6,343 matches
-
separă pentru a reuni. Mesajul acesta care se înscria în ideologia anilor '30 a avut o foarte largă audiență. Redus și schematizat, el reprezenta justificarea eroilor, a conducătorilor și a modului lor de comunicare la întîlnirea cu masele. Aceste teme legitimau o modernitate antioccidentală. Ele înlăturau cartezianismul, noțiunea de contract pe care se baza tradiția politică liberală, considerau laicismul ca fiind străin de concepția organică a statului și a societății apărute din spiritualitatea ortodoxă, respingeau influența protestantismului ca purtător al unui
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
legăturile de familie. Psihologic, colectivizarea este resimțită ca o violență dar, cu toate acestea, procentul de pămînturi colectivizate este de doar 7,2% la sfîrșitul anului 1952. Legea cultelor, publicată în august 1948, instalează alte modele de normalitate și deci legitimează controlul și represiunea. Partidul este ostil Bisericii, care poartă un mesaj religios considerat ca retrograd, dar stabilește o cooperare controlată cu aceasta deoarece Biserica este respectată de totalitatea populației. Partidul se confruntă cu 15 milioane de credincioși fideli Bisericii ca
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Kavtaradze, prieten al fostului ministru, fusese chemat la Moscova. Hrușciov se impune în 1953, iar Beria este eliminat. Decizia lui Dej cuprinde în sine dubla caracteristică a comportamentului conducătorilor partidului român: teama care impune o fugă înainte și aroganța care legitimează această fugă înainte. O aroganță provocată de revolta împotriva unei dependențe prea mari față de Uniunea Sovietică și alimentată de o conștiință de clasă provincială. Fără îndoială, calculul și frica se află la originea deciziei de a-l elimina pe Lucrețiu
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
adevărat bolșevic. Nagy și fidelii săi găsesc un pseudorefugiu la Ambasada Iugoslaviei din Budapesta, apoi sînt primiți ca "musafiri" de către români fiind instalați la Snagov. Un vizitator insistent al lor se dovedește Walter Roman. Ce se așteaptă de la Nagy? Să legitimeze intervenția sovietică la Budapesta... Nagy are încredere în Walter Roman și îi scrie pe 6 aprilie 1957: "În cursul anilor trecuți, evenimentele tragice petrecute în țările socialiste ne-ar fi putut învăța că acuzațiile, chiar dacă sînt grave, nu înseamnă nici
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ce vizează să reactiveze mediile revanșarde, neonaziste, resimt o stranie vocație "umanitară" cînd trebuie să propovăduiască recrutarea forțată a muncii ieftine din alte țări, se lansează în practici care amintesc anii lipsiți de glorie ai "războiului rece"". Urmărirea disidenților este legitimată. Acțiunea continuă. Represiunea exercitată asupra intelectualilor după 1971 se afirmă în 1977. Susținătorii avangardei Țepeneag -, opozanții dintotdeauna un Paul Goma arestat încă din 1956, iar apoi ținut la domiciliu forțat devin ținta unei Securități agresive. Rețelele occidentale informează, dar nu
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mult, cultura media este o competiție și autorul, înțelegînd societatea ca un cîmp de luptă, purcede la o interpretare politică a culturii. D. Kellner propune, așadar, o lectură politică a cîmpului cultural, chemînd în ajutor conceptele marxismului clasic. Ideologia, indiscutabil, legitimează dominația de clasă. Preocupat, deopotrivă, de teoria manipulării dar și de cea a rezistenței, D. Kellner extinde conceptul. Ideologia nu e redusă la dominația de clasă, reactivînd bătătorite opoziții binare. Iar critica ei privește acum multiculturalismul, se raportează la sex
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
critică asupra fenomenului. Deși abordarea Școlii de la Frankfurt este părtinitoare și unilaterală, ea reușește totuși să ofere uneltele necesare unei critici a formelor ideologizate și alterate ale culturii media și a modurilor în care aceasta contribuie la consolidarea ideologiilor care legitimează diferite forme de opresiune. Așa cum voi argumenta în capitolul 2 și în întregul volum, critica ideologiei este un constituent fundamental al studiilor culturale, iar Școala de la Frankfurt se remarcă prin inaugurarea unei critici sistematice și susținute a ideologiei promovate de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
integral care transcende împărțirea contemporană în studii de media, cultură și comunicare 21. Studiile membrilor acestei școli au disecat interconexiunile dintre cultură și comunicare în artefactele care reproduceau imaginea societății de atunci, prezentînd cu convingere norme și practici sociale și legitimînd organizarea de tip capitalist a societății de către stat. Școala de la Frankfurt și-a realizat analizele în cadrul reprezentat de teoria socială critică, integrînd astfel studiile culturale și de comunicare în contextul studierii societății capitaliste și a modurilor în care sînt produse
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ofere o nouă perspectivă sau o nouă analiză, iar nu să încerce să impună limitări teoretice. După cum am mai remarcat, anumite grupuri și indivizi au folosit studiile culturale în scopul de a ridica în slăvi elementul popular și de a legitima studierea academică a "culturii populare", în vreme ce alții le folosesc cu scopul de a critica inegalitățile existente și tendințele de dominare sau cu scopul de a promova diferite programe politice sau culturale. La rîndul lor, grupurile conservatoare le atacă sub motivul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ideilor clasei conducătoare care și-a impus dominația într-o anumită epocă istorică. Conceptul de ideologie constituit în Ideologia germană (în Marx și Engels, 1975: 59ff.) era în mare măsură unul acuzator și a fost folosit pentru atacarea ideilor care legitimau hegemonia clasei conducătoare, care își prezenta interesele proprii ca interese generale, care mistifica dominația de clasă și care servea, astfel, intereselor clasei dominante. Din acest punct de vedere, critica ideologiei reprezenta doar analiza și demistificarea acestor idei ale clasei dominante
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
interesele de clasă într-o ideologie dominantă. Acest concept reduce ideologia la funcția de apărare de clasă și este așadar predominant orientată spre economie; ideologia s-ar referi în principal sau în anumite cazuri, în exclusivitate la acele idei care legitimează dominația de clasă a clasei conducătoare capitaliste. Ca urmare, în această concepție, "ideologia" este limitată la acele seturi de idei care promovează interesele economice ale clasei capitaliste. În ultimele două decenii, acest model a fost însă contestat de mai mulți
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
1984; Kellner și Ryan, 1988; Spivak, 1988; Fraser, 1989; Eisenstein, 1979; Hooks, 1990 și 1992; și Gilroy, 1991). Mulți critici au propus pe bună dreptate ca ideologia să fie extinsă pentru a acoperi și teoriile, ideile, textele și reprezentările care legitimează interesele sexului sau rasei dominante, ca și cele de clasă. Din această perspectivă, a face critică ideologică implică criticarea atît a ideologiei burgheze capitaliste de clasă, cît și a ideologiei sexiste, heterosexiste sau rasiste. O asemenea critică ideologică este multiculturală
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a denigra și domina pe toți cei care nu sînt albi sau de sex masculin sau care aparțin clasei muncitoare. Critica ideologiei pune totuși la îndoială categoriile mai sus-menționate, ca și pe aceea de heterosexualitate, și a altor forțe dominante legitimate de ideologie, subliniind caracterul artificial și arbitrar al tuturor categoriilor sociale și al ideologiei bazate pe acest sistem binar. Așadar, feminismul și critica rasismului fac parte integrantă din studiile multiculturale. În operațiile ideologice care produc asemenea aberații, precum sexismul, rasismul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și mistificare a realității sociale. Susțin deci că funcțiile de "distorsionare", "mistificare", "mascare" ca și alte funcții asociate în mod obișnuit cu ideologia sînt legate de un anumit tip de abstractizare și de un gen specific de granițe ideologice, care legitimează dominația grupurilor sociale conducătoare. O formă a studiilor culturale care să fie critică și multiculturală trebuie așadar să realizeze o critică a abstracțiunilor, a reificării și a ideologiei care să urmărească categoriile și granițele trasate pînă la originile lor sociale
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a reificării și a ideologiei care să urmărească categoriile și granițele trasate pînă la originile lor sociale și care să critice distorsiunile, mistificările și falsificările. Ca urmare, una din funcțiile principale ale culturii media este să mențină granițele și să legitimeze dominația forțelor hegemonice ale diferenței de clasă, sex sau rasă. Marxismul, feminismul și teoriile multiculturale urmăresc să realizeze o critică a acestor granițe, concentrîndu-se asupra sistemului binar de opoziție care structurează discursurile de clasă sexiste, rasiste și alte discursuri ideologice
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de agresiune chiar pe o scară mai mare în Irak. Pentru a exemplifica modul în care studiile culturale situează filmul în contextul său socio-politic, voi încerca în continuare să ofer cîteva lecturi ale unor serii de fantezii reaganiene care au legitimat politica de agresiune militară a Administrațiilor Reagan și Bush și care oferă un set de reprezentări culturale care au fost mobilizate cu scopul de a asigura sprijinul pentru războiul dus de Bush în Irak, un eveniment la care mă voi
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
activitate își are importanța ei), ci analizează relațiile de inegalitate și oprimare care generează conflicte. Mai mult decît atît, valorizează în mod pozitiv reprezentările care contribuie la promovarea luptei celor oprimați împotriva dominației, atacînd în același timp acele reprezentări care legitimează dominația sau o prezintă ca pe un fapt natural. Multiculturalismul insurgent este așadar o parte a "pedagogiei celor oprimați" (Freire, 1972) care îi ajută pe aceștia să identifice oprimarea și pe opresori și să enunțe cu claritate țelurile și modalitățile
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
reînsuflețit mai întîi și nu le-au dat o formă rudimentară de exprimare; vom arăta că teama și speranța sînt cele două fațete ale aceleiași conștiințe colective, așa încît creațiile culturii de masă, chiar dacă funcția lor este aceea de a legitima ordinea existentă sau chiar una mai rea nu-și pot îndeplini menirea fără a deturna în slujba acestora speranțele și fanteziile cele mai profunde și fundamentale ale colectivității cărora le pot, așadar, da glas, oricît de distorsionat." (Jameson, 1979: 144
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
întotdeauna ca reacție la forțele de dominație și niciodată ca parte constituentă a acestora" (Fiske, 1989 a: 43). Așa cum sugerează studiile noastre asupra unor filme precum Rambo, Top Gun și alte producții cu caracter militarist, sexist și rasist, cultura media legitimează uneori forțele de dominație și induce publicul în obținerea unei plăceri provenite din asentimentul acestuia cu anumite poziții ideologice; uneori însă, această tentativă eșuează, iar alteori, plăcerea apare dintr-o atitudine de opoziție față de ideologiile și instituțiile dominante 4. Interviurile
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de vedere al umanismului liberal. Teoriile care ar putea fi ideologie din punctul de vedere al legitimării unei ordini sociale dominante pot fi critice într-un context și subversive în altul, ca atunci cînd marxismul a oferit funcții sociale conservatoare, legitimînd Uniunea Sovietică, prezentînd în același timp perspective radicale asupra societății capitaliste existente. Astfel, toate discursurile și criticile sînt contextuale, folosind norme specifice mai curînd decît avansînd standarde absolute de critică. 4 Vezi Appendix la Camera Politica care ia în discuție
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
suprimate. În schimb, aceste filme revelează o societate aflată în plină criză, o societate în care forțele destructive sînt de nestăpînit, în care valorile și autoritățile convenționale sînt incapabile de a înfrînge și elimina răul. Ca urmare, aceste filme nu legitimează instituțiile și valorile americane contemporane, ci prezintă violența și dezintegrarea socială ca pe forțe omniprezente și deosebit de puternice în cadrul ordinii sociale contemporane. Același lucru se poate spune într-o anumită măsură și despre filmele în care înfrîngerea "răului" cade în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
parte prin dezinformare și propagandă, pe de altă parte prin mijloace de control a presei cu ajutorul "sistemului cartel". De exemplu, la începutul crizei din Golf, administrația Bush a purtat o foarte reușită campanie de dezinformare, controlînd și manipulînd sursele care legitimau desfășurarea forțelor armate în Arabia Saudită, la data de 8 august 1990. În timpul primelor zile ale perioadei de criză, guvernul american a susținut în mod constant că Irak-ul mobiliza trupe la frontiera cu Arabia Saudită, amenințînd să invadeze regatul petrolului. Aceasta
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
că singurul lucru interpus între el și capitala saudită nu era decît o armată saudită formată din soldați puțini și neantrenați, deși dotată cu echipament scump" (Emery, 1991:15). Iată felul în care au lucrat companiile de dezinformare pentru a legitima acțiunea de concentrare a trupelor americane în Arabia Saudită: înaltele oficialități de la conducere au convocat pe jurnaliștii care aveau să fie cei ce vor răspîndi poveștile cum că Irakul refuzase să negocieze retragerea din Kuweit și că aveau trupe concentrate la
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
pentru a justifica legalitatea actului de trimitere a trupelor americane în Arabia Saudită, o reușită campanie de propagandă a fost purtată de către guvernul Bush și Pentagon. Chiar la începutul lunii octombrie, s-a declanșat o campanie de propagandă susținută, campanie care legitima folosirea puterii militare americane pentru a determina Irakul să părăsească Kuweitul. Această campanie implica crearea unei imagini crunte atît irakienilor văzuți în postura demonică de "violatori ai granițelor Kuweitului", cît și lui Saddam Hussein văzut ca un "al doilea Hitler
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
trash" (vampă îmbrăcată țipător). Ea a făcut legătura între modă, exhibiționism și sexualitate agresivă, combinînd atitudinea rebelă în domeniul modei cu cea în domeniul sexului și cu o utilizare neconvențională a unor simboluri religioase precum crucifixul. Ca atare, Madona a legitimat atît moda, cît și comportamentul sexual neconvențional, atrăgîndu-și simpatia unui public care se simțea inspirat de modul ei de a epata prin afișarea unor standarde și coduri tradiționale. Un alt videoclip de succes din prima perioadă, "Borderline" ilustrează motive și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]