5,988 matches
-
Profesorul Marius Diaconescu (lector dr. la Facultatea de Istorie a Universității din București) a afirmat că existența unor conflicte dintre legionari și comuniști în anii 1940-1941 este o minciună, numărul comuniștilor fiind foarte redus pentru a reprezenta o amenințare pentru legionari. De asemenea, eliberarea din închisoare a deținuților comuniști pentru a scăpa de comandourile legionare care au săvârșit masacrul de la Jilava din 26/27 noiembrie 1940 nu este adevărată, iar comuniștii au rămas în închisoare, ei neprezentând o țintă pentru asasinii
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
De asemenea, eliberarea din închisoare a deținuților comuniști pentru a scăpa de comandourile legionare care au săvârșit masacrul de la Jilava din 26/27 noiembrie 1940 nu este adevărată, iar comuniștii au rămas în închisoare, ei neprezentând o țintă pentru asasinii legionari. Cadrul politic în care a fost realizat filmul a impus prezentarea unor situații neconforme cu realitatea. În film apar comuniști și simpatizanți comuniști, dar și o manifestație antifascistă cu numeroși participanți. Organizația este prezentată cu denumirea de Partidul Comunist Român
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
din traseu fiind parcurs de Szabolcs Cseh), schimburile de focuri nocturne de la cimitirul Bellu, din clădirea Poliției Capitalei, a Teatrului Odeon și de pe dealul Mănăstirii Plumbuita, urmărirea de pe acoperișul fostei fabrici de ciment Titan și căderea în gol a unui legionar, rostogolirea pe scările hotelului a doi legionari (filmată "au ralenti"), lovirea unei cabine telefonice de către un camion Leyland și târârea ei în poziție verticală, protagonistul trebuind să tragă cu pistolul și apoi să sară în mers pentru a nu fi
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
schimburile de focuri nocturne de la cimitirul Bellu, din clădirea Poliției Capitalei, a Teatrului Odeon și de pe dealul Mănăstirii Plumbuita, urmărirea de pe acoperișul fostei fabrici de ciment Titan și căderea în gol a unui legionar, rostogolirea pe scările hotelului a doi legionari (filmată "au ralenti"), lovirea unei cabine telefonice de către un camion Leyland și târârea ei în poziție verticală, protagonistul trebuind să tragă cu pistolul și apoi să sară în mers pentru a nu fi strivit de zid. Secvența de final în
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
afla el s-a răsturnat o alta. „Am ținut 1.500 de kilograme pe mine, atunci!”, și-a amintit cascadorul, care a fost salvat de faptul că avea o pregătire fizică ireproșabilă. Polizache a fost serios accidentat, graba cu care legionarii duceau targa către salvare fiind justificată și de realitate. Actorul Amza Pellea a interpretat în acest film un ilegalist comunist însuflețit de dorința de a instaura socialismul în România. Deși era fiu de țăran înstărit, actorul a intrat mai târziu
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
adevărată a epocii pe care o trăim, cu eroii ei iluminați de flacăra puternică a scopului care îi călăuzește: construcția unei societăți noi, nemaiîntâlnite în istoria omenirii”". Pentru a mai detensiona atmosfera au fost introduse în film personajele Tănăsescu (un legionar tâmp și foarte viclean) și Limbă (un hoț de buzunare folosit de comisarul Moldovan ca informator). Rolul legionarului Tănăsescu i-a fost distribuit cascadorului Mircea Pascu, fost campion național la aruncarea discului. Interpretarea sa a fost lăudată de criticii de
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
călăuzește: construcția unei societăți noi, nemaiîntâlnite în istoria omenirii”". Pentru a mai detensiona atmosfera au fost introduse în film personajele Tănăsescu (un legionar tâmp și foarte viclean) și Limbă (un hoț de buzunare folosit de comisarul Moldovan ca informator). Rolul legionarului Tănăsescu i-a fost distribuit cascadorului Mircea Pascu, fost campion național la aruncarea discului. Interpretarea sa a fost lăudată de criticii de film, iar Călin Căliman l-a considerat a fi o „revelație”. După vizionarea filmului, Dumitru Popescu, președintele Comitetului
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
a folosit de interferențele de imagini-culoare pentru a identifica esența personajelor. Astfel, comisarul Moldovan este încadrat într-o gamă de culori dintre care dominante sunt albastrul (care simbolizează idealismul personajului) și galbenul (amenințarea morții), în timp ce spațiul în care se mișcă legionarii este accentuat prin culoarea roșie (care simbolizează agresiunea și crima) prezentă spre exemplu în canapelele plușate. Filmul începe și se termină prin imagini care simbolizează constrângerea individului, prinderea sa în capcană. Decorul de la început este format din grilajul de la intrarea
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
două focuri și ucis. Imaginea Bucureștiului este reconstituită prin străzi ticsite de firme cu sonoritate pitorească („La Calul Bălan”, „Parfumeria Georgeta”) sau construcții în ruină unde au loc schimburi de focuri. Repere vizuale sunt căderea pe scări a celor doi legionari filmată atât de sus, cât și de jos, precum și scena schimbului de focuri de la operă. După filmul "Un comisar acuză", colectivul de scenariști (Nicolaescu, Corbul, Burada și Gândilă) a scris scenariul unei continuări intitulate "Revanșa" (1978), în care comisarul Moldovan
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
unei continuări intitulate "Revanșa" (1978), în care comisarul Moldovan revine (după ce fusese crezut mort) pentru a-și lua „revanșa” față de Paraipan și de colonelul Zăvoianu, vinovați de moartea mamei sale și de încercarea de ucidere a sa. Lupta comisarului cu legionarii se desfășoară pe fundalul evenimentelor tulburi din ianuarie 1941 care au culminat cu rebeliunea legionară. Moldovan reușește să-l omoare pe Paraipan și să-l aresteze pe Zăvoianu, dar în încercarea de a-l aresta pe Horia Sima îi este
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
lăudând suspansul și ritmul alert al acțiunii, spectaculozitatea unor secvențe (printre care și cea în care comisarul moare), interpretările strălucite ale lui Sergiu Nicolaescu și Gheorghe Dinică, hazul produs de personajul Limbă sau buna interpretare de către cascadorul Mircea Pascu a legionarului Tănăsescu. Criticul de film Alice Mănoiu scria că genul de film în care Sergiu Nicolaescu se mișcă cu cea mai mare dezinvoltură este filmul de acțiune, regizorul țintind spre modernizarea genului printr-o atenție mai mare acordată atmosferei, tipologiei și
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), același critic descria astfel rețeta filmului: „un pistolar, așadar, vreo doi comuniști (jucați de Amza Pellea și Alexandru Dobrescu), câte un personaj-glumă (o pușlama simpatică, Limbă, desenată de Jean Constantin), câte un legionar dur (Gheorghe Dinică), câte un legionar tont (Mircea Pascu, o revelație), ritm, împușcături „cât cuprinde”, puțin haz pentru destinderea încordării, tradiționala echipă de realizatori, și încă un film de aventuri (cu „va urma” și el, peste câțiva ani) a fost
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
București, 2000), același critic descria astfel rețeta filmului: „un pistolar, așadar, vreo doi comuniști (jucați de Amza Pellea și Alexandru Dobrescu), câte un personaj-glumă (o pușlama simpatică, Limbă, desenată de Jean Constantin), câte un legionar dur (Gheorghe Dinică), câte un legionar tont (Mircea Pascu, o revelație), ritm, împușcături „cât cuprinde”, puțin haz pentru destinderea încordării, tradiționala echipă de realizatori, și încă un film de aventuri (cu „va urma” și el, peste câțiva ani) a fost gata”. Criticul Tudor Caranfil a dat
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
echipă de realizatori, și încă un film de aventuri (cu „va urma” și el, peste câțiva ani) a fost gata”. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Anchetând masacrarea deținuților comuniști de către legionari, Moldovan îi descoperă pe adevărații responsabili ai asasinării celor 70 de prizonieri de la Jilava. Cu prilejul anchetei, în contrast cu lașitatea celor din jur, comisarul e impresionat de bravura și patriotismul comunistului Pârvu, care-i lărgește orizontul politic. După regretata dispariție a
Un comisar acuză () [Corola-website/Science/312632_a_313961]
-
staționate la Mogontiacum (Mainz) și trei la Aliso (Haltern). În fața atitudinii aparent pașnice a triburilor, romanii și-au slabit vigilența. În loc să fie in alertă permanentă, legiunile erau folosite la proiectele de construcții civile, la tăiatul copacilor, construcția podurilor și drumurilor, legionarii fiind însoțiți de soțiile si de copiii lor. În luna septembrie a anului 9, romanii primesc rapoarte despre răscoale minore ale triburilor. Pe drumul către tabăra de iarnă de la Minden, Varus se hotărăște să treacă prin zona unde avuseseră loc
Bătălia de la Teutoburger Wald () [Corola-website/Science/312089_a_313418]
-
puternic rupe ramurile stejarilor, care cad peste ostași. Probabil că întunericul și atmosfera sumbră i-au descurajat și mai mult pe romani. Brusc, cheruscii și aliații lor atacă pe neașteptate cu lănci pe aproape întreaga lungime a coloanei romane. Pentru că legionarii nu puteau să se desfășoare, lupta se transformă într-un angajament haotic, corp la corp, în care romanii nu-și pot folosi tactica superioară. După ce respinge primele valuri germanice, Varus își construiește o tabără fortificată și dă foc căruțelor, devenite
Bătălia de la Teutoburger Wald () [Corola-website/Science/312089_a_313418]
-
Varus își construiește o tabără fortificată și dă foc căruțelor, devenite inutile în condițiile de umiditate excesivă. Romanii trebuiau să facă față a doua zi atacurilor succesive ale germanicilor, dar ploaia teribilă face arcurile inutile si îmbibă cu apă scuturile legionarilor care devin prea grele pentru a putea fi purtate. Auxiliarii romani - mulți dintre ei germanici - dezertează, iar Arminius, întrezărind victoria, se apropie pentru a începe măcelul. Temându-se să nu fie prinși, Varus și ofițerii superiori se sinucid, și doar
Bătălia de la Teutoburger Wald () [Corola-website/Science/312089_a_313418]
-
acestora a determinat instituirea unei tradiții în recrutarea membrilor legiunii. Cu timpul, membrii cohortelor auxiliare vor fi recrutați din afara Italiei. Astfel, arcașii erau "sirieni" iar cavaleria era alcătuită din "sarmați". Steagul legiunii nu a fost niciodată găsit, fiind ascuns de legionari și devenind subiectul multor legende.
Legiunea a XIII-a Gemina () [Corola-website/Science/312121_a_313450]
-
ce face Hannibal . Dimineața devreme, 24 iunie 217, consulul Flaminius a ordonat armatei sale să iasă din tabăra (în apropiere de stația de cale ferată moderne Terontola) la Lacul Trasimene, care a fost atins la est de Borghetto. De aici, legionarii au urmat un dușman crezut a fi la o jumătate de zi spre est. Cu toate acestea, Hannibal a ordonat armatei sale să ocupe dealurile de-a lungul lacului. Panțele erau acoperite cu păduri și era ceață dimineața devreme. Prea
Bătălia de la Lacul Trasimene () [Corola-website/Science/311112_a_312441]
-
pentru faptele sale. Locul nașterii lui Țurcanu este controversat. Unele surse indică satul Păltiniș din județul Suceava, altele satul Dârmoxa, astăzi parte componentă a orașului Broșteni, în timp ce Țurcanu însuși se declara originar din Câmpulung Moldovenesc. Așa zisele sale legături cu legionarii prin soția sa, au fost în realitate dușmănii ținând cont de faptul ca socrul, fost comandant legionar, nu l-a acceptat niciodata în familie, iar el s-a căsătorit în secret cu fiica acestui. Comuniștii au întors povestea de-andoaselea, declarându
Eugen Țurcanu () [Corola-website/Science/311225_a_312554]
-
Congresului Tineretului Național Liberal. Conferința, la care Fărcășanu a prezentat cuvântul de deschidere, a avut loc la Sinaia, cu prilejul comemorării a 11 ani de la asasinarea lui I. G. Duca și a repunerii plăcii comemorative din gara Sinaia, distrusă de legionari. În ziua de 11 februarie, generalul Rădescu rostea în sala Cinematografului ARO (Patria) un discurs în care prezenta politica pe care intenționa să o urmeze guvernul său, inclusiv o reformă agrară mai radicală decât cea înfăptuită ulterior de comuniști. Comuniștii
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
1936 a conducerii ziarelor "Adevărul" și "Dimineața". Poziția antirăzboinică și antifascistă a scriitorului și prezența sa în rândurile masoneriei au determinat o campanie de amenințări și insulte la adresa sa din partea forțelor politice de extremă dreaptă. Sadoveanu a fost trecut de legionari pe o listă neagră cu dușmanii neamului, cărțile sale au fost arse demonstrativ în piețe publice în ceremonii de tip autodafé, iar scriitorului i s-a trimis acasă un exemplar din "Baltagul" despicat cu o lovitură de topor. Mihail Sadoveanu
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
caracteristice pentru mentalul românesc extremist, identificate de Ruxandra Cesereanu: "subuman, igienizant, infracțional, bestiariu, religios, putrid-excremențial, funebru, libidinos, xenofob". S-a căsătorit cu Ecaterina (Telly) Barbu și a locuit în București. După anul 1933, se apropie de Mișcarea Legionară și dedică legionarilor mai multe poezii, printre care "Purtătorii torței" și "Bucură-te țară". Poeziile legionare se vor publica în volumul " Temelie de veac nou", apărut în aprilie 1938 la Editura Cartea Românească, sub pseudonimul Radu Barda. Această creație avea să fie unul
Vasile Militaru () [Corola-website/Science/311809_a_313138]
-
Pantelimon Nicolaescu, tatăl viitorului regizor. Reîntors de pe frontul antisovietic, el s-a refugiat în Germania în septembrie 1944, oferindu-se să-l ia cu el acolo și pe copilul Sergiu. Parașutat în România în 1953 cu un grup de foști legionari, a fost trădat de Bebi Toma și capturat apoi de securitate. Anterior, Tănase s-a întâlnit cu Sergiu Nicolaescu la Monumentul Aviatorilor din București și i-a comunicat intențiile grupului său. Spionii parașutați au fost condamnați la moarte prin sentința
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
ritual, victima este contemplată de cei zece călăreți așezați în cerc, imagine asociată de un autor cu cea a asasinării reale în Spitalul Brâncovenesc, la 16 iulie 1936, a fostului comandant legionar Mihai Stelescu de către „Decemviri” (un grup de zece legionari). Sergiu Nicolaescu a declarat că încă din 1971 a avut ideea realizării unei serii de filme despre „13 nemuritori” care să apară de-a lungul istoriei ori de câte ori era nevoie , "„cu acel curaj și spirit de sacrificiu, demne de a constitui
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]