6,354 matches
-
astfel: Pentru a ne da seama de politizarea și sovietizarea procesului de învățământ, a fost de ajuns să urmărim programul serbării de sfârșit de an din 26 iunie 1949, programul cuprinzând 30 de secvențe printre care: - imnul R.P.R.; - imnul sovietic; - Imn închinat R.P.R., recitare Emilia Palade, clasa a VI-a; - Întâlnire pe Elba, recitare Lucia Grapan; - La luptă pentru pace, recitare Alexandru Moșneagu; - Cântec, recitare Maria I.Simina;Marșul țăranilor, recitare Vasile Hreamătă;Avem pământ, recitare Petru Camer; - Azi țara e
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
La luptă pentru pace, recitare Alexandru Moșneagu; - Cântec, recitare Maria I.Simina;Marșul țăranilor, recitare Vasile Hreamătă;Avem pământ, recitare Petru Camer; - Azi țara e casa ta, recitare Cecilia Florescu; - Stalin, recitare Elena Șorogăilă; - Cântec pentru R.P.R., recitare I. Chișinău; - Imnul libertății, recitare Petru Baciu; - Imn, recitare Florea Moisii; De 21 decembrie, ziua lui I. V. Stalin, s-au organizat serbări, albume, expoziții cu vederi, concursuri de creație literară, colțul ARLUS, compuneri pe temă dată: „Tovarășul Stalin și copii”, „Întâlnire cu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Alexandru Moșneagu; - Cântec, recitare Maria I.Simina;Marșul țăranilor, recitare Vasile Hreamătă;Avem pământ, recitare Petru Camer; - Azi țara e casa ta, recitare Cecilia Florescu; - Stalin, recitare Elena Șorogăilă; - Cântec pentru R.P.R., recitare I. Chișinău; - Imnul libertății, recitare Petru Baciu; - Imn, recitare Florea Moisii; De 21 decembrie, ziua lui I. V. Stalin, s-au organizat serbări, albume, expoziții cu vederi, concursuri de creație literară, colțul ARLUS, compuneri pe temă dată: „Tovarășul Stalin și copii”, „Întâlnire cu tovarășul Stalin”, „Tovarășul Stalin - prietenul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cu condescendență și privi spre tavanul sălii de consiliu a stației orbitale. ― Am știut încă de la bun-început că Sfântul Augustin cel Nou, care veghează asupra lucrărilor Abației, nu o să permită o asemenea nenorocire! intonă guvernatorul de parcă ar fi cântat un imn. ― Nu huli! Nu-ți folosește la nimic! Nu mă poți înjosi pe mine jignindu-l pe Sfântul Augustin. ― Dar spun exact ceea ce gândesc. Fiindcă, știi, o altă întrebare îmi zumzăie în minte. Cum se face totuși că oamenii ăia au
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
conflictelor militare, făcând-o aptă să apere valorile pe care se sprijină politica europeană în cadru internațional și care sunt în mare măsură împărtășite de opinia publică. Europa începe să existe și pe plan simbolic. Are un steag și un imn. Dar în momentul de față nu este cineva care să reprezinte Comunitatea Europeană1. Nu cred că această problemă poate să fie rezolvată într-o perioadă scurtă de timp. O persoană aleasă pe scară europeană, dar care să aibă pur și
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
-
În pas ceremonios,de paradă, în cântecul tiumfal al fanfarei militare, soldații români trec prin Budapesta. Constantin Kirițescu nota: ,,Și trupele române trec mereu, iar pasul lor răsună cadențat, ca un ritm de epopee. Trâmbițele înalță spre cer din ce în ce mai vesel imnul lor de triumf. Câte povestesc ele! Câte restriști ale trecutului, câte veacuri de suferințe se răzbunau în ceasul de față!”. Unii lideri politici și militari ai Antantei mareșalul Foch, generalul Franchet d’Esperey, Berthelot i-au felicitat pe români pentru
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
vicisitudinilor cu care El s-a confruntat, încă viguros, neînchipuit de viguros- el a izbutit să finalizeze o istorie amplă, reprezentativă, cvasiexhaustivă, întocmită și șlefuită, cu răbdare și cu competență, după toate canoanele unei lucrări științifice. Cartea lui e un imn de laudă- închinat înaintașilor, celor mulți și anonimi de dinaintea sa, ca și semenilor, colegilor, colectivului în care a lucrat. Cartea lui e un testament pentru urmași. Nu se poate un act cultural mai generos, mai frumos, mai cu folos. O
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
suveranului descind din trenul regal general Constantin Sănătescu, șeful Casei Militare a Majestății Sale Regelui, colonel Octav Ullea, mare maestru de ceremonii, Dimitrie Negel, administratorul domeniilor Coroanei, colonel Robert Bossie și căpitanul comandor Gherghel. În timp ce fanfara intonează pentru întâmpinarea suveranului Imnul Regal, soborul prelaților se pregătește pentru rugăciunile de prohod la căpătâiul catafalcului dominat de casca simplă a soldatului. În jurul I.P.S.S. Patriarhul Nicodin, participă la acest serviciu divin, mitropolitul Nicolae al Moldovei, P.S.Grigore Leu, Episcop al Hușilor, C.Rășcanu, Prefectul
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
antică. Prima ceremonie s-a desfășurat la Universitatea Sorbonne în Paris, Franța. CIO este o organizație non-guvernamentală, non-profit și creatoare a Mișcării Olimpice. CIO servește drept umbrelă a Mișcării Olimpice. Organizația recunoaște toate drepturile privind simbolurile olimpice, steagul, motto-ul, imnul și 36 Jocurile Olimpice. Principala responsabilitate a sa este de a superviza organizarea Jocurilor Olimpice de vară și iarnă. Mișcarea Olimpică este constituită din CIO, Federațiile Internaționale pe Sporturi (FIS urile), Comitetele Naționale Olimpice (CNO uri), Comitetele de Organizare a Jocurile Olimpice (OCOG
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
în 1965, după mai mulți ani de negocieri, CIO a decis să permită RDG-ului să participe la Jocurile din Mexico City cu propria sa echipă. Pentru a evita orice conflict ulterior, RDG și RFG au avut aceeași uniformă, același imn național, iar drapelele lor au avut ca emblemă cele 5 inele olimpice. Recunoașterea Comitetului Olimpic al RDG-ului a fost o victorie la nivel diplomatic. b) în decembrie 1966, 32 de țări africane au creat „Consiliul Suprem al Sportului”. Reprezentanții
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
ostracism și șovinism. Dincolo de aceste valori intrinseci ale sportului, alte norme și valori inerente mediului său înconjurător sunt propagate.”30 În jurul anilor ’60 a existat o tendință prin care se dorea desființarea ceremonialului de premiere a învingătorilor cu drapel și imn din timpul Jocurilor Olimpice, tendință accentuată la jumătatea deceniului al șaptelea, sub pretextul că simbolurile naționale reprezintă, în timpul concursurilor sportive internaționale, sursa naționalismului și șovinismului. Mai mult decât atât, s-a sugerat interzicerea purtării de către sportivi sau de echipe a unor
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
în state suverane sau cele mici adoptă o politică de deschidere către CIO, conform căreia recunoașterea olimpică reprezintă o punte de acces spre recunoașterea de către organizațiile internaționale (ONU este cazul Sloveniei, NATO). Pentru a obține recunoașterea ca stat suveran (cu imn și drapel proprii), liderii politici ai RDG-ului au urmărit mai întâi recunoașterea olimpică. Aceasta Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 77 presupunea ca arborarea drapelului în competițiile sportive internaționale să fie permisă și în țările membre
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
la Roma, respectiv Tokyo) apare o singură echipă a Germaniei (pe locul IV). 1965 reprezintă anul în care a fost recunoscut R.D.G.-ul (zona geografică a Germaniei de Est) ca membru al Mișcării Olimpice, dar până în 1972 având drapel și imn comun. Atitudinea lui Brundage asupra Coreei este una de amânare: dacă Comitetul Național al Coreei de Sud este recunoscut de CIO în 1947, abia 10 ani mai târziu Coreea de Nord capătă recunoașterea olimpică. În ceea ce privește recunoașterea Taiwanului, aceasta se realizează în 1952 sub denumirea
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
definiție, se poate identifica forța ca fiind unul din factorii puterii folosiți de Germania fascistă. Protestele împotriva practicilor fasciste ale Germaniei s-au resimțit și în sport încă din 1932; „astfel, la Jocurile Olimpice de vară de la Los Angeles, în timpul intonării imnului german, sportivii francezi și polonezi au stat jos, în mod ostentativ.”72 Un alt exemplu îl reprezintă Olimpiada de la München din 1972 care „a rămas în memoria colectivă ca fiind prima Olimpiadă supusă unui atac 71 Duculescu, V. - În pragul
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
aceștii marmure ce atât se potrivea cu impresiile inimii sale pare că ar fi aruncat un balsam mântuitor în sufletul junelui artist și inscripția Stabat mater dolorosa ce era asupra frontispițului capelei îi insuflă de a pune pe muzică acel imn ce [e] compus de o cugetare atât de nevinovată și atingătoare. Pergoleze era afundat în meditație când Duni îl izbi pe umere, zicîndu-i cu acel glas vesel ce avea totdauna: - Ei, ce faci tu aci? Dumnezeu să mă ierte, tu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și măcelul sălbatic se răspîndește în oraș. Păi unde să fiu, dom’ Colonel, dacă nu la filaj, zice Poștașul cu nonșalanță de parcă totul i-ar fi intrat pe-o ureche și i-ar fi ieșit pe cealaltă. „Pui de lei, imn gărzilor patriotice“, „Tineret pe șantier“ și, aproape de final, „Spre comunism în zbor“. Ăsta da cinism, zice Bătrînul, gîndindu-se la fundul coșului de gunoi, la duhoarea acră care răzbate prin capacul de plastic care o acoperă. Eu eram aici, își aminti
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
că el a fost primul artist român care și-a pus cercel în ureche? Numai la prostii te gîndești, zice Roja, cioplindu-și rămurica cu briceagul de armată. — La situația în care ne aflăm, cred că mai bine ar merge „Imnul golanilor“ sau „Trenul fără naș“, cîntat în versiunea de concert, zice Dendé. — Cel puțin eu am recunoscut că imediat ce am scăpat din aglomerația din Piață, am dat fuga la o vrăjitoare din Chitila și i-am cerut să-mi facă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
avut nevoie de banii pentru cheltuieli neprevăzute. — Și după aia ce-ați făcut? — Am mers la berăria Baarz’s. Nu mi-a plăcut deloc acolo, e un loc cu adevărat nazist. Toată lumea se ridica și saluta radioul când se difuzau imnurile „Horst Wessel“ și „Deutschland Über Alles“. A trebuit să fac și eu așa, deși urăsc să salut. Mă face să mă simt de parcă fac semn să opresc un taxi. Otto a băut multicel și a devenit foarte vorbăreț. De fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
o formă mai mult sau mai puțin asemănătoare, și de alte armate de pe glob. . Important activist nazist, declarat erou după moartea sa violentă În 1930 și cinstit ca atare de autoritățile naziste până la căderea acestui regim În 1945. A compus imnul Partidului Nazist, care Între 1933 și 1945 a fost parte a imnului național al Germaniei. . Theodor Friedländer era un vestit bijutier berlinez la Începutul secolului XX, furnizor al monarhului german. . Kit-Kat Klub este numele unui club de noapte fictiv plasat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
de pe glob. . Important activist nazist, declarat erou după moartea sa violentă În 1930 și cinstit ca atare de autoritățile naziste până la căderea acestui regim În 1945. A compus imnul Partidului Nazist, care Între 1933 și 1945 a fost parte a imnului național al Germaniei. . Theodor Friedländer era un vestit bijutier berlinez la Începutul secolului XX, furnizor al monarhului german. . Kit-Kat Klub este numele unui club de noapte fictiv plasat În Berlinul anilor ’30, În care se desfășoară acțiunea din „Cabaret“, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
de ani Încheia prin moartea sa o Întreagă epocă din care, marginal, la marginea mlaștinii, făcusem, totuși, și eu parte. Mi-l aminteam Îngenunchind În fața unui metru de lemn, de croitorie, În casa unui prieten al meu, Înălțând un improvizat imn superb ordinii altor vremuri. Sau la Mogoșoaia, la o masă vecină, hipnotizând prin fonetica monologului magic o parteneră tânără, cu un chip de superbă madonă bizantină, coama ridicată Într-o coroană neagră și chipul alb, marmorat, și neverosimile mâini mari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
care e secretul care ne-a făcut să ne căsătorim? o întrebă Mao de parcă i-ar fi citit gândurile, răspunzând apoi el însuși. Fascinația pentru noi înșine. Am fost cândva fiecare oglinda celuilalt, care ne reflecta propria frumusețe. Ne cântam imnuri nouă înșine... și asta a fost tot Ridicându-se, își încheie pantalonii. Un fumător care și-a dat foc la pernă cu mucul de la propria-i țigară. Tonul lui era plin de ironie. Greșești! zise ea brusc, fără să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
care le studiase nu nega această posibilitate. Nimeni nu cunoștea creierul atât de bine încât să spună ce auzea sau nu fratele ei. Se simțea la fel ca în copilărie, când îl culca în timp ce părinții lor erau ocupați să lălăie imnuri de coloniști pe lângă orga Hammond a vecinilor lor, înainte de primul lor faliment, care pusese capăt vieții lor sociale. Karin jucând rolul de doică de la vârsta cea mai fragedă, câștigându-și cei doi dolari pentru că-și ajutase fratele să supraviețuiască încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
stradă, ca și cum s-ar fi îndreptat spre o întâlnire misterioasă. Toamna îngreuna aerul. Anul se strângea în el însuși, ticsit de pregătiri. Arțari uriași țâșneau în sus, pregătindu-se să intre în repaus. Un roi de insecte agitate își trâmbița imnul funebru cu zumzet de fierăstrău. Se opri în colțul a patru clădiri din lemn alb în formă de A, dintre care una licărea cu o strălucire de secol nouăsprezece, două luceau de lumina albastră a televizorului, iar a patra era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Fiecare tril alterna ciclic, ca sunetele unei alarme de mașină. Ascultă mierla. Ascultă mierla. Cântase cântecul ăsta cu femeia care-i era și acum soție, pe vremea când mai cântau încă împreună. La mormântul ei cântă o mierlă. Era un imn pe care pasărea îl închina flexibilității, căci fiecare rază de lumină reflectată de golful învolburat îi modifica forma creierului. Creierul care recupera o amintire nu era creierul care o formase. Până și recuperarea unei amintiri deforma ceea ce existase până atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]