5,961 matches
-
durată în anul 48 î.Hr.. Pompei a fugit către Egipt, acolo unde a fost ucis de către un ofițer în serviciul regelui Ptolemeu al XIII-a. În Roma, Cezar cere să fie numit dictator, avându-l pe Marc Antoniu ca prim locotenent; Cezar a demisionat din postul de dictator după unsprezece zile și a impus să fie ales pentru a doua oară consul, alături de Publius Servilius Vatia Isauricus. L-a urmărit pe Pompei în Alexandria, unde își instalează tabăra armatei sale și
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
etnonimul siculilor antici, cei care au dat numele Siciliei. au fost de două feluri: În fruntea unui neam se afla de regulă un vârstnic, învestit cu autoritate și recunoscut ca atare de membrii grupului. Acesta era „conducătorul neamului” (ung. hadnagy "locotenent" sau szálláskapitány, „căpitan de așezare”; vezi și "hotnog" pe românește ). Dintre cele mai cunoscute „neamuri” secuiești: Halom, Örlec, Jenő, Meggyes, Adorján și Abraham Primele izvoare scrise privitoare la secui datează din anul 1116, când au fost menționați, alături de pecenegi, ca
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
Vasile Negru (proprietar în Vașcău). Vașcăul și-a trimis delegații la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia: Adrian Deseanu (protopop), dr. Augustin Ciurdariu, Alexandru Sala (învățător), Maxim Nonu (contabil). La Vașcău s-a creat și o gardă națională, condusă de locotenentul Petre Popovici, care a avut misiunea de a asigura trecerea administrației de la autoritățile maghiare la cele române, acest lucru realizându-se deja la 11 ianuarie 1919. După unire Vașcăul a devenit plasă a județului Bihor, în urma reformei agrare din 1921
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
sistematică a învățământului, administrației și culturii. Această politică va fi continuată de succesorul său Dmitri Gladky. După moartea lui Stalin în 1953, Nikita Hrușciov îl numește pe Brejnev șef al directoratului politic pentru armată și marină, cu gradul de general locotenent, apoi, în 1955, Prim-secretar al Comitetului central al Partidului în Kazahstan. În februarie 1956 Brejnev este promovat la Moscova secretar general la ministerul apărării, însărcinat cu industria de armamant și cosmonautică. În iunie 1957 îl susține pe Hrușciov în
Leonid Brejnev () [Corola-website/Science/298047_a_299376]
-
temelie a orașului Buenos Aires. El a încercat să cucerească noi teritorii, dar nu a reușit din cauza lipsei alimentelor și a împotrivirii triburilor băștinașe. Cinci mai târziu, a fost nevoit să părăsească Buenos Aires. În 1537, Domingo Martinez de Irala, unul dintre locotenenții lui Mendoza, a fondat Asuncion (capitala actuală a Paraguay-ului), care a fost prima așezare permanentă din regiunea La Plata. De la această bază, spaniolii au cucerit, treptat, teritoriile dintre râurile Parana și Paraguay. Santiago del Estero, prima așezare permanentă din Argentina
Argentina () [Corola-website/Science/298072_a_299401]
-
această denumire a fost schimbată de către cartografii olandezi (Dutch) în "Nova Zeelandia", după provincia neerlandeză Zeeland, la ceva timp după ce Hendrik Brouwer a demonstrat în 1643 că teritoriul Americii de Sud este o insulă. Latinescul "Nova Zeelandia" devine "Nieuw Zeeland" în neerlandeză. Locotenentul James Cook . Noua Zeelandă are o climă temperat-oceanică. Valorile istorice maxime și minime sunt 42.4 °C (108.3 °F) la Rangiora, Canterbury și −21.6 °C (−6.9 °F) la Ophir, Otago. Iarna este necesară încălzirea casei. Aceste temperaturi sunt
Noua Zeelandă () [Corola-website/Science/298131_a_299460]
-
Cruce” al ordinului Coroana României. La ora patru, regele și prințul moștenitor au pornit de la reședința episcopală spre a vizita cazărmile militare. Între regimentele vizitate a fost și regimentul 6 Vânători, în care Suveranul a fost ofițer cu gradul de locotenent, când această unitate militară era de gardă la castelul Peleș. Pe la orele 18, regele Carol al II-lea și prințul moștenitor Mihai împreună cu reprezentanții autorităților centrale din București au părăsit orașul. În timpul celui de-Al doilea război mondial, orașul a
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
dislocată Brigada nr. 1 Infanterie Motorizată „Moldova”, fiind prima unitate a Armatei Naționale, constituită la 10 aprilie. La războiul pentru integritatea țării au participat circa 400 de militari ai brigăzii bălțene. Doi au decedat pe data de 20 iunie 1992: locotenentul major Vladimir Macarciu în vârstă de 34 de ani și căpitanul - Valeriu Nazarco în vârstă de 37 de ani. Numele de „Moldova” i s-a acordat în august 1993 conform ordinului ministrului apărării. La 11 august efectivului unității i-a
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
1 Roșiori. A participat la Războiul de Independență fiind recompensat cu medalia „Apărătorii Independenței”, „Crucea Trecerii Dunării”, „Medalia Comemorativă Rusă” și Ordinul „Stanislav” clasa a III-a. Este transferat la 16 iunie 1879 în cadrul Regimentului 2 Călărași unde este avansat locotenent la 8 aprilie 1881. Pe 15 octombrie 1884 este mutat la Regimentul 10 Călărași La 16 septembrie 1886 este transferat la Brigada Călărași Constanța unde este avansat căpitan la 16 aprilie 1889. Revine la Regimentul 1 Roșiori pe 1 aprilie
Ion Antonescu () [Corola-website/Science/297423_a_298752]
-
La 1 iulie 1900 apare în evidența Diviziei a 5-a. Mama sa, Chiriachița, fiica lui Gheorghe Dobrian, s-a născut la 18 martie 1862 în Pitești. În urma căsătoriei au rezultat doi copii: o fată, care s-a căsătorit cu locotenentul (mai târziu, generalul) Ștefan Panaitescu, și un băiat, Ioan Antonescu. După decesul soțului se recăsătorește cu maiorul Nicolae Savovici-Baranga care se ocupă de educația băiatului în spiritul carierei militare. Tatăl său vitreg a divorțat de mama sa și s-a
Ion Antonescu () [Corola-website/Science/297423_a_298752]
-
tânărul sublocotenent Ion Antonescu a ordonat la Galați deschiderea focului împotriva unui grup de 200 de țărani aflați în drum spre negocieri la oraș, ceea ce s-a soldat cu moartea a 12 oameni din grupul de țărani. A fost avansat locotenent în 1908. A absolvit Școala superioară de război din București (1911-1913) cu gradul de căpitan. Urmează Școala superioară de război București (1909-1911), apoi un stagiu la Marele Stat Major (1911-1912) si Școala de observatori aerieni (1912-1913). După Primul Război Mondial
Ion Antonescu () [Corola-website/Science/297423_a_298752]
-
se deschide Parcul zoologic. Reorganizarea armatei din 1 ianuarie 1877, face ca județele Neamț și Suceava să devină baze de recrutare pentru al XV-lea regiment de Dorobanți, compus din 2 batalioane și cu reședința la Piatra (primul comandant fiind Locotenent colonelul Alexandru Fotea). Regimentul a participat în Războiului de independență de la 1877-1878 la luptele de la Plevna, Grivița II (citat fiind aici printr-un ordin de zi de către domnitorul Carol I), Rahova, Vidin și Smârdan. La 15 martie 1878 regimentul este
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
alte localități. Sunt capturați sau uciși în luptă ultimii membri ai grupării Ișfănuț. Partizanii arestați sunt condamnați la moarte prin procese sumare și executați. În acțiunile de căutare și anihilare pe teren a partizanilor din zona Caransebeșului s-a remarcat locotenentul de Securitate Emeric Varody (Emeric sau Imre Váradi). Luptătorii anticomuniști capturați în viață erau transferați la sediile Securității din Lugoj și Timișoara, unde erau torturați cu sălbăticie de mai mulți ofițeri, printre care colonelul Coloman (Koloman) Ambruș sau maiorii Aurel
Pavel Aranici () [Corola-website/Science/317019_a_318348]
-
era fiul unor țărani înstăriți. Aparținea intelectualității ardelene, fiind absolvent al Facultății de Drept și al Academiei de Muzică și Artă dramatică din București. A luptat ca voluntar în Marele Război al Reîntregiri Neamului, fiind grav rănit, decorat și încadrat locotenent. A participat la intrarea trupelor române în Basarabia, după Marea Unire, ocazie cu care a întâlnit-o pe viitoarea sa soție. Cei doi soți s-au stabilit la Târgu-Mureș, unde Vasile Al-George a fost încadrat ca funcționar public. A avut
Sergiu Al-George () [Corola-website/Science/317045_a_318374]
-
foarte strânse, i-au surprins pe numeroși piloți aliați și i-a salvat pe cei italieni de la anihilare. Avioanele CR.42 s-au întâlnit cu cele Hurricane pentru prima dată pe cerul Maltei pe 3 iulie 1940. În acea zi, locotenentul britanic Waters a doborât un bombardier italian Savoia-Marchetti SM.79, la aproximativ 10 km de Kalafrana, dar a fost atacat la rândul lui de avioanele de escortă CR.42, iar aparatul lui de zbor a fost grav avariat. Waters a
Fiat CR.42 () [Corola-website/Science/317088_a_318417]
-
solul. Piloții de pe avioanele Hurricane au descoperit cu stupoare că aparatele lor sunt depășite la toate capitolele de biplanele italiene. O saptămână mai târziu, o duzină de CR.42 din „23° Gruppo” au executat o misiune de recunoaștere deasupra Maltei. Locotenenții Peter Keeble și Burges au trecut la atacarea avioanelor italiene. Keeble a doborât un CR.42, care s-a prăbușit iar pilotul italian a murit. La rândul lui, Keeble a fost doborât, iar el a murit în explozia aparatului la
Fiat CR.42 () [Corola-website/Science/317088_a_318417]
-
se parașuta. Bombardierul a fost grav avariat și s-a prăbușit în Canalul Mânecii, pe când încerca să se reîntoarcă la bază. Una dintre cele mai de succes interceptări a avut loc în noaptea de 25 august 1942. Locotenentul-colonel Armando François și locotenentul Giulio Reiner, pilotând aparate dotate cu aparatură radio și fiind ghidați de la sol au reușit să doboare două bombardiere inamice. Avioanele CR.42 al „Corpo Aereo Italiano” au participat la două raiduri deasupra Marii Britanii pe 11 și 23 noiembrie 1940
Fiat CR.42 () [Corola-website/Science/317088_a_318417]
-
Părinții (Petre și Maria) au fost muncitori la Uzina de Automobile Pitești. A urmat cursurile Liceului teoretic Nicolae Bălcescu din Pitești, secția umanistă. După absolvirea Școlii militare de ofițeri activi de tancuri Mihai Viteazul din Pitești a fost repartizat ca locotenent de tancuri la un regiment de tancuri din București. Licențiat al Facultății de Litere a Universității de Stat București. Între anii 1996-2000 este doctorand în literatură al Universității de Stat București. În anii 1982-1983 devine un cunoscut autor de literatură
Ioan Popa (scriitor) () [Corola-website/Science/317163_a_318492]
-
un policandru din lemn strunjit, policrom, precum și grinda despărțitoare dintre naos și pronaos, acestea provenind din vechea biserică. În cimitirul satului se intră printr-un turn clopotniță de zid construit în anul 1943 de către Alice Stîrcea în memoria fiului său, locotenent aviator Alexandru Stîrcea. Pe o placă de marmură prinsă pe turn este următoarea inscripție: ""+ Clopotniță ridicată în 1943 de Dna Alice Stîrcea în memoria fiului său locot. av. Sandu Stîrcea"". Turnul clopotniță a fost renovat în anul 1969, după cum atestă
Biserica de lemn Sfântul Dumitru din Rudești () [Corola-website/Science/317161_a_318490]
-
Alice Stîrcea în memoria fiului său locot. av. Sandu Stîrcea"". Turnul clopotniță a fost renovat în anul 1969, după cum atestă o inscripție de pe zid. Alexandu Stârcea era de profesie judecător, dar a absolvit Școala de ofițeri aviatori, obținând gradul de locotenent aviator. Deși fusese mobilizat pe loc datorită funcției sale de magistrat, Alexandru Stârcea și-a folosit toate relațiile pentru a pleca pe front, fiind încorporat în Flotila 3 Informație din Escadrila 113, efectuând misiuni de recunoaștere în liniile inamice. La
Biserica de lemn Sfântul Dumitru din Rudești () [Corola-website/Science/317161_a_318490]
-
mai multe ori de către fasciști. Reprimarea să a culminat în mai 1929 cu punerea să sub acuzare, pentru vină de a fi încercat să reorganizeze Francmasoneria. Imediat după aceea, Ettore Ferrari i-a transmis deplinele sale puteri lui Giuseppe Lenți, Locotenent Mare Comandor și luptător antifascist de anvergură, care emigrase în Franța. După numai trei luni, Ettore Ferrari a încetat din viață la Romă. A fost înmormântat în "Cimitero Comunale Monumentale Campo Verano" din Romă. În 1928, primarului Clujului, Theodor Mihali
Ettore Ferrari () [Corola-website/Science/317229_a_318558]
-
înainte de 01:00 în acea noapte (21 iulie 1944) de către un pluton de execuție improvizat în curtea Bendlerblock (Cartiereul general al armatei), care era luminată de farurile unui camion. Stauffenberg a fost al treilea care urma să fie executat și locotenentul von Haeften după el. Cu toate acestea, atunci când a fost rândul lui Stauffenberg, locotenentul von Haeften însuși s-a plasat între plutonul de execuție și Stauffenberg, primind gloanțele destinate lui Stauffenberg. Când a venit rândul său, Stauffenberg a rostit ultimele
Claus von Stauffenberg () [Corola-website/Science/317581_a_318910]
-
improvizat în curtea Bendlerblock (Cartiereul general al armatei), care era luminată de farurile unui camion. Stauffenberg a fost al treilea care urma să fie executat și locotenentul von Haeften după el. Cu toate acestea, atunci când a fost rândul lui Stauffenberg, locotenentul von Haeften însuși s-a plasat între plutonul de execuție și Stauffenberg, primind gloanțele destinate lui Stauffenberg. Când a venit rândul său, Stauffenberg a rostit ultimele sale cuvinte, "Es lebe Unser heiliges Deutschland!" ("Trăiască Germania noastră sacră!") Alții martori spun
Claus von Stauffenberg () [Corola-website/Science/317581_a_318910]
-
în engleză "The Terror") este un film de groază american din 1963 produs de Roger Corman. A fost lansat și sub numele de "Lady of The Shadows", "The Castle of Terror" și "The Haunting". În Franța secolului al 18-lea, locotenentul Andre Duvalier (Jack Nicholson) este accidental separat de regimentul său. El rătăcește prin apropierea coastei și când vede o tânără femeie (Sandra Knight) o întreabă în ce direcție este Coldon, sperând să se alăture regimentului său. Dar femeia nu-i
Teroarea (film din 1963) () [Corola-website/Science/317594_a_318923]
-
Prințesă Brassova, soția morganatică a vărului său Mihail și la începutul anilor 1920 cu Coco Chanel. În noapte de 16 spre 17 decembrie 1916, Mare Duce Dimitri Pavlovici a participat la asasinarea lui Rasputin. Doctorul Lazovert, care a furnizat cianura, locotenentul Soukhotine, deputatul Dumei Pourichkevitci și prințul Felix Iusupov care era căsătorit cu nepoata Țarului, au fost complici la asasinarea starețului. Ca rezultat direct al implicării în asasinat, Dmitri a fost trimis pe frontul persan, lucru care în cele din urmă
Marele Duce Dimitri Pavlovici al Rusiei () [Corola-website/Science/317706_a_319035]