8,611 matches
-
de astăzi ai Cuvântului mult mai dispuși să reflecteze înaintea limbajului non verbal al mărturiei decât în fața raționamentelor abstracte și a întrebărilor subtile. De aici deducem că preotul este chemat să povestească frumos marile opere ale lui Dum-nezeu, evenimentele istoriei mântuirii, acțiunile mesianice ale lui Cristos care, mai ales prin opera sa, trec în viața oamenilor făcându-l contemporan lor și, prin urmare, Mântuitorul și Răscumpărătorul lor unic, desăvârșit, definitiv și universal. b) Să povestim frumusețea Evangheliei. Preoții ar trebui să
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
discursul despre e-ficacitatea vestirii Cuvântului nu poate fi condus numai cu registrele științelor umane (psihologia, pedagogia, științele comunicării), dar mai întâi de toate angajând optica credinței și urmând traseele teologice. 4. Preoții și predicarea bună 1. Maestrul unic al istoriei mântuirii. Prima calitate bu-nă a predicării bune a preoților este aderența la predicarea lui Cristos, care face o slujire profetică de ascultare față de Tatăl și de mântuire pentru oameni. De aceea, el este vestitorul de-săvârșit al substanței mesajului salvific. Este
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
și urmând traseele teologice. 4. Preoții și predicarea bună 1. Maestrul unic al istoriei mântuirii. Prima calitate bu-nă a predicării bune a preoților este aderența la predicarea lui Cristos, care face o slujire profetică de ascultare față de Tatăl și de mântuire pentru oameni. De aceea, el este vestitorul de-săvârșit al substanței mesajului salvific. Este îndeajuns, ca exemplu, prima predică a lui Isus Maestru (cfr. Mc 1,15), care ne învață să prezentăm mesajul în integritatea sa, să spunem Evanghelia în
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
face această slujire Cuvântului ca un „Rabbi” respectat (cfr. Mc 9,5 și 10,51), ca un Maestru plin de autoritate, ca un Maestru care surprinde și transcende. Isus se prezintă ca profetul și realizatorul cel mai mare al istoriei mântuirii; aceasta se vede mai ales în vestirea împărăției și în îndrăzneala de unicitate referitor la cunoașterea și vestirea lui Dumnezeu. a) Maestrul unic și de nedepășit în ce privește împărăția. Isus Cristos își începe misiunea mesianică cu vestirea: „Timpul s-a împlinit
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
natură spirituală și divină, dimensiune pe care textele evanghelice o exprimă prin imaginea „împărăția cerurilor”; este o imagine splendidă care lasă să se întrevadă originea și sfârșitul împărăției, face aluzie la demnitatea sa supraumană și evocă misterul operei sale de mântuire realizată împreună cu Tatăl și cu Spiritul. Transcendentă în originea sa, împărăția este la fel și în sfârșitul ei deplin și definitiv, care se ajunge în veșnicie, cu condiția să fim fideli lui Cristos în viața prezentă și pe tot parcursul
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
care vorbește în locul altuia („Cu-vintele pe care vi le spun nu le spun de la mine; dar Tatăl, care rămâne în mine, face lucrările sale”: In 14,10); este acela care spune mai înainte de timp lucrurile care se întâmplă în ordinea mântuirii („Vă vor exclude din sinagogă. Mai mult, vine cea-sul când cel care vă va ucide va crede că aduce cult lui Dum-nezeu. Dar v-am spus toate acestea pentru ca, atunci când va veni ceasul lor, să vă aduceți aminte de ele
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
sale. Lasă impresia că preotul, pe fundalul predicării sale, nu fixează întotdeauna o sinteză teologică solidă, așa cum este splendida tapițerie a Scrisorii către Romani pe care sfântul Paul o țese din fire puternice și subtile: păcat - moarte - răscumpărare - har - speranță - mântuire. Fără să a-sume subiectul teologic și religios pe care Isus l-a pus la baza predicării sale, preotul nu face o predică cu adevărat creștină; slujirea Cuvântului este un act de ascultare față de Isus Ma-estrul și este un
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
educative și corecte didactic, cu modalități expresiv adecvate și eficace, cu fidelitate față de mesajul salvific și respectând multele exigențe și instanțe ale ascultătorilor. În cele din urmă, însă, mai rămâne să spunem că slujirea Cuvântului nu va aduce roade de mântuire numai prin toate aceste atenționări spuse până aici, ci și pentru un alt motiv. Pentru a spune în ce constă acest „alt motiv”, poate să ne ajute povestirea unei scurte istorii, destul de cunoscută, dar fără îndoială capabilă să-i ajute
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
uman) de a aprinde speranța împărăției, într-o lume nu întotdeauna favorabilă misiunii sale, atât de înaltă și de decisivă. Aici, așadar, preotul apare ca o puternică provocare din partea lui Dumnezeu, care folosește un instrument slab pentru a realiza o mântuire care nu trece, a cărei reușită depășește barierele morții și ajunge în veșnicie. Discursul despre preotul în vârstă se desfășoară, întâi de toate, ca un pertinent discurs intraeclezial; este, pentru a spune așa, o convorbire familiară despre unul dintre membrii
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
pentru a fi ceea ce suntem astăzi și ceea ce vom fi mâine. Memoria este un punct fix al gândirii creștine: viitorul este aș-teptat tocmai pentru că face memorie; exemplu, în această privință, este Maria, care a fost antrenată de Dumnezeu în trecutul mântuirii, care a făcut un prezent al harului, capabil să pregătească un viitor al gloriei. e) Bagajul experienței. Bogăția bătrânului este experiența. Trebuie precizat: este o bogăție pentru alții. Astăzi, ne bucurăm pe bună dreptate de dezvoltarea tehnologică și dorim ca
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
e diaconi și G. PITTAU - C. SEPE (Ed.), Identità e missione del sacerdote. 1. „Politica” preotului este „salus animarum”. Există un mod legitim de a spune că Biserica nu ignoră politica și aceasta se întâmplă atunci când Biserica este interesată de mântuirea omului în totalitate și a întregii umanități; este clar că acesta este un aspect al radicalității și al consecvențialității Întrupării și este, într-un anumit mod, și o implicare a catolicității Bisericii, care merge întotdeauna, unde și când există omul
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
a-l mântui. Acesta este sensul a ceea ce vom putea numi axioma magisterială cea mai cunoscută a învățăturii lui Ioan Paul II: „Omul este calea Bisericii”. Pe Biserică o interesează omul în totalitate și toți oamenii, într-o perspectivă de mântuire finală. Această misiune vrea să spună că scopul misi-unii Bisericii este „salus animarum”. În această lumină, deși fiind „separat” pentru Evanghelie (cfr. Rom 1,1) și orânduit pentru Biserica universală, preotul rămâne un om care-și exercită propriul minister într-
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
fiind cuprins aici și domeniul politic. În sfârșit, preotul are datoria să întrebe cum diferitele probleme politice cer să fie văzute, orientate și judecate în lumina credinței: el, într-adevăr, este între oameni pentru a-i ajuta să a-jungă la mântuirea lor veșnică. 2. Excepția „preotului politic”. În istoria trecută, și chiar recentă, au fost figuri demne de preoți care s-au dedicat, cu zel și competență, vieții politice active. La fel au fost alții care au cupat funcții în viața
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
este parțială și de partid - chiar luând în considerație drepturile poporului creștin: „Fiecare credincios [...] totdeauna trebuie să poată ajunge la preot fără să se simtă exclus pentru nici un motiv” (n. 33, § 2). Creștinii laici au dreptul să fie călăuziți la mântuire; de aceea, au dreptul să aibă toate mijloacele necesare pentru a ajunge la ea; între acestea - într-un anumit sens, întâi de toate - este dreptul de a avea păstorul de suflete. Acum, da-că preotul oferă credincioșilor o slujire politică
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
nu pe aceea care este legată de starea sa prezbiterală, frustrează de un drept capital acea parte a poporului lui Dumnezeu care i-a fost încredințată sau a creștinilor care, oricum, i se adresează ca maestru și călăuză în ordinea mântuirii veșnice. Acest motiv al dreptului credincioșilor este tot mai mult luat în seamă de Documentele ecleziale și pentru faptul că s-a accentuat foarte mult demnitatea credincioșilor, fie din partea Conciliului, fie de Codul de Drept Canonic (cfr. Cartea II: Il
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
potrivească cu: 1) cu memoria bună a întregului nostru trecut, rădăcină ce nu poate fi eliminată pentru prezența creștină în lume, dar fără să rămânem sclavi ai admirației pentru trecut (în trecut, într-adevăr, se află numai cauzele și germenii mântuirii); 2) cu angajarea în prezent, unicul timp încredințat responsabilității noastre, fără să cădem în admirația pentru prezent (prezentul, într-adevăr, nu conține încă cu totul mântuirea noastră); 3) cu deschiderea spre viitorul ultim, deoarece numai la sfârșit harul creației și
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
ai admirației pentru trecut (în trecut, într-adevăr, se află numai cauzele și germenii mântuirii); 2) cu angajarea în prezent, unicul timp încredințat responsabilității noastre, fără să cădem în admirația pentru prezent (prezentul, într-adevăr, nu conține încă cu totul mântuirea noastră); 3) cu deschiderea spre viitorul ultim, deoarece numai la sfârșit harul creației și al istoriei salvifice va înflori în slava cerului trinitar. Se înțelege, însă, cât de mult îl privește pe preot să a-mintească perspectiva escatologică. Să nu uităm
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
și glorioasă, să dureze peste veacuri, și la ea ne-ai chemat și pe noi, oameni foarte fragili, expuși păcatului. Astfel, Tu nu ai ezitat să pui pe buzele noastre cuvintele vieții veșnice, să încredințezi mâinilor noastre semnele sacre ale mântuirii și să ne constitui tați ai multor frați. Chemându-ne la preoție, Tu ne-ai iubit dincolo de orice dorință a inimii noastre; Tu ne-ai onorat, dincolo de orice merit al nostru; Tu ne-ai acordat încredere, dincolo de orice capacitate de
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
retrospectiv rătăcirile acelea de odinioară, aș putea spune că asemenea vise science-fiction au fost să fie un dușman al vechiului regim mai dihai decât toți dizidenții, decât toate rugăciunile și speranțele pe care semenii mei și le-au pus în mântuire, în transcendent, în rai sau în nirvana. Visele astea de doi bani au săpat mai tare și mai greu decât toate filosofiile lui Hannah Arendt, sau Rorty, ori Popper la bazele marxismului utopic, trecut prin ciurul și dîrmonul leninismului revoluționar-pragmatic
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
salva. Fundamentele spirituale ale culturii românești din secolul XX s-au bazat mai ales pe asemenea chestiune, o escatologie inversă, opera îți salvează posteritatea, reversul este oricum fără sens, sau, mai degrabă, fără importanță decisivă în această mare albie a mântuirii prin operă. Un exemplu este chiar Sebastian un scriitor mediocru, se spune cu jumătate de gură, chiar dacă, mă înțelegeți, uman, adică din punct de vedere al existenței sale, este în regulă. Iată așadar că în absența operei, geaba viața este
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
istoric, prin experiența armoniei angelice recreată de cântul liturgic. 2.2 Renașterea pitagorismului neoplatonic În general, părinții bisericii au operat o distincție netă între muzica păgână, adică muzica existentă înainte de apariția creștinismului, și noua muzică creștină, „cântecul nou”, instrument de mântuire. Discriminarea valorică între cele două muzici nu constă în caracterul formal, ci în conținutul textual - și, deci, ideologic - divers. Clement Alexandrinul (150-217 d.Cr.), în Protrettico ai Greci, afirmă că miturile antice sunt înșelătoare iar muzica, prin intermediul căreia se exprimă, duce
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
au fost organizate într-un tablou unitar în cadrul producției enciclopedice care a înflorit între secolele VI și VII. În această perioadă, exigențele apologetice au dispărut, existând conștiința implicită că vechea cultură păgână a intrat pe deplin în serviciul planului de mântuire global al Bisericii. Autorii cei mai importanți din această producție enciclopedică, în ceea ce privește muzica, au fost Casiodor și Isidor din Sevilla, unul reprezentând cultura monastică din sudul Italiei, celălalt, episcop al Spaniei vizigotice. 2.6 Casiodor (490 cca.-580 d. Cr.
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
pueril”, spune Diodor din Tarsia. Instrumentele în cadrul liturgiei nu sunt indicate, pentru că ele dispun sufletul mai mult spre plăcere, decât să favorizeze buna dispoziție interioară pentru rugăciune. Uzul instrumentelor în Vechiul Testament poate să fie justificat în baza unei economii-pedagogice de mântuire: omul evreu, om „durus et carnalis” și puțin delicat, era încă puternic legat de experiența sensibilă, dar acum, în noul context, noua alianță a depășit-o pe cea veche. În linii mari, obiecțiile împotriva instrumentelor muzicale au fost de natură
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
ca acea îmbrățoșată de poporul Geto-Dacilor trebuia să aibă o puternică înrâurire asupra manifestării întregii lor vieți. Ideea nemuririi, atât de adânc înrădăcinată la ei, trebuia să încoarde mult puterile lor în viața pământească. Moartea pentru ei nu era decât mântuirea de suferințele lumii reale și eliberarea lor către lumea fericirii. Nu se puteau deci teme de ea, ci o doreau și o binecuvântau când ea sosea, mai ales pe câmpul de război, unde luptau pentru patrie și libertate. De aceea
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
datorie poate încă mai sfântă decât acea de a lupta pentru glorie și izbândă, lupta pentru neatârnare. În sufletul său barbar nu știa să facă deosebire între mijloacele permise și cele nepermise; toate îi păreau bune de îndată ce era vorba de mântuirea patriei sale. El avuse prilejul a se convinge că sălbateca vitejie a poporului său nu se putea măsura cu știința romană; căuta să-i îndeplinească lipsurile cu ce-i ieșea la îndemână, și dacă vreo dată fu îndreptățit principiul că
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]