12,882 matches
-
-va focul și marea și aerul / și ziua a șaptea când apare memoria" (Noapte cu măr). Niciodată melancolizat, adoratorul nu-și ascunde reacțiile fruste. "Aș vrea să-ți arăt, doamnă, că uneori lupul e partea / bună din mine" (Cârjele și mărul). În refrene se succed orbul, oglinda, noaptea, nămolul; pe o singură pagină din Alte schițe ale lui Vitruviu, se succed trimiteri varii de la Penelopa și biblicul Ieremia până la modernii Husserl și Karl Jaspers! În alte texte ne întâmpină Marc Aureliu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Dacă nu reușește să-i împace, protopopul are datoria să-l anunțe pe „Prea Sfinția Sa mitropolitul ca să le facă cea după pravilă hotărâre de pedeapsă“. El se ocupă și de an chetarea pricinilor trimise de mitropolit, cu consemnarea în scris a măr turiilor, cu administrarea probelor, cu întocmirea raportului de cercetare la fața locului. Pentru fiecare împăcare, protopopul primește doi taleri și jumătate. Realizarea an chetei și scrierea de jalbe constituie alte surse devenituri, de aici acuzațiile de corupție și abuzuri în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Câr stea, fiul lui Neagu, Ion, fiul lui Stan, Matei, fiul lui Ion, un chia șu Mi hăi lă, fiul lui Vladu, Vlad, fiul lui Mihăilă, Matei, fiul lui Ioan. Pre o ții Ștefan și Ra du în tă resc măr turia cu semnăturile lor. Mărturia acestora se con struieș te în jurul fapte lor la care au asistat și nu în jurul comportamentelor celor doi. Așa Ioan, fiul lui Petco, vorbește despre bătăile pe care consăteanca le-a primit de la cununie și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și greoi, stambă înflorată, rară și proastă (cituri), in, bum bac. Ra reori veșmintele și lenjeria poartă broderii; atunci când apar, firul de aur sau de argint se transformă în fir de borangic. Diamantele și mărgăritare le se în locuiesc cu măr ge lele din sticlă colorată sau urmuz. Dar se pare că valoarea lor es tetică este foarte im por tan tă din moment ce în unele foi de zestre se găsesc până la 12 șiruri de astfel de obiec te de podoa be
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de mare ne arată că ele se poartă, fie la zi de sărbătoare, fie duminica la biserică, fie în viața de zi cu zi. Do bri ța primește de la fratele ei, Negoiță Cârlan, la 29 ianuarie 1772, unsprezece șiruri de măr gean și șase șiruri de urmuz, în timp ce Anghelina primește, la 21 decembrie 1772, unsprezece șiruri de mărgean, șase șiruri de urmuz și două șiruri de rubine. inelele de argint iau locul celor de aur, dar și acestea apar destul de rar
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
rea unui das căl. La oraș, în special în București, func țio nea ză câteva școli, cacea de sla vo nie de la Sfân tul Gheorghe sau cea de la Să rin dar, accesul rămâ ne însă re zer vat unui nu măr mic de băieți. Trebuie pre ci zat că fetele sunt ex clu se de la orice in strui re, mul țu min du-se numai cu experiența trans mi să de mamă. Pe lângă aceste „școli pu bli ce“, apare și posibili
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
să singură se orientea ză spre un alt bărbat ca pa bil să ia asupra-și îndatoririle economice în schimbul unor ser vi cii de na tu ră sexuală. Fe me ile își justifică în acest sens alege rile, în timp ce soții măr tu ri sesc că au plecat pentru o perioadă lungă fără să lase de hrană familiei. Lu ând în seamă aceste ar gu mente, părinții clerici le atri buie o parte din vina păcatului, admi țând ta cit nece si
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
po me nesc nimic de adulterul re pe tat al soțului, ci pun ac cen tul pe ne gli ja rea soției ne voi tă să munceas că și să se hră neas că singură. Și mai departe, deși singur măr tu ri seș te că „s-a în câr do șit cu muieri cur ve“, soborul con semnea ză fapta în zapisul de împăca re, dar îl do je neș te pentru traiul rău ce-l are cu nevasta, fără
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
aparține unei locuiri Cucuteni B2, datată la 3700-3500 CAL B.C. Se apreciază că piesa are o dublă interpretare: reprezentarea divinității, modelată sub forma a două statuete feminine, aproape identice, reprezentând Marea Divinitate, Marea Mamă (Magna Mater) având semnificația de Terre Mere, unite printr-o legătură cu „simbolul coarnelor de consacrație”, dar modelată sub formă de altar, recipient prevăzut cu picioare antropomorfe (I. Mareș, 1996, p. 65, fig. 1) (fig.3/2). O altă reprezentare a unei divinități antropomorfizate feminine, cu brațele
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
între sfinți și între cumetri. Tatăl ceresc îl întîmpină cu drag, cum fusese și el primit cînd călătorise printre săteni ori îndeplinise rolul de păstor divin: Grăi domn din ceruri, «-Drag boier bătrîn, La masă șezîndu, Șezîndu și rîzîndu, Cu mere jucîndu, Șezi și-mi hodinește Și te veselește!». Sunt aspecte de comportament, cu ducere și cu întoarcere, care apropie pînă la familiaritate chipul lui Dumnezeu din ceruri cu al gospodarului ideal de pe pămînt, ridicat, sărbătorește, de la treapta de om la
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
observat, în continuare, că lipsește setul de elemente culinare (zahăr, lapte, miere). Asta numai în aparență. Simbolismul alimentar ia chipul de „pom” al abundenței. Este „pomul” sau „pomul mortului”, confecționat special, în asemănare cu oricare din grădina de lîngă casă, măr, prun, păr și care face fructe „bune de mîncat”. El figurează la vedere, printre pomeni. Banul este și el prezent, chiar în mîna celui întins în sicriu. Despre simbolismul acestora, în noua lor figurare scenică, s-ar putea vorbi mai
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
disponibile lui Eros ori lui Thanatos. Cu alte cuvinte, se face pregătire pentru întîlnirea de taină. În colindele noastre, fata frumoasă se plimbă prin livadă, în ceas ales și sărbătoresc. Acolo este întîmpinată de trei juni curtenitori: unul îi cere măr din sîn (ea îl blestemă), celălalt îi cere inelul (i se răspunde îngăduitor, ca o urare: „petrece-te-ai printr-însul”, în acord cu formula versificată, „tras ca prin inel”); iar al treilea îi cere cununița, formă alegorică a nuntirii
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Întîmpl...tor În iulie 2002, compus... dintr-un cuplu și doi copii, si care, la 50 de kilometri de Kaunas, Isi Încropește existența pe o exploatație de 3 hectare, recuperat... dup... Independent... de la fostul colhoz. Venitul principal Îl aduc laptele, merele și p...s...rile vîndute la piaț.... Furtul calului, Întîmplat cu cîteva zile Înaintea Întîlnirii noastre, este o adev...raț... catastrof... pentru ei, deoarece, folosit pentru transport și arăt, animalul era un element cheie al gospod...riei. În Polonia, situația
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
pustiită crăiasă (1801), o adaptare după Argirus historiaja a scriitorului maghiar Gyergyai Albert, care devine în intenția autorului român o alegorie a cuceririi Daciei de către Traian. Desfășurarea epică a Istoriei... este asemănătoare cu aceea a basmului Prâslea cel voinic și merele de aur, din colecția de mai târziu a lui Petre Ispirescu. Relatarea peripețiilor mezinului împăratului Acleton, plecat pentru a o regăsi pe aleasa inimii lui, satisfăcea nevoia de romanesc a unui public încă puțin evoluat, crescut în atmosfera poveștilor autohtone
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285616_a_286945]
-
La contactul dintre platourile structurale și versanții “Coastei de tranziție”, apar suprafețe cu înclinare accentuată uneori chiar până la 900. Aceste suprafețe au în general areale restrânse și sunt reprezentate de cornișele de alunecare, așa cum apar în zona Pârcovaci, Cătălina, Poiana Mărului, Basaraba, Dealul Pietrăriei etc. 3. TIPURI GENETICE DE RELIEF În funcție de rolul determinant al factorilor morfogenetici Și tectonici (tectonica pasivă) sau denudaționali (externi), la crearea morfologiei de ansamblu și de detaliu a regiunii, au putut fi evidențiate două tipuri de relief
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
oolitului de Hârlău și microruditelor de Dealul Mare, exploatate în diverse puncte (cariere) de locuitorii satelor învecinate (Petru Șt., 1989). La sud de pârâul Buhalnița se dezvoltă platoul structural “La Stâncă”, care domină satele Sbereni, Făgătu și Vârâți (azi Poiana Mărului). Are o lungime de circa 3 km și o lățime de 500-700 m, situat la 350 m altitudine. Placa de calcare oolitice și gresii calcaroase este înclinată spre sud-est, aplecarea fiind de 50 m pe 3 km lungime. Pe toată
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de 500-700 m, situat la 350 m altitudine. Placa de calcare oolitice și gresii calcaroase este înclinată spre sud-est, aplecarea fiind de 50 m pe 3 km lungime. Pe toată marginea ei nordică și estică, ce trece prin pădurea Corhana-Poiana Mărului, se poate observa stratul gros de gresie dură, gălbuie, cu rare elemente oolitice, sub formă de stânci, care stau, de multe ori, ca o uriașă poliță (V. Tufescu, 1937). În partea superioară a dealului, apar cariere de piatră, la 350
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
se desprind numeroase interfluvii orientate în general vest-est, spre valea Bahluiului. Interfluviul Basaraba, cu o altitudine de circa 400 m, domină suprafețele din jur și prezintă o prelungire spre sud-est, ce pătrunde ca un pinten între localitățile Scobinți și Poiana Mărului, fiind destul de bine împădurit. În Culmea Holmului interfluviile sculpturale apar acolo unde lipsește placa dură sau la capătul sud-estic al acestei ramuri, așa cum este în Dealul Deleni și Dealul Mohoreni. Spre Valea Bahluiului, Culmea Holmului trimite interfluvii secundare, orientate est
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
umede, constituie una din condițiile principale ale degradărilor și în special ale alunecărilor de teren . Astfel, cele mai numeroase alternații de strate argiloase, marnoase, nisipoase se întâlnesc pe versanții estici ai Dealului Mare-Hârlău în punctele Pârcovaci, Cetățuia, Zagavia, Scobinți, Poiana Mărului, Cotnari și pe versanții vestici ai Culmii Holmului în amonte de Hârlău. Apariția și dezvoltarea degradărilor de teren sunt de asemenea strâns legate de morfologia reliefului reprezentată prin valoarea înclinării versanților și lungimii acestora prin energia și densitatea fragmentării. În
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și de faciesul luto-nisipos. Intensitățile diferite ale procesului depind la rândul lor de variațiile pantei, gradul de acoperire cu vegetație, tipul de cultură etc. Areale bine definite cu acest tip de procese întâlnim în sectorul dintre satele Zlodica și Poiana Mărului, în zona estică a Dealului Bălășoaiei, a Dealului Baban. Microreliefuri de eroziune torențială se întâlnesc pe versanții și suprafețele înclinate sculptate în roci argiloase și marnoase întâlnite către periferia zonelor Deleni, Maxut (spre vest), Fetești, Zagavia, cu orientare estică și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
mai mari, praguri de talveg, marmite, profil longitudinal în trepte și o puternică eroziune regresivă. Cele mai frecvente forme de acest gen în diferite stadii de evoluție se întâlnesc în vestul satului Deleni, la sud de satele Sticlăria și Poiana Mărului, la nord-vest de satul Zlodica Cotnari. În sectoarele cu marne salinizate eroziunea liniară duce la dezvoltarea unor forme pseudocarstice, cum se pot întâlni la vest de Ceplenița. Surpările au o frecvență mai redusă și sunt prezentate atât în lungul cornișelor
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
începe o succesiune de trepte de dimensiuni variabile. Grosimea deluviilor depășește uneori 10-12 m și în majoritatea cazurilor sunt stabilizate (deci o vechime mare). Acest tip de alunecări le întâlnim în zona “Coastei de tranziție”, la Cotnari Horodiștea, Zlodica, Poiana Mărului, Zagavia, Fetești, Maxut, Deleni. Ele sunt întâlnite și pe versantul stâng al Bahluiului, la est de Cotnari, și în Dealul Cireșului. Sunt folosite, în general, pentru vii, livezi sau culturi agricole și uneori chiar pentru așezări omenești cum este cazul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Deleni. Ele sunt întâlnite și pe versantul stâng al Bahluiului, la est de Cotnari, și în Dealul Cireșului. Sunt folosite, în general, pentru vii, livezi sau culturi agricole și uneori chiar pentru așezări omenești cum este cazul cu satele Poiana Mărului, Scobinți, Zagavia. Alunecările sub formă de valuri - pot proveni din alunecările în trepte, după o etapă mai îndelungată de evoluție, dar și în alte condiții. Se dezvoltă pe versanții formați din alternanțe de roci plastice:argile, marne, separate de orizonturi
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
ușor, formând pe suportul argilo-marnos un strat acvifer propriu. Apa din aceste strate este în general potabilă, debitul este relativ bogat și constituie principala sursă de apă a multor sate de pe coasta estică a Dealului Mare-Hârlău (Cârjoaia, Horodiștea, Lupăria, Poiana Mărului etc.), de asemenea și pe versantul sudic și vestic al Dealului Baban, al Dealului Deleni, Cireșului (pentru satele Maxut, Bădeni, Ceplenița). 1. 2. 3. Unitatea hidrogeologică a depresiunii de contact Hârlău-Cotnari La contactul cu dealurile înalte din jur, materialele grosiere
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Pârcovaci, izvorăște de sub platoul structural Sângeap-Sticlăria, drenând o suprafață cu alunecări de teren de mare intensitate. Valea Buhalnița, este principalul afluent al Bahluiului, pe dreapta, ce izvorăște din zona platoului Sângeap-Sticlăria (la vest de acesta), trecând prin satele Sticlăria, Poiana Mărului, Buhalnița, debușând apoi în Bahlui la sud de satul Ceplenița (după ce a suferit un proces de captare în zona Zlodica). Pe stânga, râul Bahlui primește afluenți de mai mică mărime, deoarece cumpăna de ape este mai aproape de axul râului. Astfel
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]