24,388 matches
-
poate chiar dintr-o dimensiune paralelă. Și temele sunt "vechi" ori, mai bine spus, inactuale prin materia lor ireductibila. O schemă de umanitate originară se întrevede peste tot, în această literatura care năzuind a fi europeană izbutește să fie la izvoarele Europei, unde stăpânește "fenomenul choral"și unde natură însăși se învestmântează într-un fel de magie prin care ne vorbește, comunicând în straturi de "tipar"ancestral. În fond, scriitoarea exemplifică un "reportaj etnologic" călăuzit de altfel de principii decât raportul
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]
-
artei sale s-a arătat auditoriului prin expresivitate, sinceritate, simplitate și forță mesajului transmis. În fața celebrării artei omul face o reverența. Eu, azi, fac această reverența, cu adânc respect și prețuire pentru aceia care îmbogățesc tezaurul limbii și literaturii române, izvor revelator și grăitor prin mărturisirea operei artiștilor creatori. Felicitări mele sunt depline pentru oamenii de conștiință care au făcut posibilă această măreață realizare, Rodica Elenă Lupu, Paul Surugiu - Fuego, Emil Lungeanu, Ion Dodu Bălan, George Rocă (Australia), George Corbu, Nicolae
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]
-
nonșalanta, Nici nu mai credem ce am spus odată; De multe ori iubim fără speranță Si-ntoarcem gâtul după o stricată. De multe ori cunoaștem adevărul, Dar ne mințim și le sucim pe toate- Chiar apă vie și-a pierdut izvorul Tot șerpuind prin veacuri de păcate. De multe ori un anotimp atomic Terifiant încearcă a răzbate, Iar noi pozam cu un surâs flegmatic, Mistificând speranțe veșnic mutilate... Referință Bibliografica: ANOTIMPUL ATOMIC / Marius Nanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1371
ANOTIMPUL ATOMIC de MARIUS NANU în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369470_a_370799]
-
mătăsoasă a trupului tău, Dornic de tandrețe și iubire, Mă cheamă... Te privesc ca pe-o făptură magică, În ochii tăi, râd merii în floare, Trupul tău însetat Mă cheamă să-l răcoresc Cu roua primăvăratic-a iubirii Și a izvorului meu nesecat. Mă simt ca la-nceputul Lumii, Tăcut mi-e sufletul și înseninat, Iar inima mi-i fără de păcat, Respir, precum respiră livezile Un Cer cu proaspete miresme încărcat. (FLOAREA CĂRBUNE) Referință Bibliografică: PROASPETE MIRESME / Floarea Cărbune : Confluențe Literare
PROASPETE MIRESME de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369472_a_370801]
-
extincția a tot ceea ce înseamnă creație și creatori. Cei doi extratereștri, Dorik și Dorika, numiți astfel după numele planetei natale (Dryk), au misiunea de a afla, el din perspectiva de creator, ea din cea de exeget secretul creației artistice pământene, izvoarele de creație și profilul moral și social al unui scriitor. Gazda, scriitor cu vechi state de serviciu în slujba literelor și, în același timp, fost profesor de limba și literatura română, pe numele său, Guric, având ca deviză faptul că
UN CICERONE INEDIT de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369452_a_370781]
-
mică viață care se sfârșește. - Cum?! - În acele momente mi s-a aprins în inimă o lumină tainică și o speranță, că într-o zi îmi voi găsi locul, știind că atunci când o inimă este rănită, rămân lacrimile care devin izvor de viață nouă. Și de aceea mi-am propus ca în fiecare zi să simt o vibrație deosebită și cu ceva aparte care să mă determine să o iau de la capăt si să fiu mai puternică. Ajunsă în București, mi-
ROMAN CAPITOLUL DOUĂZECI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369346_a_370675]
-
împrejurimilor. Ea este situată pe culmea celui mai înalt deal din cele trei care se adună și formează un platou. Profesorul Mihai Toartă în articolul ‘’ Cetăți dacice în județul Vâlcea’’ din ‘’ Studii Vâlcene ’’, nr. 2 din 1972, menționează existența unor izvoare cu apă potabilă pe platoul și în împrejurimile cetății și avansează ideea că cetatea ar fi fost distrusă prin incendiere, de către romani, în urma unor puternice operațiuni militare ( dovadă stratul gros de arsură). Poziția strategică a cetății asigura si securitatea drumului
CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
-
făcut să-mi fie ciudă că nu am „ prins” și celălalt volum. Poate altădată, cine știe! Deși plecată departe de meleagurile natale, imagini ale acestora au însoțit-o în permanență, ascunse în suflet, minte și inimă, constituindu-se într-un izvor nesecat la care, ori de câte ori o cuprindea melancolia sau dorul de casă, ca o sete greu de ostoit, se adăpa. Credința strămoșească - ”.../ Adu-ți aminte de această Betanie,/ Când agonia crucii te va înseta cumplit!/Gândește-te că cei din urmă
DRUMEȚ LA PORȚI DE TOAMNĂ, DANIELA POPESCU STROE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369487_a_370816]
-
fost atitudinea fiului față de tată, neîndreptățită în toate cazurile, „Mateiu i-a datorat ... numele, instrucția și genul de educație pe măsura refractarismului său înnăscut, întreținerea până la vârsta de 27 de ani, notorietatea literară și întâia lui numire în slujbă, la izvorul tinichelelor aurite” (Șerban Cioculescu). E mult? E puțin? Niciodată nu se va ști cât de mult au contat aceste lucruri pentru Mateiu, dar s-a observat că ele au însemnat „o nimica toată”, având în vedere faptul că unul dintre
FIUL CELEBRU AL UNUI TATĂ CELEBRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369450_a_370779]
-
nouă, a rostirii Lumilor întoarse.,, ( Sunt ideea ) Paradisul este viața pământească într-o pace fericită între poetă și natură, în spiritul ei în afară de simțuri și imaginația de o inteligență sclipitoare. ,, A fi doar flacără de pradă Să ard tristețe din izvor, Ca muntele să nu mai cadă De plânsul pietrelor ce-l dor. ,, ( Aș fi ) Iubirea mistică parcă niciodată împlinită, este recompensa poemelor unde are ca fundal întregul său paradis de cuvinte. ,, M-am adormit cu ierburi de uitare, Alunecând din
,, SUB ZODIA CĂRȚII ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369503_a_370832]
-
dăruit de plinătatea imaginilor. Cuvântul scris este pentru poetă ceva divin. Cuvântul are ca scop suprem - creația. Întreaga sa creație este o sinteză specifică gândirii poetei care prilejuiește interpretări din cele mai diferite - rămânând prin scrierile sale un model, un izvor generat de simplitate și complexitate. Arta scrierilor sale, arta grafică a desenelor, este concepția unui spirit învăluit de har în care tema centrală rămâne poezia, pictura, traducerea. ,, Mai nimic iese din puncte Și din linii, dar și mult Îngroșind vopseaua
,, SUB ZODIA CĂRȚII ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369503_a_370832]
-
la câmpie Orice animal să-i fie blând supus. Trecut-a timpul și-a venit și vremea Iubirea să-i sădească-n suflet foc Cu ochii blânzi când l-a privit Iedeea Măritul prinț s-a-ndrăgostit pe loc. Lângă izvorul din poiana verde Privind-o pe furiș cum se-adăpa Îi încolți în suflet o idee Ce-ar fi să-ntreb de vrea să fie a mea? Se-apropie încet cu pași timizi, Cu buze calde râscolind izvorul Vrei cu
UN CERB CU STEA IN FRUNTE de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369500_a_370829]
-
loc. Lângă izvorul din poiana verde Privind-o pe furiș cum se-adăpa Îi încolți în suflet o idee Ce-ar fi să-ntreb de vrea să fie a mea? Se-apropie încet cu pași timizi, Cu buze calde râscolind izvorul Vrei cu-n sărut ca setea să mi-o stingi Și, ca soție, să-mi alini tot dorul? La nunta lor a-ntinerit pădurea Regatul tot s-a bucurat nespus Cu mic cu mare au trăit minunea Nici soarele pe cer
UN CERB CU STEA IN FRUNTE de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369500_a_370829]
-
mai blănd bărbat. Nedespărțiți prin lunci și prin poiene Blânzi cu supușii și măreți la sfat Feriți au fost tot timpul de blesteme Trăiau frumos și binecuvântat. Când vara răspândea pe vârf de munte Miros de flori și susur de izvor Li s-a născut, și tot cu stea în frunte, O iadă scumpă, primul lor odor. De nedescris le fuse fericirea Pădurea toată le ura în cor Ani mulți și buni alături de copila Născută astăzi din iubirea lor. Trecut-a
UN CERB CU STEA IN FRUNTE de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369500_a_370829]
-
ura în cor Ani mulți și buni alături de copila Născută astăzi din iubirea lor. Trecut-a timpul și-ncepu să ningă Iar foametea lovea din sat în sat Pornit-au vânători cercând să stingă Foamea copiilor cu un vânat. Lângă izvorul înghețat pe margini Din poienița-n care se născu Măritul cerb a auzit ogarii Și un fior de moarte-l străbătu. Împărăteasa trebuia s-ajungă I-a spus că o așteaptă la izvor Cum s-o salveze când simți în
UN CERB CU STEA IN FRUNTE de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369500_a_370829]
-
stingă Foamea copiilor cu un vânat. Lângă izvorul înghețat pe margini Din poienița-n care se născu Măritul cerb a auzit ogarii Și un fior de moarte-l străbătu. Împărăteasa trebuia s-ajungă I-a spus că o așteaptă la izvor Cum s-o salveze când simți în pieptu-i Glonțul trimis de-un vrednic vânător? Mugi de se cutremură pădurea Dar prea târziu căci o zări venind Și-același glonț ce îi străpunse pieptul În pieptul ei se-oprise sângerând Stau
UN CERB CU STEA IN FRUNTE de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369500_a_370829]
-
la infinit să ne caute. S-ar putea să întârzie, pentru că are de șters lacrimile de pe fețele triste ale multora, pentru că vrea să răspundă rugăciunilor celor ce l-au invocat cu credință și stăruință. Nu-și va opri la infinit izvorul revărsării darurilor Sale față de noi, iar atunci când vom fi vizitați de El, de Însuși Mântuitorul sufletelor noastre, vom simți o fericire și o pace mai presus de durere și de suferință, de lacrimă și nevoință, ori de vreo sminteală oarecare
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369397_a_370726]
-
2001; Neantia, 2002; Neviața lumii, 2003; Rostirea lui Zalmoxis , 2005; Heralzii tăcerii, 2007; Periplu prin neant, 2014; etc.). Pentru eroul liric al lui Râul Constantinescu, vivisecția „liberă“ se produce / petrece «prin spectru, prin aură», «între veghe și vis», îngăduind „ritmul izvorului“ drept sacru-atrial zvâcnet al inimii, «eternă reîntoarcere în cuante», «cum Ouroborus coada-și musca [și-o] înghite», «perpetuu citind pe viu visul din vis - ecorșeu iluminat -, / în noi divinul ochi etern neînchis...» (Vivisecții, p. 11 / s. n.; „neinductivă“ / „nereverberantă“-i aici
IERNI „TRECUTE FIX“)... de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370592_a_371921]
-
care se manifestă idealul poetic al scriitorului. Corespunzător, autorii antologiei „Simfonia poeziei” redau ideea poetica prin cele mai originale și interesante aspecte. În așa mod, Dan Bodea își exprimă și cântă fenomenul dragostei prin forme și metafore nespus de frumoase: „Izvorul tainic / Pururea s-ascunde / În luminiș dorit, / În poieni de crini / Sau chiar pe piscuri, / Sub cetina de nori, / Unde vulturul stăpânește / Răsună canturi / Și-n dragoste curată, / În iubire neprihănita / Totul se zidește, / Totul se prefira, / Cu toate că e o
ANTOLOGIE MULTILINGVĂ, VOL. 4, COORDONATOR RODICA ELENA LUPU de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370595_a_371924]
-
ce nu moare / Te port în gândurile mele / Nimic cu tine nu mă doare. / Ești gingășia unei flori / Și visul meu de fericire, / Oglindă chipului ce-l port / Că pe o sfântă amintire. / În cântec și în vers te chem / Izvor al meu de împlinire / Tu, mama, tu vei fi mereu / Oceanul meu plin de iubire!” (Izvor de împlinire / Mamei mele, cu dragoste). Iar, Galina Marțea, prin versurile sale, ne poartă să cunoaștem din plin ce este dragostea de țară, de
ANTOLOGIE MULTILINGVĂ, VOL. 4, COORDONATOR RODICA ELENA LUPU de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370595_a_371924]
-
unei flori / Și visul meu de fericire, / Oglindă chipului ce-l port / Că pe o sfântă amintire. / În cântec și în vers te chem / Izvor al meu de împlinire / Tu, mama, tu vei fi mereu / Oceanul meu plin de iubire!” (Izvor de împlinire / Mamei mele, cu dragoste). Iar, Galina Marțea, prin versurile sale, ne poartă să cunoaștem din plin ce este dragostea de țară, de neam, de fenomenele și valorile vieții ce sunt pătrunse de durere și tristețe, de aspectele naturii
ANTOLOGIE MULTILINGVĂ, VOL. 4, COORDONATOR RODICA ELENA LUPU de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370595_a_371924]
-
covor de adevăr sclipri, mărgăritare. Iar roua se oprește pe verzile săgeți, ce răbufnesc spre soare în calde dimineți. E bucuria caldă, fără vină, miracol crud și adevăr, născută pentru a ochiului lumină iarba acestui loc, sărman pământ. Și asemenea izvor, baladă din laptele imaculat și pur, spre existența noastră efemeră din iarba câmpului adun o bucurie dincolo de viață iubirea soarelui cel bun. Referință Bibliografică: Germenii iubirii / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2042, Anul VI, 03 august 2016
GERMENII IUBIRII de PETRU JIPA în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370624_a_371953]
-
vorbele vulgare, se spun neadevăruri. Trecând la înțelepciunea biblică, avem cuvintele Sfântului Ioan Gură de Aur (347-407 d.Hr.) care spune despre cel ce vorbește obscen, adică vulgar: „Dacă șuvoiul vorbelor sale este atât de necurat, pricepe atunci cum este izvorul acestuia... căci din prisosul inimii grăiește gura”. În cartea „Cunoaște-te pe tine însuți sau Despre virtute” (Sfântul Nectarie din Eghina, Ed. Sophia, 2012) se vorbește detaliat despre „grăirea în deșert”, adică folosirea cuvintelor de prisos, cuvinte care spun prea
DESPRE LUCRUL DREPT ȘI NERUȘINAREA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370602_a_371931]
-
A fost obsesia timpului, a vremurilor învolburate din anii 60 -70 -80-90. Inițial, am dorit un fel de reuniune periodică a conțăranilor mei, a fiilor satului, apoi, din fundație sătească am ridicat programul spre un orizont județean, al ținutului de la izvoarele Ialomiței la Dunăre și Moștiștea, apoi unul național și, în fine, al dacoromânității de aici dintre granițele politice actuale și, în fine, cu vocația internațională a întregii dacoromânități pentru că acolo unde este limba dacoromână, acolo este DacoRomânia. Totuși, ea păstrează
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
NEMURITORII Nu vin, nu pleacă și nu spun, Au fost tot oameni și-s apoi, S-au dus fără de rămas-bun, Dar sunt mereu prezenți în noi. Eu cred în nemurirea lor, Le simt în mine trăinicia. Sufletul lor îmi e izvor Și-mi dăruiește veșnicia. Încerc, de dragul lor, de dor, Către urmași o plecăciune, Să facă nemurirea lor Icoană pentru rugăciune. Și mă mai rog ca nemurirea Acestui neam nemuritor, Să-i fie veșnică menirea! Să mor în locul tuturor! ---------------------------------- Virginia Vini
GRUPAJ POETIC DEDICAT LUI CONSTANTIN BRÂNCUŞI de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370675_a_372004]