6,941 matches
-
locuința și viața familială, ci și cartierul și viața socială. Într-adevăr, în contextul perioadei interbelice, orașele-grădină au întruchipat "antiparcelarea". Henri Sellier, primarul socialist al localității Suresnes și consilier general pe problema locuințelor, a intenționat să demonstreze că Serviciul Locuințelor Ieftine, al cărui președinte era, putea să construiască "complexe de locuințe potrivite pentru asigurarea descongestionării Parisului și periferiei sale, precum și pentru a arăta că putem asigura clasei muncitorilor locuințe ce oferă confort material și condiții de igienă"15. Din păcate, în
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Siegfried", câteva alte date evidențiază modul în care au fost încadrate juridic locuințele sociale. Legea "Strauss", promulgată în 1906, autoriza comunele și departamentele să facă împrumuturi din banii lor și să doneze terenuri unor societăți care se ocupau de locuințele ieftine. Această lege impunea obligativitatea constituirii unui comitet de patronaj al societăților pentru locuințele ieftine în fiecare departament, în măsura în care, prin voluntariat, se înființaseră 52 de comitete în 90 de departamente. Legea "Ribot", promulgată în 1908, autoriza crearea unor societăți anonime de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Legea "Strauss", promulgată în 1906, autoriza comunele și departamentele să facă împrumuturi din banii lor și să doneze terenuri unor societăți care se ocupau de locuințele ieftine. Această lege impunea obligativitatea constituirii unui comitet de patronaj al societăților pentru locuințele ieftine în fiecare departament, în măsura în care, prin voluntariat, se înființaseră 52 de comitete în 90 de departamente. Legea "Ribot", promulgată în 1908, autoriza crearea unor societăți anonime de credit imobiliar care puteau construi locuințe destinate populațiilor celor mai defavorizate și care puteau
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
publice în domeniul locuinței sociale au rămas slabe în prima jumătate a secolului XX. Notabilii Franței profunde, care alcătuiau consiliile de supraveghere ale Caselor de Economii, nu incitau câtuși de puțin ca banul public să fie plasat în construcția locuințelor ieftine. Cât despre capitalurile private, acestea preferau să investească în operațiuni mult mai rentabile și mai puțin riscante. Legăturile șubrede stabilite între societățile pentru locuințe ieftine au dus la diminuarea numărului birourilor lor private. Birourile lor publice au rezistat ceva mai
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Economii, nu incitau câtuși de puțin ca banul public să fie plasat în construcția locuințelor ieftine. Cât despre capitalurile private, acestea preferau să investească în operațiuni mult mai rentabile și mai puțin riscante. Legăturile șubrede stabilite între societățile pentru locuințe ieftine au dus la diminuarea numărului birourilor lor private. Birourile lor publice au rezistat ceva mai bine, dar constrângerile cu care s-au confruntat atunci când au trecut la implementarea planurilor de construcție le-au determinat treptat să renunțe la proiecte, să
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a găzdui clasa muncitoare la periferia orașului. Această opoziție este semnificativă pentru piedicile puse inițiativei private în materie de construcții, dar indică în același timp și faptul că municipalitatea nu putea decât să întârzie, nu să interzică ridicarea unor locuințe ieftine pe teritoriul său. Construirea locuințelor sociale este însoțită, sub masca filantropiei, de intenția de control social, control greu acceptat de către populația zonei. O persoană însărcinată cu supravegherea într-o uzină a fost desemnată să conducă un Centru social. Acest Centru
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
persoane sărace într-o comună modifică sensibil balanța electorală. Noua municipalitate comunistă, aleasă în 1935, provenea în mare parte din asociațiile locatarilor. Această municipalitate a modificat relațiile dintre HBM, primărie și locuitorii orașului. Conștientă de progresele făcute prin construirea locuințelor ieftine în Champ des oiseaux, aleșii comuniști nu s-au mai mulțumit să deplângă starea de decădere, neputința congenitală a capitalismului în privința rezolvării problemelor muncitorilor. Preocupați, încă de la înființarea Frontului Popular, să arate că sunt și buni gestionari, aceștia au căutat
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
neputința congenitală a capitalismului în privința rezolvării problemelor muncitorilor. Preocupați, încă de la înființarea Frontului Popular, să arate că sunt și buni gestionari, aceștia au căutat soluții negociate pentru problemele societății. Această situație creată de comuniști a făcut ca și societatea locuințelor ieftine să-și radicalizeze atitudinile, să arate că-și raționalizează propria abordare a problemei. "Din mai 1935 până în octombrie 1936, au fost expulzați 12 locatari incapabili să-și plătească chiria, chiar dacă în perioada anterioară nu se procedase astfel în cazuri asemănătoare
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
epoca nu a fost lipsită de doctrine și de proiecte de reformă asupra a tot ceea ce ar fi trebuit să se întâmple în domeniu. În privința construcției locuințelor populare, principalii protagoniști au fost marile companii patronale și oficiile publice pentru locuințele ieftine, acestea din urmă susținute adesea de municipalitatea cu orientare socialistă sau radical-socialistă. Abuzul parcelărilor a sensibilizat în privința necesității planificării urbane, dar guvernele din perioada interbelică nu au determinat niciodată în mod clar rolurile ce revin pieței, patronatului, puterilor locale sau
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sarcinilor induse de asistența socială ce pretindea o bună stare fizică și morală a clasei muncitorești, bune de exploatat. Salvarea familiei nu mai era leitmotivul propovăduit de Frédéric Le Play, ci acela al tuturor filantropilor și reformatorilor sociali. Nici viața ieftină concluzionează Jules Simon în capitolul său despre locuința muncitorească -, nici coșul zilnic, nici legea agrară, nici dreptul la muncă nu sunt acelea care pot distruge sărăcia, ci întoarcerea la familie și la virtuțile vieții familiale"4. Jacques Donzelot a arătat
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
o clasă muncitorească sănătoasă, educată și conștientă de propriile sale interese să fie în stare să-și ia destinul în propriile mâini"61. Astfel, la Toulouse, atunci când municipalitatea socialistă a lui Étienne Billières decidea să ajute Oficiul public pentru locuințele ieftine (HBM), o făcea pentru "a seconda eforturile igieniștilor de luptă împotriva nenorocirii care lovește puternic generația noastră, tuberculoza [...], cauza acestei nenorociri fiind în mod indubitabil locuințele obscure, care nu au suficient aer"62. Urbanizarea chestiunii sociale căuta să ascundă faptul
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de la ruralul artizanal la industria modernă. Vechea artă a constructorilor se pierdea în fața utilizării noilor materiale (betonul, oțelul, sticla) și a experimentării noilor procedee (asamblarea prefabricatelor, standardizarea lor). Acestea erau condițiile necesare pentru construcția masivă de locuințe de calitate și ieftine. Marile ansambluri întruchipau cu atât mai mult progresul cu cât slaba industrializare a sectorului construcțiilor făcea ca prețurile să fie în Franța ceva mai ridicate decât în celelalte țări europene. În 1950, Franța număra mai mult de 100 000 de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
se putea înregistra o evoluție semnificativă a industrializării locuințelor. Construirea în serie a imobilelor de același fel și montarea elementelor prefabricate au dus la diminuarea costurilor tehnice de construcție și la folosirea unei mâini de lucru mai puțin calificate, deci ieftine. Însă treptat s-a renunțat la conceperea unei arhitecturi rectilinii, "în calea macaralei"120, cât și la construcțiile provizorii. Și arhaismul meseriei de constructor părea de acum interzis. Pe de altă parte, și pentru specialiștii habitatului salvarea nu era posibilă
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
rețelelor 308 pe cale de apariție, aleșii aveau o percepție neclară asupra factorilor care pot determina forța și atracția orașului lor. Contrar epocii industriale, acum nu mai era de ajuns să ai în orașe întreprinderi, o forță de muncă abundentă și ieftină, un mare număr de consumatori plini de bani și facilități de aprovizionare cu materii prime. Această recompunere economică se petrecea concomitent cu competiția între orașe. Pentru a seduce întreprinderile și populațiile dezirabile, aleșii locali investesc mult în marketing, miza fiind
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
etc.). Personalizarea unui teritoriu părea să devină preambulul calificării sale, mai ales după ce această categorisire nu mai era legată de valorile erei industriale: facilitățile de aprovizionare cu materii prime, punerea la dispoziție a unei forțe de muncă bine pregătite și ieftine etc. Marketingul urban exista deja la sfârșitul anilor 1960, devenind mai vizibil cu ocazia campaniilor făcute pentru a atrage investițiile birourilor private în mari operațiuni de amenajare urbană și pentru a susține comercializarea în zonele industriale. Marketingul urban era considerat
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
îl populează unul din factorii cei mai sensibili la capitolul "atractivitate". În consecință, se consideră îndreptățiți să urmărească evoluția sociodemografică a localității lor. Or, miza nu mai este de a pune la dispoziția întreprinderilor de tip Ford mână de lucru ieftină. Convertirea persoanelor defavorizate în salariați docili, prin intermediul integrării în marile ansambluri HLM, nu mai reprezintă un atu pentru oraș. Întreprinderea postindustrială nu mai are nevoie de sistemul HLM381, căci aceste locuințe pentru persoane defavorizate ar dăuna imaginii proprii și imaginii
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
social își asigură recrutarea atât dintre aleși, cât și dintre tehnicieni. Întâlnim aici principalii inițiatori ai propunerilor de legi privind locuințele muncitorești, amenajarea urbană, igiena, exproprierea etc. Jules Siegfried, a cărui lege din 1894, care îi poartă numele, organizează locuințele ieftine (HBM), este unul dintre principalii reprezentanți, celălalt reprezentant fiind Émile Cheysson. Muzeul social grupează "leplaysieni", liberali, socialiști reformatori, catolici sociali, "solidariști", cu toții preocupați de locuințele populare. 2 Alain Cottereau, art. citat, 1970, p. 372. 3 Ibid, p. 380. 1 Annie
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ci chiar a supraviețuirii pe principiul „inovezi sau mori” (Innovate or Die, 2002, 6). Astfel „pentru a rămâne competitive, companiile de azi trebuie să facă mai mult decât doar a avea produse sau servicii care sunt mai bune sau mai ieftine decât cele ale rivalilor lor. Ele trebuie, de asemenea, să adauge caracteristici, să îmbunătățească performanțele și să reducă prețurile. Ele trebuie să fie mai rapide în a deschide noi linii. Dacă ele doresc să crească, pot crea în întregime noi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
migrația internațională influențează echilibrul net al fiscalității, deoarece imigranții plătesc taxe publice, dar, în același timp, solicită și rețelele publice de educație, sănătate, asistență socială etc. Dezbaterile internaționale asupra efectelor social-economice ale surplusului de forță de muncă (de obicei, mai ieftină) provenind din imigrație asupra nivelului salariilor și veniturilor în general sunt deosebit de aprinse, căpătând uneori chiar forma unor proteste deschise ale populațiilor autohtone împotriva primirii de noi imigranți. Și asta pentru că, potrivit teoriei economice neoclasice, prin creșterea disponibilului de forță
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Oricum, filiera românilor lucra zi și noapte la telefon să-mi găsească un rost. Și l-a găsit. În vârf de munte, la cinci ore distanță de Roma, în sud, spre Sicilia. Scrisoarea 19 Mă gândeam azi că folosirea muncii ieftine vine din Antichi tate. Adu-ți aminte, unde plecau românii la muncă imediat după Revoluție? În Turcia (fost imperiu) și în Germania (idem). Apoi în Grecia, Italia și Spania. Toate mari puteri, foste imperii, obișnuite să folosească sclavi. Când aceștia
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
bine. Au venit la noi și-au găsit masa pusă! Nu ar putea fi îngrijite altfel, casele de bătrâni sunt mici hoteluri luxoase și scumpe. Media de viață este de 85 de ani, foarte ridicată. Folosirea emigranților e cel mai ieftin lucru, mai ales că statul oferă pensie de însoțitor. Dar așa suntem noi, venim cu tupeu să muncim pe nimic! Scrisoarea 20 M-am despărțit cu greu de prietenii mei din Roma. Cu Leila am stat mult de vorbă, despre
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
e de fapt rasistă. Un milanez nu are ce căuta alături de un napolitan. Sunt orgolioși din cauza originii lor. Cum crezi că sunt văzuți emigranții? Să nu crezi că sunt primiți de drag sau cu drag. Reprezintă doar forța de muncă ieftină. În timp ce mâncam, Concetta îmi spunea deseori: — Vezi, eu îți dau mâncare! Noi ne purtăm bine cu voi, stranierii! Și voi faceți atâtea crime! — Păi de ce ne primiți la muncă? — Ei, lasă, e aici un atelier de paste, muncesc femeile toată
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
chirie, mâncare și trimit în țară în jur de 500 de euro lunar. Dublu, ceea ce înseamnă că familiile lor nu doar supraviețuiesc, ci trăiesc decent. Până aici nimic rău. Emigranții români nu sunt o problemă, sunt o sursă de muncă ieftină, fără taxe, fără acte, fără bătaie de cap. Problema este când intră în scenă hoții și toate scursurile societății. În România legile sunt aspre, pentru o tâlhărie se stă în pușcărie 3-5 ani. Aveam un vecin care creștea patru copii
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
de familie, bârfe, dușmănii mă runte... A fost ciudat să descopăr că „pe afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardu’”. E adevărat, nu se supără că nu au carne-n frigider, dar aleargă și ei să cumpere ce-i mai ieftin, la ofertă. Sunt necăjiți că nu pot să-și cumpere un televizor cu plasmă etc. Importantă e starea de nemulțumire, nu motivul. Salvatore, la un moment dat, așa mucalit cum era, mi-a spus: — Toți oamenii au o gaură-n
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
căsuțele din vârf de tobogan doarme cineva... E o lume ascunsă, dimineața nu se mai cunoaște nimic... Pământul mai păstrează căldura, dar pentru pământ nu trebuie să plătești o chirie de 500 de euro lunar. LA PĂRĂSEALĂ e cel mai ieftin hotel. E adevărat că nu sunt dușuri, dar te poți spăla în grupurile sanitare de pe lângă benzinării, e adevărat că nu ai cu ce te în veli, dar pe lângă gunoaie se găsește deseori câte ceva bun, chiar vreo pătură. Așa trăiesc la
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]