul 1208, Mahomed, sultanul Imperiului Corazmian, invadase și ocupase teritoriul dintre râul Ural și Marea Caspică. Este începutul sfârșitului acestui uriaș imperiu al stepelor, care va mai dura doar 33 de ani, până în anul 1241. Pentru
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Se pun în cratiță cu oțet, zahăr, ulei, sare și boia dulce. Ardeii iuți, piperul și foile de dafin se pun într-un tifon, apoi le dăm la fiert în cratiță timp de o oră. După ce începe să fiarbă, se gustă de sare și, dacă mai trebuie, se adaugă după gust. După fierbere se dă deoparte și, fierbinte, se pune în sticle, se capsează sau se leagă bine și se fierbe la Bain Marie la foc domol timp de o oră
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
cu toate ingredientele amintite, se lasă să fiarbă bine, apoi se scoate din sos, se scurge și, când s-a răcit, se taie felii egale care se pun în tavă și după aceea se toarnă sosul strecurat peste carne și gustăm să vedem dacă lipsește ceva. La final, punem vinul și dăm la cuptor timp de jumătate de oră. INIMĂ DE VIȚEL UMPLUTĂ PE PAT DE VARZĂ La o inimă de vițel curățată, se adaugă umplutura făcută din 600 g carne
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
se opărește cu apă sărată, apoi se lasă la răcit. Umplem gogoșarii cu conopidă și îi așezăm în borcane cu hrean și frunze de țelină printre ei. Punem în fiecare borcan boabe de piper, enibahar, muștar și foi de dafin. Gustăm oțetul și dacă trebuie, adăugăm sare și turnăm peste gogoșari. Legăm borcanele cu celofan și le dăm la beci. Baițul se pune la fiert timp de cinci minute, apoi adăugăm gogoșarii să dea un clocot. După ce s-au răcit, îi
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
aleea baroanei, el vorbind de viitor, ea cu ochii plecați, privind urma prăfuită a piciorului mamei ei". Odată stabilită ziua nunții, "așteptau clipa hotărâtă pentru unirea lor fără o nerăbdare prea vie, dar învăluiți și legănați de o duioșie încântătoare, gustând farmecul delicat al celor mai neînsemnate mângâieri, al strângerilor de mână, al privirilor pătimașe, atât de lungi încât sufletele lor păreau că se contopesc, tulburați de dorința nehotărâtă a marilor îmbrățișări". În ciuda acestei libertăți, cei doi logodnici știu să rămână
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
o atrage în mod irezistibil, stârnindu-i în același timp repulsia. Catherine este "torturată" de dorință, își simte nervii întinși la maximum de "senzualitatea ei atroce". Nu se poate împiedica să nu tânjească după "dulceața sărutului" din care n-a gustat niciodată, arde de dorința de a cunoaște "fermecătoarele chinuri" ale iubirii 33. Totuși, marcată de educația puritană primită, Catherinei îi este greu să accepte această senzualitate. O percepe ca pe un corp străin în propriul său corp, ca pe dușmanul
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
o amețește, îi provoacă fiori și senzații îmbătătoare. Oferă senzualității pe care ea se încăpățânează s-o refuleze un drenaj, o mică supapă de siguranță, care o împiedică să explodeze. Face ca virginitatea să-i fie suportabilă. Din păcate, pe măsură ce gustă din savoarea acestui joc, Catherine îi descoperă și limitele. Ca atâtea alte fete tinere, este asaltată de "emoții neașteptate și de așteptări care rămân nesatisfăcute"36. Se împiedică mereu de un obstacol. Să sfideze interdicția, să depășească faza ambiguității, a
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ca hrană animalelo r, vaci, boi, viței dar și oilor, în ziua de Bobotează, cu credi nța tuturor celor ai casei, că numai așa, mulgătoarele aveau să dea lapte din belșug pe durata întregului an, iar împreună, cele care au gustat cât de cât din turtele ofer ite lor, vor fi sănătoase și puternice pentru înmulțire. Nu dădeai turtă la vacă și oi, nu aveai laptele trebuitor. Nu aveai din ce te înfrupta, când te întorceai de la ogor sau de la mină
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
se coceau pasca și cozonacii, cu acel miros pe care parcă și astăzi îl păstrez proaspăt, îmbătător, de-mi lasă gura apă, acum, dar încă atunci, când fiecare din noi, cei micii, aveam cozonacul nostru și așteptam nerăbdători să-l gustăm, dar acest lucru nu se întâmpla decât în ziua de paști, pentru că mama veghea mai ceva decât acel Doamne-doamne care ne putea pedepsi, că am fi păcătuit. În Vinerea mare mergeam la aer, îmbrăcam pentru prima oară ceea ce ne cumpăraseră
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
totul îndeaproape și , după ce a crezut că friptura e potrivită ca rumeneală, s-a apucat de mâncat. Cu două sau trei bucăți - care arătau ca niște mici, din cei după care se prăpăde ște lumea căutânduăi, ne-a îndemnat să gustăm și noi, că s tare buni, ne-a asigurat el. Toți au strâmbat din nas, au refuz, dar vărul Grigore, care omorâse șarpele, dar și eu care îl asistasem cu interes, am gustat din „pomana șarpel ui”. ne-am convins
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
ște lumea căutânduăi, ne-a îndemnat să gustăm și noi, că s tare buni, ne-a asigurat el. Toți au strâmbat din nas, au refuz, dar vărul Grigore, care omorâse șarpele, dar și eu care îl asistasem cu interes, am gustat din „pomana șarpel ui”. ne-am convins că într-adevăr, carnea de șarpe nu numai că avea o culoare albă, frumoasă, ispititoare, dar era și foarte dulce și gustoasă. Atunci mi am explicat ceea ce aflasem de la unul sau altul, că
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
să vadă „cursul evenimentelor.” Rușii cum l-au văzut, l au și pus la treabă. i-au poruncit să coboare din rafturile pline cu tot felul de băuturi, ceea ce îi interesa cu prioritate, l-au obligat să desfunde și să guste el din câteva sortimente, să fie ei siguri că nuăs otrăvite, după care au coborât cu toții la beci. Au tras focuri de armă în lacăte, au deschi obloanele și ajunși în beci au slobozit alte focuri de pușcă, de data
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
Îmi povestea cum făcea plajă pe platforma blocului deasupra căminului, iar în afară de masa de la cantină coreencele pregăteau câte un castron de ardei iuți, tăiați mărunt-mărunt, și le mai adăugau puțin oțet și ulei, după care mâncau pe rupte. Numai dacă gustai, românului i-ar fi luat gura foc, lor nu! Era de mirare cum, mâncând zilnic o asemenea sa lată de crudități, nu sufereau nici una de stomac, de vreu n ulcer rebel, ci erau sănătoase, tun. După examenul de stat și
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
și cu tatăl tău, bătrâni, Fă ți timp deăo vorbă bună șiăo coajă pentru câini. Fă-ți timp să stai aproape de cei iubiți voios, Fă-ți timp să fii și al casei, în slujba lui Hristos, Fă-ți timp să guști frumosul din tot ce e curat. Fă-ți timp, că ești de taine și lumi înconjurat. Fă-ți timp de rugăciune, de post și meditări, Fă-ți timp de cercetare de frați și de-adunări. Fă-ți timp și-adunăăți zilnic
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
iarăși lîngă mult cîntatul Ponte di Rialto și apoi, am pornit alene spre Via San Gregorio, numărul 701. Trec peste Ponte dell' Accademia și mă strecor printre străzile și canalele calme dintre biserica Santa Agnese și abbazia di San Gregorio, gustînd în sfîrșit! o pace adîncă și priveliștea oferită de trecători potoliți, în general vîrstnici, care nu se grăbesc, nu țipă, nu vînd nimic. Opresc din plimbare un cuplu cu părul alb și întreb care este direcția spre via San Gregorio
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
ar vrea să-l asculte. Doamne! Cum am așteptat duminica aceea! Și iată-mă, gătită cu noul meu taior albastru, de care eram atît de mîndră, coborînd pe Avenue de la Bourdonnais spre cheiul Senei, cu o oră înainte de cea anunțată. Gust astfel plăcerea unei plimbări de-a lungul Senei, în Parisul pustiit de exodul extra muros al amatorilor de evadare duminicală. Depășesc agale pod după pod, trec prin fața Luvrului, traversez fluviul pe Pont d'Arcole și măreața catedrală izbucnește în Ile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
și nu trebuie nicidecum întreruptă, chiar dacă ar fi dictată în ultimă instanță doar de interese. -Îmi voi da toată silința, adaugă el. Continuă să vorbească în timp ce-și bea tacticos cafeaua. Îi reveneau în minte scenele prin care ea gusta prima din cafeaua lui, din ciorbă, din orice fel de mâncare, din apă, din vin, pentru că nu cumva să-l otrăvească cineva. Era dovadă ei supremă de iubire și credința, la care n-ar fi renunțat niciodată. Își petrecură restul
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
cenaclului nostru orășenesc, ,,Alexandru Vlahuță”, distinsul magistrat și gazetar, Ion Mantaroșie. Care a fost justificarea talentului precoce al autorului ,,Călătorul profund” - Alexandru Malin Tăcu, se Întreabă Ioanid Romanescu - și, răspunzându-ne, ne trimite, corect, la familie. Intradevar, familia Tăcu a gustat, a mâncat și a risipit poezia. Și nu numai familia În Înțelesul juridic. Ion Chirilă și Dumitru HÎnceanu care i-au fost nași de botez lui Sandu - poetul sărbătorit - au fost mentorii contagioși. Ani de zile, Dumitru HÎnceanu, prietenul de
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
fi altfel. Sigur tu știi dacă formulă prin care te exprimi cel mai bine este acest semi-suprarealism semi-oniric și, mai ales, dacă el Îți este o necesitate În exprimarea experiențelor pe care spiritul le trăiește; eu, În general, nu-l gust decât că pe o curiozitate ori că pe un exercițiu de Îndemânare ori de stimulare a fanteziei - lucru de care cu siguranta tu n-ai nevoie. Am observat În unul și același text o ezitare Între logic și oniric, de unde
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
departe. Revenind la călătorul În lumea Alinei, trebuie avertizat că dacă nu posedă o busola (fie ea cultură, imaginație, fantezie, visare) care să-i indice onest nordul, fără doar și poate că se va rătăci. Cine posedă Însă așa ceva va gusta din plin plăcerea desfrâului sacru, În casele de toleranță cognitivă, În care spiritul se lăfăie pe cerceafurile albastre ale propriului său fapt-de-a-fi-liber”. Argumente suficiente pentru că Eugen Budau să scrie În ,,Ateneu”, În august 1998, la ,,Cartea locului”: Tăcu: o familie
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
realizîndu-se după un model. Un astfel de model se poate presupune în situația substantivelor auz și văz, de exemplu, care provin din formele vechi și populare de indicativ prezent ale verbelor auzi și vedea, printr-un paralelism cu gust și gusta, acestea moștenite din latină (lat. gustus și gustare). Tot printr-o lexicalizare, dar de data aceasta fără model, s-a realizat substantivul feminin iele, al cărui element originar nu este decît forma flexionară de feminin plural a pronumelui personal de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de muze, Gallus își dă seama că existența lui este definită în primul rând de poezie : Poet, el cu gândirea se primblă tot prin nori/ În brațe amoroase căzând adeseori,/ Și printr-un vers ce saltă pe sprintene dactile,/ În loc să guste somnul, preface nopți în zile (I 2). Slujitorul știe bine locul unde poetul se retrage ca să scrie (El vine câteodată aici, lângă fântână,/ De muza-i drăgălașă condus cu drag de mână,/ Și pe tăbliți de ceară scriind c-un
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
direcție decât cea din scenariu : el își face nevoile în baia modificată în teatru redând-o astfel utilizării firești. Actorul principal îi reproșează regelui că a compromis tot spectacolul și i-a distrus cariera, acesta îi răspunde sec că nu gustă tragediile (I, p. 362). Ostașul prea obosit ca să mintă îl îndeamnă pe comediant să renunțe la meseria nepotrivită pentru el, o dată ce are o fire sinceră, lipsită de duplicitate, dispusă să creadă cu adevărat în moartea lui Agamemnon (I, p. 362
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]