6,649 matches
-
sugestii multiple venite din zona psihanalizei, a fenomenologiei și filosofiei existențiale. Transplantarea ideilor abstracte în propria creație capătă la I. Negoițescu, ca la mult îndrăgiții de el romantici germani, o densitate magică, neguroasă, colcăitoare de viață. În fine, prin „docta intuiție creator deformatoare“, punctul de plecare al criticii sale pare călinescian, cu atât mai mult cu cât autorul Bietului Ioanide preconizează și ieșirea din contingent, scoaterea din temporalitate a întregii literaturi, actul critic fiind el însuși atemporal, fiindcă presupune existența unui
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
ci molozurile și cioburile celei neterminate, ori chiar numai proiectul, căci îl atrage irepresibil nu atât ceea ce este actual într-o operă anume, cât ceea ce a rămas potențial și poate fi recuperat, în mod miraculos, prin rescrierea sa cu mijloacele, intuiția și harul creator al exegetului. Iată de ce el sondează nu nivelul „neptunic“, ci pe cel „plutonic“ al liricii eminesciene. Cum s-a remarcat însă, I. Negoițescu este într-adevăr călinescian prin arta și plăcerea de a cita, prin comparatismul lui
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
indiferentă față de Cel de sus nu schimbă nimic din respectul și farmecul cu care m-am deprins eu apoi să înconjur acest nume.“ Elementul feminin al inconștientului său îl modelează din profunzime. De aceea, el are o structură psihică fragilă, intuiții acute, o sensibilitate extrem de vulnerabilă. Chiar și personalitatea sa intelectuală e marcată puternic de acest fapt, cele mai abstracte probleme fiind învăluite, la el, de o aură erotic-emoțională. Tânărul Negoițescu avea evident cunoștință de alternanța jungiană dintre anima masculină și
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
simțul înrădăcinat al respectabilității claselor sociale lucrătoare tradiționale (o ilustrează prea bine Slavici), agricultori, meseriași, negustori. Fără a fi în stare a judeca lucrurile, căci nu eram decât un mucos oarecare (doar sensibilitatea îmi era, cred, foarte ascuțită și deci intuiția mereu la pândă), m-a izbit totuși de pe atunci diferența aceasta, explicabilă desigur prin vechimea burgheziei apusene. În Ardeal, se impusese încă de mult spiritul protestant, care, fără consecințe propriu-zis religioase, îi înrâurise și pe români. Stabilirea noastră la Galați
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
scrierilor mele. Deși n-am fost pârâtor niciodată, n-am ezitat a spune directorului tot ce știam - sau, mai degrabă, adulmecasem involuntar, căci de știut nu prea cred să fi știut mare lucru. Oricum, activitate legionară, clandestină bineînțeles, exista, și intuițiile mele nebuloase se întemeiau pe frânturi de discuție ce-mi picaseră în urechi, în nici un caz discuții cu mine, care mă feream de orice mi se părea trivial - și așa îmi vor fi apărut și preocupările politice ale colegilor mei
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
luna. — Ciao, luna! Noapte bună! În serile când era înnorat, se speria și trebuia să i se explice că luna e doar obosită și doarme. Chiara, șase ani, vorbea cu arborii. Este o mică balerină, cu o sensibilitate și o intuiție formi dabile. Preferă să meargă desculță și declară că dansează pentru că ar avea inimă de țigancă. Scrisoarea 149 Eu te-aș ruga să-mi explici dacă acea fatalitate a românului în fața sorții se aplică și-n ziua de azi. Și
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
onoare a unui război civil.“ Se știu care au fost neliniștile sale în cursul gravei maladii care l-a răpus atât de grabnic. „Duc cu mine - i-a spus episcopului d’Autun - ultimele fâșii ale monarhiei.“ Prin aceeași putere de intuiție descurca ițele spiritului Adunării și îi punea atât de adesea în încurcătură pe adversarii săi dezvăluind motivul lor ascuns, demascând ceea ce trebuia să rămână ascuns de toate privirile: putem spune că pentru el nu exista enigmă politică. Ajungea din capul
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
mult mai puțin reprezentată. Deși educația pare a fi o sarcină mult mai specifică femeilor, probabil datorită prelungirii până astăzi a unei preocupări ancestrale a acestora, sau ca urmare a manifestării într-o măsură mult mai mare a empatiei, a intuiției, a "pedagogiei grijii", nu putem spune că ea reprezintă un domeniu eminamente feminin, care exclude aportul bărbaților. Dacă la suprafață lucrurile par a sta astfel, la o analiză mai profundă se va observa că, în multe cazuri, situația este exact
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
bine, mama nu a acceptat anonimatul, a făcut, în parte constrânsă de împrejurări, dar totdeauna cu totală devoțiune, și muncă de bărbat și munca de gospodărie, de familie, de bună creștere și de educare a noastră a copiilor, având însă intuiția nativă de a nu afecta orgoliul tatălui întru deplina armonie familială. Nu avea decât patru clase primare ... avea în schimb 17 ani de-acasă ... crescută în mediul de muncă și de educație tradițional-răzeșească. Mama (cu 4 din primii 5 copii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
lor. Cele mai concrete incidente se leagă în final într-o poveste interioară, ni se dezvălui rotițele gândului incipient. Sentimentul rămâne nerostit, el se ghicește. Sfiala Desperado merge mână în mână cu îndrăzneala verbală. Aluzia la sentiment înlocuiește certitudinea cu intuiția. Autorul complică lucrurile prin maniera lui indirectă, dar se ascunde în spatele unui stil clar. Din disperarea de a complica, ce se conjugă cu hotărârea de a fi pe înțeles, rezultă paradoxul Desperado. Relația cu criticul Autorul Desperado e foarte atent
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
împăturite la loc. Scrisori de la tata. Miros de piele și pudră, toate înseamnă de atunci feminitate, iubire, spaimă și război. Acest obiect neînsemnat are izul a trei elemente importante din viața poetei: feminitate, iubire și istorie. De la mamă are poeta intuiția acestor coordonate. Mama este tiparul vieții. Poate tocmai de aceea pare uneori îndepărtată și neiertătoare: Fainlight simte că spiritul mamei o ghidează, că mama îi transmite o putere mai profundă decât propria inteligență. La un moment dat, într-un interviu
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
femeia iubită, o aură imaterială scapă atingerii. În aceste poeme scriitorul se luptă cu imposibilul și sfârșește prin a comunica nevoia disperată de a strânge sufletul în brațe. Poemele lui George Szirtes stârnesc și exasperază lectura; în spatele meșteșugului e o intuiție profund neliniștitoare. Muzică pentru pian înșiră rime previzibile, prin care se ajunge în fapt la misterul artei, care e aici imposibila contopire a obiectului (pianul), a imaginii ("culoarea muzicii"), a degetelor vii cu sunetul. Poetul e obsedat de nevoia de
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
unui copil lipsit de apărare. Nu ții să-ți faci o meserie din inovație. Detaliile tehnice nu te interesează prea tare. Ceea ce cred eu că urmărești este să-l vezi pe lector că se predă tandru poemului. Te bazezi pe intuiția lui. Eliot a spus că poezia poate comunica înainte să fie înțeleasă. Pentru tine limpezimea e esențială, dar mai trebuie să ne gândim și la profunzime. Nu scrii ca un copil, ci ca un pictor viclean. Ești foarte atent ce
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
noi, din fiziologie sau neurologie, necesare pentru explicarea fenomenului reflectării, pentru descrierea dinamicii vieții subiective. Pentru ca reflectarea să se producă, au fost formulate condițiile prealabile, cele necesare existenței unor "forme" sau structuri (apriorice) care să se raporteze la subiect, la intuiția sensibilă, pe de o parte, și la gândirea acestuia, pe de altă parte. Reflectarea conștientă a fost considerată dependentă de existența prealabilă a acestei realități, ca fiind existentă "în sine" și diferită de cea reflectată, gândită ca "pentru sine". De
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pe de o parte, și la gândirea acestuia, pe de altă parte. Reflectarea conștientă a fost considerată dependentă de existența prealabilă a acestei realități, ca fiind existentă "în sine" și diferită de cea reflectată, gândită ca "pentru sine". De asemenea, intuiția sensibilă a subiectului a fost considerată oarbă fără vreun concept, fără intervenția cuvântului, după cum și gândirea, fără intuiția sensibilă, era ceva condamnat să funcționeze în gol. S-a mers chiar mai departe și s-a evidențiat faptul că intuiția sensibilă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de existența prealabilă a acestei realități, ca fiind existentă "în sine" și diferită de cea reflectată, gândită ca "pentru sine". De asemenea, intuiția sensibilă a subiectului a fost considerată oarbă fără vreun concept, fără intervenția cuvântului, după cum și gândirea, fără intuiția sensibilă, era ceva condamnat să funcționeze în gol. S-a mers chiar mai departe și s-a evidențiat faptul că intuiția sensibilă, ca o condiție prealabilă a cunoașterii (senzoriale și raționale), implică existența unui "eu" activ, cu substanțialitate subiectivă, care
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
asemenea, intuiția sensibilă a subiectului a fost considerată oarbă fără vreun concept, fără intervenția cuvântului, după cum și gândirea, fără intuiția sensibilă, era ceva condamnat să funcționeze în gol. S-a mers chiar mai departe și s-a evidențiat faptul că intuiția sensibilă, ca o condiție prealabilă a cunoașterii (senzoriale și raționale), implică existența unui "eu" activ, cu substanțialitate subiectivă, care se sintetizează aperceptiv ca "experiență internă" spre a transcende peste generații. Eul este cel care le gândește, care le judecă pe
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a acțiunilor individuale și imputa raționaliștilor golirea sau "vidarea" acestui cadru de conținut. Pentru ca reflectarea perceptivă să aibă loc, conform lui Kant, sunt necesare unele condiții prealabile, a existenței unor "forme" (a priorice) care să se raporteze la subiect, la intuiția sa sensibilă, pe de o parte, și la gândirea acestuia, pe de altă parte. Reflectarea conștientă este dependentă de existența prealabilă a acestei realități, ca una existentă "în sine", ca diferită de cea reflectată gândit, ca "pentru sine". Intuiția sensibilă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
la intuiția sa sensibilă, pe de o parte, și la gândirea acestuia, pe de altă parte. Reflectarea conștientă este dependentă de existența prealabilă a acestei realități, ca una existentă "în sine", ca diferită de cea reflectată gândit, ca "pentru sine". Intuiția sensibilă a subiectului este oarbă fără concept, după cum și gândirea, fără intuiția sensibilă, funcționează în vid. Intuiția sensibilă reprezintă o condiție a cunoașterii, care implică existența unui "eu", a cărui substanțialitate este dată de ceea ce se sintetizează în experiența internă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pe de altă parte. Reflectarea conștientă este dependentă de existența prealabilă a acestei realități, ca una existentă "în sine", ca diferită de cea reflectată gândit, ca "pentru sine". Intuiția sensibilă a subiectului este oarbă fără concept, după cum și gândirea, fără intuiția sensibilă, funcționează în vid. Intuiția sensibilă reprezintă o condiție a cunoașterii, care implică existența unui "eu", a cărui substanțialitate este dată de ceea ce se sintetizează în experiența internă ca apercepție și transcendență. "Eu"-l este cel care gândește, care le
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
conștientă este dependentă de existența prealabilă a acestei realități, ca una existentă "în sine", ca diferită de cea reflectată gândit, ca "pentru sine". Intuiția sensibilă a subiectului este oarbă fără concept, după cum și gândirea, fără intuiția sensibilă, funcționează în vid. Intuiția sensibilă reprezintă o condiție a cunoașterii, care implică existența unui "eu", a cărui substanțialitate este dată de ceea ce se sintetizează în experiența internă ca apercepție și transcendență. "Eu"-l este cel care gândește, care le judecă pe toate, existând limite
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
deci valoarea investigativă a introspecției, scopul lui fiind acela de a pune la îndoială celelalte căi de abordare a fenomenelor de conștiință. El a pus accentul, nu pe evocarea experimentală a senzațiilor percepțiilor, sentimentelor, ci pe descrierea fluxului empiric al intuiției sensibile, a celei care să asigure trecerea la existența concretă, cu care a pretins să pună în evidență existența unor forme și structuri esențiale ale ființei, ale vieții sufletești. Suflul unei asemenea perspective filosofice a pătruns în laboratorul de psihologie
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
reacțiile fiziologice, pe de altă parte, ei și-au propus ca fenomenele psihice să nu mai fie raportate doar la proprietățile externe ale excitației, la proprietățile organelor de simț, pentru a le pune și pe seama unor activități organizate superior, pe seama intuiției sau a gândirii. În acest fel s-au pus bazele apariției unui curent psihologic distinct, care va fi numit gestaltism sau psihologia formei, capabil să reziste și să dea soluții pe măsura transformărilor prin care trecea întreaga societate germană în
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
gestaltiste din psihologie s-a aflat în laboratorul din Göttingen a lui Georg E. Müller (1850-1934). Aici a fost prelucrată o altă perspectivă de abordare a fenomenelor psihice, cu deosebire a celor privitoare la suportul lor psihofiziologic, al amintirilor, al intuițiilor. Noul sistem de gândire a fost expresia unui efort de unificare într-un curent teoretic comun și distinct, de valorificare selectivă a tradiției filosofice germane, a mai multor încercări experimentale de explicare a fenomenelor psihice. În noul sistem de gândire
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
psihice. În noul sistem de gândire au existat două concepte de bază, care au generat discuțiile și disputele de fond: cel de gestalt, care înseamnă "formă" deci curentul este cel al psihologiei formei, și conceptul nou de insight, care înseamnă intuiție. Pe baza acestora s-a pretins elaborarea unei noi perspective de abordare a fenomenelor sociale ale vieții de fiecare zi. S-a pornit astfel la constituirea curentului gestaltist, care a ajuns să se confrunte intern cu tot mai numeroase încercări
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]