5,902 matches
-
de adunarea a unghiurilor, adică sin(a + b), precum și formula sinusului pentru trigonometrie sferică: În care a, b și c sunt unghiurile de la centrul sferei care subîntind cele trei laturi ale triunghiului, iar α, β, and γ sunt unghiurile dintre laturi, unghiul α fiind opusul laturii subîntinse de unghiul a, β fiind opusul laturii subîntinse de unghiul b, iar γ fiind opusul laturii subîntinse de unghiul c. Al-Jayyani (989-1079), un matematician arab din Peninsula Iberică, a scris ceea ce unii consideră a
Trigonometrie sferică () [Corola-website/Science/320035_a_321364]
-
ale triunghiurilor dreptunghice, teorema sinusului și soluția unui triunghi sferic prin intermediul triunghiului polar. Mai târziu, acest tratat a avut "o puternică influență asupra matematicii europene", iar "definiția raportului ca număr" și "metoda sa de rezolvare a triunghiurilor sferice având toate laturile necunoscute" probabil că l-au influențat și pe Regiomontanus. În secolul al 13-lea, matematicianul iranian Nasīr al-Dīn al-Tūsī a fost primul care a tratat trigonometria ca o disciplină matematică independentă de astronomie, iar mai apoi a dezvoltat trigonometria sferică
Trigonometrie sferică () [Corola-website/Science/320035_a_321364]
-
două puncte de pe sferă. Cercurile mari sunt cazuri speciale ale conceptului unei geodezice. O arie de pe sferă limitată de arcele unor cercuri mari se numește un poligon sferic. De notat că, spre deosebire de cazul poligonului plan, diunghiul sferic, format din două laturi, este posibil (precum o felie tăiată dintr-o portocală). Un astfel de poligon se numește lunulă. Laturile unor astfel de poligoane nu sunt specificate prin lungimile lor, ci prin unghiul de la centrul sferei care subîntinde latura dintre cele două puncte
Trigonometrie sferică () [Corola-website/Science/320035_a_321364]
-
limitată de arcele unor cercuri mari se numește un poligon sferic. De notat că, spre deosebire de cazul poligonului plan, diunghiul sferic, format din două laturi, este posibil (precum o felie tăiată dintr-o portocală). Un astfel de poligon se numește lunulă. Laturile unor astfel de poligoane nu sunt specificate prin lungimile lor, ci prin unghiul de la centrul sferei care subîntinde latura dintre cele două puncte extreme. De notat că "unghiul arcului", măsurat în radiani, multiplicat cu raza sferei este egal cu lungimea
Trigonometrie sferică () [Corola-website/Science/320035_a_321364]
-
centrul sferei care subîntinde latura dintre cele două puncte extreme. De notat că "unghiul arcului", măsurat în radiani, multiplicat cu raza sferei este egal cu lungimea arcului. Prin urmare, un triunghi sferic este definit în mod normal prin unghiurile și laturile sale, dar laturile lui sunt date nu prin lungimile arcelor, ci prin unghiurile sale de la centrul sferei. Suma unghiurilor unui triunghi sferic este întotdeauna mai mare decât suma unghiurilor unui triunghi plan care are exact 180°. Mărimea E prin care
Trigonometrie sferică () [Corola-website/Science/320035_a_321364]
-
subîntinde latura dintre cele două puncte extreme. De notat că "unghiul arcului", măsurat în radiani, multiplicat cu raza sferei este egal cu lungimea arcului. Prin urmare, un triunghi sferic este definit în mod normal prin unghiurile și laturile sale, dar laturile lui sunt date nu prin lungimile arcelor, ci prin unghiurile sale de la centrul sferei. Suma unghiurilor unui triunghi sferic este întotdeauna mai mare decât suma unghiurilor unui triunghi plan care are exact 180°. Mărimea E prin care suma unghiurilor depășește
Trigonometrie sferică () [Corola-website/Science/320035_a_321364]
-
se obține pentru un triunghi hiperbolic, în care excesul sferic este înlocuit cu defectul hiperbolic, amândouă fiind cazuri speciale ale teoremei Gauss-Bonnet. Rezultă de aici că nu există triunghiuri similare netriviale (triunghiuri cu unghiuri egale dar cu lungimi diferite ale laturilor și arie diferită) pe o sferă. În cazul special în care sfera are raza 1, aria este egală cu excesul sferic: A = E. Se poate folosi chiar formula lui Girard pentru a se obține teorema Gauss-Bonnet discretă. Pentru a rezolva
Trigonometrie sferică () [Corola-website/Science/320035_a_321364]
-
sau opuse altor două unghiuri. Atunci Regula lui Napier arată că "sinusul" unghiului din mijloc este egal cu: De exemplu, începând cu unghiul formula 5, putem obține formula: Folosind identitățile pentru unghiurile complementare, avem: Vezi și formula Haversin care dă lungimile laturilor și unghiurile unui triunghi sferic într-o formă numeric stabilă pentru navigație. Triunghiurile sferice satisfac teorema cosinusului Această identitate poate fi obținută considerând triunghiurile formate din liniile tangente ale triunghiului sferic care subîntind unghiul A, triunghiuri în care se folosește
Trigonometrie sferică () [Corola-website/Science/320035_a_321364]
-
identitate se reduce la teorema din plan pentru triunghiuri de arie mică. De asemenea triunghiurile sferice satisfac o teoremă analoagă teoremei sinusului din geometria plană: O listă detaliată a identităților este disponibilă aici În final, aceste triunghiuri satisfac și formula laturilor pe jumătate.
Trigonometrie sferică () [Corola-website/Science/320035_a_321364]
-
ample reprezentând Intrarea în Ierusalim, învierea Domnului și Sfintele Mucenițe. Pe peretele de vest al pronaosului, de o parte și alta a ușii, se află tablourile votive cu chipurile patriarhilor: Miron Cristea, Justinian, Dr. Justin Moisescu, Nicodim Munteanu, iar pe laturile de sud și nord cele ale sfinților ierarhi români Sava Brancovici și Calinic de la Cernica. Impresionează, de asemenea, modul în care arhitectul Toma T. Socolescu a tratat fațada bisericii, căreia i-a aplicat două coloane înalte, cu capiteluri în stil
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
care implică funcții trigonometrice și sunt adevărate pentru fiecare unică valoare a variabilei care apare. Geometric, acestea sunt identități care implică funcții de unul sau mai multe unghiuri. Acestea sunt distincte de identitățile triunghiurilor, care implică atât unghiurile cât și laturile triunghiului. Acest articol acoperă doar identitățile trigonometrice. Aceste identități sunt utilizate acolo unde apar expresii care implică funcții trigonometrice, care trebuie să fie simplificate. O aplicație importantă este aceea a integralelor care nu conțin funcții trigonometrice, dar care implică folosirea
Identități trigonometrice () [Corola-website/Science/320154_a_321483]
-
actual există mai multe tipuri: conuri ISO, conuri Orton (SUA) și conuri H.P.C., caracteristicile lor fiind precizate în ISO 1146:1988 „Conurile mici” au formă de trunchi de piramidă triunghiulară foarte alungită, având baza mare tăiată puțin înclinat, la 8ș. Laturile bazei mari sunt de 8,0 , 8,0 și 7,8 mm, cele ale bazei mici de 2,0 , 2,0 și 1,9 mm și înălțimea de 30 mm. „Conurile mari” (conurile Orton clasice), au laturile bazei mari de
Pirometru ceramic () [Corola-website/Science/320198_a_321527]
-
înclinat, la 8ș. Laturile bazei mari sunt de 8,0 , 8,0 și 7,8 mm, cele ale bazei mici de 2,0 , 2,0 și 1,9 mm și înălțimea de 30 mm. „Conurile mari” (conurile Orton clasice), au laturile bazei mari de 17 mm, ale bazei mici de 6,5 mm și înălțimea de 58 mm. Conurile sunt confecționate din diferite amestecuri de caolin, de exemplu caolin de Zettlitz, cuarț, feldspat și fondanți ceramici. Se fac seturi în care
Pirometru ceramic () [Corola-website/Science/320198_a_321527]
-
Dintre păsări, păunul prezintă ritualul cel mai colorat. Rățoii îmbracă de asemenea o haină viu colorată , pentu a face impresie bună femelelor. Masculul raței-mandarin,formează prin desfacerea aripilor adevărate ‚pânze de catarg’’ aurii, în timp ce își horiplumează penele decorative, castanii, de pe laturile capului și gâtului lung. În timpul ritualurilor de împerechere, păsările se mândresc și cu altceva în afară de penele colorate. Corbul de mare cu picioare albastre de exemplu, în timpul ritualului se fălește cu acestea. Cadou "de nuntă" La multe specii de păsări s-
Ritualurile nupțiale ale păsărilor () [Corola-website/Science/320221_a_321550]
-
împreunate, precum turnul așa și oltarul de lemn, a femeilor este despărțită de a bărbaților, precum oltariul așa și biserica femeilor este podite cu pietrii și este in bun stat. Oltariul de on stangen și patru șuci de lung, de lat de on stângen și jumătate, cu o fereastră în fund, prestol de lemn destul de lat și înalt, éră pre pristol este ciboriu în care se țin sf taine și icóna sf. Gavril. Precum frontariul cu oltariu, biserica bărbaților cu cer
Biserica de lemn din Breb () [Corola-website/Science/320301_a_321630]
-
Între pronaos și naos există un gol de trecere central (2.35x2.25 metri) și două goluri de trecere laterale dispuse simetric față de golul central. Naosul are o formă aproape pătrată (5.55x5.75 metri), cu două ferestre lărgite pe laturile de nord și de sud (0.60x1.20 metri). Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică retrasă de la perete cu 0.75 metri, în plan, și cu 0.30 metri pe verticală. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală
Biserica de lemn din Humoreni () [Corola-website/Science/320330_a_321659]
-
este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pereții interiori ai bisericii au fost tencuiți. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele sudic al pridvorului. Pridvorul are o formă dreptunghiulară, având două ferestre pe laturile de est și de vest. Deasupra sa se înaltă zvelt turnul clopotniță, placat cu tablă și având ferestre în toate cele patru puncte cardinale. Pronaosul are o formă poligonală în partea de vest, cu trei laturi inegale. În acest spațiu
Biserica de lemn din Lămășeni () [Corola-website/Science/320340_a_321669]
-
având două ferestre pe laturile de est și de vest. Deasupra sa se înaltă zvelt turnul clopotniță, placat cu tablă și având ferestre în toate cele patru puncte cardinale. Pronaosul are o formă poligonală în partea de vest, cu trei laturi inegale. În acest spațiu se află două ferestre: una dreptunghiulară în axa contraabsidei și o alta pe peretele nordic. Deasupra pronaosului se află o boltă semicilindrică retrasă de la pereți la distanțe ce variază între 1.70 și 2.60 metri
Biserica de lemn din Lămășeni () [Corola-website/Science/320340_a_321669]
-
boltă semicilindrică retrasă de la pereți la distanțe ce variază între 1.70 și 2.60 metri. Naosul are o formă pătrată (cu latura de 6.15 metri), cu două ferestre dreptunghiulare terminate la partea superioară în arc de cerc, pe laturile de nord și de sud. Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică retrasă. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul. Aici se află două ferestre dreptunghiulare
Biserica de lemn din Lămășeni () [Corola-website/Science/320340_a_321669]
-
Toate caracteristicile sunt stabilite înapoi spre est, lăsând mai mult spațiu pentru a fi completate în fiecare incinta și galerie de pe latura de vest, pentru același motiv, pașii-vest cu care se confruntă sunt mai puțin adânci decât cele de pe celelalte laturi. Galeria exteriorara măsoară 215 m, cu pavilioane, mai multe decât turnurile de la colțuri. Galeria este deschisă la partea exterioară a templului, cu coloane ale galeriilor de extindere și consolidare a structurii. Conectarea galeriei exterioare în incinta două pe latura de
Angkor Wat () [Corola-website/Science/320373_a_321702]
-
la români cu distanța dintre degetul mare și a celui mic când palma era deschisă la maxim. În Europa palma, ca unitate de măsură, a avut ca model comun palma antică greacă și romană, care, în fapt, erau stabilite după latul palmei. Palma a variat în timp, de la o țară la alta, între regiuni, orașe, profesii, în funcție de dimensiunea palmei folosite și a modului de a o stabili. Palma a fost o măsură mică de lungime, egală cu "„cât să poate întinde
Palmă (unitate de măsură) () [Corola-website/Science/321055_a_322384]
-
mai mică, a fost la locul numit „Vârtoape”. Momentul înălțării lăcașului existent, se consideră că este în miezul secolului al XVII-lea, văleatul stăruind poate în pragul de sus al ușii de vest, îngropat sub tencuială. Dimensiunile îi sunt modeste: laturile lungi de 8m, înălțimea de 1,70m, iar forma arhaică, o navă dreprunghiulară cu partea de vest și est nedecroșate, poligonale cu trei laturi. Clopotnița, de peste pronaos, cu foișor în console și coif, a fost adăugată târziu (secolul XIX), ca
Biserica de lemn din Gialacuta () [Corola-website/Science/321065_a_322394]
-
poate în pragul de sus al ușii de vest, îngropat sub tencuială. Dimensiunile îi sunt modeste: laturile lungi de 8m, înălțimea de 1,70m, iar forma arhaică, o navă dreprunghiulară cu partea de vest și est nedecroșate, poligonale cu trei laturi. Clopotnița, de peste pronaos, cu foișor în console și coif, a fost adăugată târziu (secolul XIX), ca și șopronul, de formă poligonală, înconjurat cu palanc, rostuit pentru mărirea spațiului. În elevația interiorului s-a folosit modelul obișnuit, pentru pronaos (tavan drept
Biserica de lemn din Gialacuta () [Corola-website/Science/321065_a_322394]
-
de formă poligonală, înconjurat cu palanc, rostuit pentru mărirea spațiului. În elevația interiorului s-a folosit modelul obișnuit, pentru pronaos (tavan drept) și naos (boltă în leagăn), mai aparte fiind cel al altarului - o boltă joasă, puțin curbată, tangentă la laturile poligonului. Cu peste cinci decenii în urmă pereții au fost tencuiți pe dinafară, dar și la interior, peste o prea posibilă decorație pictată, datorată unuia dintre zugravii de la care au rămas mărturii (Constantin sau autorul picturii de la Certejul de Jos
Biserica de lemn din Gialacuta () [Corola-website/Science/321065_a_322394]
-
listă a monumentelor istorice. Biserica din satul Feregi, de dimensiuni modeste, poate fi datată după mijlocul secolului al XVII-lea. Pereții, ridicați din bârne de stejar, înscriu tipul arhaic al unui dreptunghi, cu altarul în continuarea navei, poligonal cu trei laturi. Deasupra pronaosului se ridică o clopotniță scundă, cu foișor simplu și coif învelit cu tablă. Acoperișul, în pante abrupte, a fost învelit în ultimele decenii cu țiglă. La exterior bârnele au fost învelite cu șiță ornamentală, vopsită. La interior biserica
Biserica de lemn din Feregi () [Corola-website/Science/321083_a_322412]