7,197 matches
-
opinie”. Mesajul și imaginarul se întâlnesc în discursul de campanie, importanța capitală fiind acordată respectării regulilor electorale ale democrației, în cadrul jocului discursiv, diferența dintre real și imaginar nefiind niciodată o diferență „în sine”. Ea este regula ce va efectua împărțirea imaginarului colectiv, instaurând configurația unei zile ca cea reală, a votării Președintelui României. Realitatea nu este decât un imaginar indus ca real de către regulile democratice invocate prin discursul public. (decembrie 11, 2009) Studiu de campanie (II): Discursul electoral post-votare „Libertatea își
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
democrației, în cadrul jocului discursiv, diferența dintre real și imaginar nefiind niciodată o diferență „în sine”. Ea este regula ce va efectua împărțirea imaginarului colectiv, instaurând configurația unei zile ca cea reală, a votării Președintelui României. Realitatea nu este decât un imaginar indus ca real de către regulile democratice invocate prin discursul public. (decembrie 11, 2009) Studiu de campanie (II): Discursul electoral post-votare „Libertatea își schimbă legile, pe când legile în natură nu se schimbă. De aceea științele culturii sunt științe mult mai profunde
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
că, dincolo de corpusul de discursuri în sine, luarea în considerare a momentului discursiv de producere a acestora evidențiază o „instabilitate” discursivă și o „heterogeneitate” discursivă proprii acestui nou moment discursiv. (decembrie 11, 2009) Studiu de campanie (III): Candidat, teme și imaginar lingvistic într-o campanie prezidențială Strategiile discursive ale categoriei vorbitorului-candidat diferă în funcție de o gamă variată de pertinențe, printre care: locul ocupat de vorbitor în categoria candidaților, ideologia exprimată, situația de comunicare. Primul criteriu referențial ne obligă să recunoaștem statutul de
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
persoana care se situează deja pe poziția pentru care candidează”. Delimitarea celor două principale categorii de candidat (termen generic) nu este definitivă pe parcursul unei campanii electorale, un contracandidat, la un moment dat, putând glisa către statutul de candidat și viceversa. Imaginarul lingvistic al candidatului/contracandidatului este diferit, primul construindu-și un discurs ce vizează atât menținerea votanților primului mandat, cât și atragerea unor noi simpatizanți, cel de-al doilea recurând la discursuri de ofensivă, cu profunde accente de agresivitate, chiar violență
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
al doilea recurând la discursuri de ofensivă, cu profunde accente de agresivitate, chiar violență în limbaj. El trebuie să șocheze, să marcheze puncte cu orice preț, să cucerească, să atragă simpatizanți pentru a-și constitui, practic, grupul de votanți. În ceea ce privește imaginarul lingvistic într-un discurs, problema este foarte complexă. Un exemplu elocvent pentru studiul imaginarului lingvistic în cadrul discursului public îl constituie marele Arghezi care a încălcat toate tabu-urile lingvistice ale limbii române, ca pamfletar insolent, dar foarte pictural. Arghezi este
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
în limbaj. El trebuie să șocheze, să marcheze puncte cu orice preț, să cucerească, să atragă simpatizanți pentru a-și constitui, practic, grupul de votanți. În ceea ce privește imaginarul lingvistic într-un discurs, problema este foarte complexă. Un exemplu elocvent pentru studiul imaginarului lingvistic în cadrul discursului public îl constituie marele Arghezi care a încălcat toate tabu-urile lingvistice ale limbii române, ca pamfletar insolent, dar foarte pictural. Arghezi este, probabil, cel mai incendiar și inventiv ironist român, cu neînchipuite nuanțe de limbă, îmbogățită
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Arghezi care a încălcat toate tabu-urile lingvistice ale limbii române, ca pamfletar insolent, dar foarte pictural. Arghezi este, probabil, cel mai incendiar și inventiv ironist român, cu neînchipuite nuanțe de limbă, îmbogățită cu fantezie grotescă și sporită cu absurd. Imaginarul lingvistic arghezian este de multe ori extrem de violent, mai ales în publicistica sa. Pamfletele lui sunt considerate cele mai feroce din literatura noastră. La el apare cuvântul atât de plastic țepenism, ce provine în mod evident de la substantivul țeapă și
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
mai feroce din literatura noastră. La el apare cuvântul atât de plastic țepenism, ce provine în mod evident de la substantivul țeapă și care se referă direct la tragerea în țeapă a viciilor românilor. Pamfletele argheziene sunt pline de agresivitate lingvistică, imaginarul său lingvistic întrecând limitele obișnuitului. Chiar Arghezi însuși mărturisea că ,,pamfletul se lucrează cu peria de sârmă, cu răzătoarea sau cu fierăstrăul bijutierului, iar uneori, în clipele supreme, cu sculele măcelăriei. Deci, prin tehnica violentului imaginar lingvistic, Arghezi reușește să
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
pline de agresivitate lingvistică, imaginarul său lingvistic întrecând limitele obișnuitului. Chiar Arghezi însuși mărturisea că ,,pamfletul se lucrează cu peria de sârmă, cu răzătoarea sau cu fierăstrăul bijutierului, iar uneori, în clipele supreme, cu sculele măcelăriei. Deci, prin tehnica violentului imaginar lingvistic, Arghezi reușește să convingă publicul. Referitor la imaginarul lingvistic violent, Ruxandra Cesereanu (cunoscută și mediatizată poetă și prozatoare postmodernistă) a realizat un studiu atipic numit Imaginarul lingvistic violent al românilor. Răsfoind presa românească de la sfârșitul secolului al XIX-lea
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
obișnuitului. Chiar Arghezi însuși mărturisea că ,,pamfletul se lucrează cu peria de sârmă, cu răzătoarea sau cu fierăstrăul bijutierului, iar uneori, în clipele supreme, cu sculele măcelăriei. Deci, prin tehnica violentului imaginar lingvistic, Arghezi reușește să convingă publicul. Referitor la imaginarul lingvistic violent, Ruxandra Cesereanu (cunoscută și mediatizată poetă și prozatoare postmodernistă) a realizat un studiu atipic numit Imaginarul lingvistic violent al românilor. Răsfoind presa românească de la sfârșitul secolului al XIX-lea și până în ultimii ani ai secolului al XX-lea
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
bijutierului, iar uneori, în clipele supreme, cu sculele măcelăriei. Deci, prin tehnica violentului imaginar lingvistic, Arghezi reușește să convingă publicul. Referitor la imaginarul lingvistic violent, Ruxandra Cesereanu (cunoscută și mediatizată poetă și prozatoare postmodernistă) a realizat un studiu atipic numit Imaginarul lingvistic violent al românilor. Răsfoind presa românească de la sfârșitul secolului al XIX-lea și până în ultimii ani ai secolului al XX-lea, Ruxandra Cesereanu pare să identifice la renumiți publiciști români un limbaj violent, de unde autoarea deduce și un imaginar
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Imaginarul lingvistic violent al românilor. Răsfoind presa românească de la sfârșitul secolului al XIX-lea și până în ultimii ani ai secolului al XX-lea, Ruxandra Cesereanu pare să identifice la renumiți publiciști români un limbaj violent, de unde autoarea deduce și un imaginar lingvistic violent. Primul publicist luat în discuție pentru violența imaginarului lingvistic folosit este chiar spiritul tutelar al culturii române moderne, Mihai Eminescu. Ruxandra Cesereanu îi studiază atent publicistica de la ,,Timpul” și descoperă trăsăturile unui limbaj publicistic violent, a cărui analiză
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
secolului al XIX-lea și până în ultimii ani ai secolului al XX-lea, Ruxandra Cesereanu pare să identifice la renumiți publiciști români un limbaj violent, de unde autoarea deduce și un imaginar lingvistic violent. Primul publicist luat în discuție pentru violența imaginarului lingvistic folosit este chiar spiritul tutelar al culturii române moderne, Mihai Eminescu. Ruxandra Cesereanu îi studiază atent publicistica de la ,,Timpul” și descoperă trăsăturile unui limbaj publicistic violent, a cărui analiză ar putea fi greu acceptată de publicul românesc. Este interesant
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
s-a pornit de la Eminescu, pamfletar la ,,Timpul” între anii 1877-1883, numit ,,profetul mânios”, ,,castrator lingvistic” al liberalilor radicali, ai greco-bulgărimii și, de-abia în al treilea rând, al evreilor. Al doilea autor invocat de Ruxandra Cesereanu este Caragiale. În cadrul imaginar său lingvistic, Caragiale folosește și el un verb interesant și ilustrativ, pentru a sancționa viciile nației, și anume verbul a înghimpa.” Autoarea analizează presa românească de după 1947 cu violența sa intrinsecă, iar mai apoi, presa românească postdecembristă de la ,,Dimineața”, ,,Azi
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
Plai cu boi”, care au pedalat pe un carnavalesc extrem, luând în derâdere aceleași vicii ale nației române. Autoarea mărturisește că nu doar românii s-au manifestat în anumite cazuri printr-un ,,fratricid lingvistic”. Există destule popoare violente la nivelul imaginarului lingvistic, iar românii nu sunt nici cei dintâi, nici cei din urmă. Analiza mărcilor de identificare a celor două elemente, ce se constituie în cuplul dihotomic candidat/contracandidat, ne îngăduie să vorbim, alături de alți specialiști în domeniu, despre un alt
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
X, sau Y, sau Z, sau unul dintre contracandidați, micii candidați, dar toți oameni providențiali în discursul electoral. Mesajul transmis de discursul electoral din actuala campanie prezidențială se volatilizează până la dispariția definitivă. Discursul electoral este, de fapt, o materializare a imaginarului lingvistic venit din reprezentările sociale ale marilor candidați. Departe de a liniști electoratul, de a-l asigura, chiar prin promisiune, de a cultiva toleranța, discursul din campania prezidențială din România 2009 irită, intrigă, promovând chipul candidatului care nu mai are
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
loc și rol al femeii în societate, transformată într-o sursă de opinii generatoare de atitudini de multe ori contrarii discursului. Volumul coordonat de Andreea Paul face parte din epoca noului paradox românesc, reunind între coperțile sale nume care, în imaginarul românilor, reprezintă tot atâtea poziții ireconciliabile. E meritul principal al volumului care, grație coordonatorului, a reușit să obțină 87 de răspunsuri la simpla chemare de a vorbi despre politică și implicarea femeilor. Fac parte din generația “noului paradox” despre care
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
picioarelor și în șoaptă, ca într-o familie unde se așteaptă nașterea unui prunc, “făt prețios”, deci cu mici probleme și mari speranțe. Proaspătul politician uninominal se distinge, de altfel, de politicienii uneori depersonalizați ai listelor, prin forța iluziei, prin imaginarul politic nepervertit încă sau revigorat de încrederea celor mulți care au dat votul lor pentru omul din spatele imaginii. Încrederea în dreptate și în puterea de schimbare prin competențele profesionale, prin altruism și sinceritate îl învăluie pe parlamentarul de azi, motivat
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
în „Argument“ unde, cu multe ocolișuri, ni se spune că „imaginea“ autorului canonic major al românilor participă la brandul de țară, în condițiile unei integrări care, venită foarte târziu, ne-a găsit la fel de nepregătiți să devenim o prezență colectivă în imaginarul european. Aș contraargumenta cu plăcere, spunând că de această imagine a lui Eminescu n-are decât să se ocupe industria de profil, care poate oricând să inventeze în toate colțurile țării restaurante cu nume și ambient eminescian, adevărate magnete pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
lagărelor comuniste (Editura Polirom, Iași, 2005) - îl reiau aici, pentru a rediscuta chestiunea explozivă a Securității în contextul necesității legii lustrației și a afacerii Dosariada. „Năravurile românești” din această carte au oarecare legătură și cu apetitul meu pamfletar materializat în Imaginarul violent al românilor (Editura Humanitas, București, 2003), dar și cu volumul coordonat de mine, în 2006, la Institutul Cultural Român, care nu întîmplător intitulat T(z)ara noastră. Stereotipii și prejudecăți. Este vorba, prin urmare, despre o lucrare ce continuă
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
interioară a receptorilor, a celor asupra cărora se mizează ca impact prin modelul respectiv. * * * Ca infrastructură intelectuală, nici o carte nu m-a ajutat atât de mult să mă dezvolt, în adolescență și în prima mea tinerețe, precum Structurile antropologice ale imaginarului de Gilbert Durand și, apoi, Structura liricii moderne de Hugo Friedrich: prin intermediul acestor cărți am priceput rețelele de neuroni din cultură. Am înțeles felul de a aborda o creație în sens oarecum fenomenologic. Astăzi nu mai cred neapărat în modele
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
fenomenologic. Astăzi nu mai cred neapărat în modele culturale, nici în indivizi-cheie pentru o cultură, ci în grupuri (omogene sau eterogene) de intelectuali care dezbat idei într-o agora privată: poate de aceea acord o șansă Centrului de Cercetare a Imaginarului, Phantasma, din Cluj-Napoca. În adolescența și tinerețea mea am acumulat cultură în calupuri uriașe și din pricini înrudite cu previzibilul complex al intelectualului care făcea parte dintr-o cultură mică. Astăzi un astfel de termen mi se pare a fi
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
telegrame ale unor presupuși oameni ai muncii (fie ei reali ori confecționați de Securitate) și că procedeul viza mai întâi uciderea în efigie a celor arestați, apoi umilirea și maltratarea lor de facto în timpul anchetei, dar și după, în detenție. Imaginarul celor care emiteau respectivele telegrame și moțiuni era, cât se poate de limpede, unul bolnav. Moartea pur și simplu a „dușmanilor poporului” nu era satisfăcătoare: înainte de toate, aceștia trebuiau să fie umiliți, înfricați și distruși psihic. Nu știu dacă Nandra
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
personaj: spectatorul, mulțimea. Întotdeauna există un al treilea, iar acesta poate fi sedus inclusiv prin limbajul violent utilizat de „seducător” (adică de agresorul celui de-al doilea participant din triunghi). Etică și memorie În 2005, în cadrul Centrului de Cercetare a Imaginarului (de la Cluj-Napoca) am avut o dezbatere amplă, pornind de la un text propus de Ștefan Borbély și intitulat Generații fără memorie (cu câțiva ani înainte, alte trei dezbateri din cadrul Phantasma, Centrul de Cercetare a Imaginarului, abordaseră chestiunea generațiilor tinere și a
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
2005, în cadrul Centrului de Cercetare a Imaginarului (de la Cluj-Napoca) am avut o dezbatere amplă, pornind de la un text propus de Ștefan Borbély și intitulat Generații fără memorie (cu câțiva ani înainte, alte trei dezbateri din cadrul Phantasma, Centrul de Cercetare a Imaginarului, abordaseră chestiunea generațiilor tinere și a memoriei legate de istoria recentă: eu am propus în 2003 spre dezbatere conceptul de deprogramare a creierului, aplicat pentru românii trăitori în comunism; Sanda Cordoș a propus în 2004 spre dezbatere ideea de rezistență
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]