6,144 matches
-
unor forme de ființare asemănătoare..., cum ar fi, de exemplu, antinomia continuu-discontinuu în domeniul fizical (sau mai exact microfizical)"162. Corelația mi se pare interesantă, mai ales că și Blaga gândea de la început teoria sa cosmologică în sensul unui realism metafizic, în care principiul cosmologic să fie conceput nu cum s-ar dori să fie, ci în acord cu semnele lumii. Se pare că natura antinomică a principiului își găsește expresia în natura antinomică a unora dintre fenomenele acestei lumi. Această
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de înțelegere. În felul acesta, modul cum se realizează cunoașterea de transcendere (cunoașterea luciferică) poate fi doar obiectul unei ecstazii a intelectului, a minus-cunoașterii. El devine inteligibil doar în modalitatea ecstatică, sub formă de mister potențat 183. 1.4. Ordinea metafizică a existenței umane și dimensiunea sa antinomică Filosofia lui Lucian Blaga este centrată pe problema omului. Ceea ce îl preocupă în mod prioritar pe Blaga este omul și situația acestuia în ordinea lumii 184. În cele ce urmează, intenționez să scot
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sa antinomică Filosofia lui Lucian Blaga este centrată pe problema omului. Ceea ce îl preocupă în mod prioritar pe Blaga este omul și situația acestuia în ordinea lumii 184. În cele ce urmează, intenționez să scot în evidență faptul că ordinea metafizică în care el așează omul se construiește în orizontul antinomicului. Însăși definirea ontologică a existenței umane este, la Blaga, o angajare în direcția antinomicului. Cum se știe, pentru filosoful din Lancrăm existența umană se desfășoară concomitent pe două axe, în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
care există tipuri radical diferite de explicație și semnificații separate. Pe de o parte, ele sunt ceea ce sunt, pe de altă parte sunt cu totul altceva, semne ale unor mistere 187. Să vedem cum se așează existența umană în ordine metafizică. Cunoașterea este caracteristica fundamentală a omului și are în sistemul filosofic al lui Blaga rolul unui adevărat vector 188. De aceea, pentru Blaga ontologia omului este integrată în ordine metafizică pe dimensiunea cunoașterii. Censura transcendentă este lucrarea în care el
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
187. Să vedem cum se așează existența umană în ordine metafizică. Cunoașterea este caracteristica fundamentală a omului și are în sistemul filosofic al lui Blaga rolul unui adevărat vector 188. De aceea, pentru Blaga ontologia omului este integrată în ordine metafizică pe dimensiunea cunoașterii. Censura transcendentă este lucrarea în care el face acest lucru. Aici, filosoful român își propune să vorbească despre "sensul metafizic al cunoașterii"189. Ordinea metafizică în care este așezată cunoașterea explică modul ontologic al omului și toate
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
lui Blaga rolul unui adevărat vector 188. De aceea, pentru Blaga ontologia omului este integrată în ordine metafizică pe dimensiunea cunoașterii. Censura transcendentă este lucrarea în care el face acest lucru. Aici, filosoful român își propune să vorbească despre "sensul metafizic al cunoașterii"189. Ordinea metafizică în care este așezată cunoașterea explică modul ontologic al omului și toate consecințele acestuia, asigurând coerență sistemului său. Această ordine metafizică are o dimensiune antinomică. Mai exact, ea se construiește pe o antinomie de fond
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
vector 188. De aceea, pentru Blaga ontologia omului este integrată în ordine metafizică pe dimensiunea cunoașterii. Censura transcendentă este lucrarea în care el face acest lucru. Aici, filosoful român își propune să vorbească despre "sensul metafizic al cunoașterii"189. Ordinea metafizică în care este așezată cunoașterea explică modul ontologic al omului și toate consecințele acestuia, asigurând coerență sistemului său. Această ordine metafizică are o dimensiune antinomică. Mai exact, ea se construiește pe o antinomie de fond, o "contradicție arhetipală"190 ale
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
care el face acest lucru. Aici, filosoful român își propune să vorbească despre "sensul metafizic al cunoașterii"189. Ordinea metafizică în care este așezată cunoașterea explică modul ontologic al omului și toate consecințele acestuia, asigurând coerență sistemului său. Această ordine metafizică are o dimensiune antinomică. Mai exact, ea se construiește pe o antinomie de fond, o "contradicție arhetipală"190 ale cărei consecințe pot fi recunoscute în întreaga filosofie a lui Blaga 191. Dacă privim această lucrare ca una în care se
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dimensiune antinomică. Mai exact, ea se construiește pe o antinomie de fond, o "contradicție arhetipală"190 ale cărei consecințe pot fi recunoscute în întreaga filosofie a lui Blaga 191. Dacă privim această lucrare ca una în care se pun bazele metafizice ale sistemului de gândire blagian, atunci putem spune că Lucian Blaga așează în chiar premisele filosofiei sale antinomia. În cele ce urmează voi încerca să evidențiez acest lucru. Pentru Blaga, problema sensului metafizic al cunoașterii înseamnă așezarea ei într-o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ca una în care se pun bazele metafizice ale sistemului de gândire blagian, atunci putem spune că Lucian Blaga așează în chiar premisele filosofiei sale antinomia. În cele ce urmează voi încerca să evidențiez acest lucru. Pentru Blaga, problema sensului metafizic al cunoașterii înseamnă așezarea ei într-o ordine ce o depășește. De aceea și susține că aceasta nu este o chestiune de analiză și deducție pornind de la articulațiile interioare ale cunoașterii, ci una de viziune, de salt, de "ochire riscată
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
nu este o chestiune de analiză și deducție pornind de la articulațiile interioare ale cunoașterii, ci una de viziune, de salt, de "ochire riscată" dincolo de nivelul analitic 192. Elementul la care înțelege Blaga să raporteze cunoașterea este ceea ce el numește "principiul metafizic absolut"193. Acesta este postulat printr-un salt metafizic a cărui justețe se dovedește prin consecințele sale. În perspectiva acestui principiu metafizic, pe care filosoful din Lancrăm îl va numi Marele Anonim, cunoașterea individuală primește o explicație și un sens
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de la articulațiile interioare ale cunoașterii, ci una de viziune, de salt, de "ochire riscată" dincolo de nivelul analitic 192. Elementul la care înțelege Blaga să raporteze cunoașterea este ceea ce el numește "principiul metafizic absolut"193. Acesta este postulat printr-un salt metafizic a cărui justețe se dovedește prin consecințele sale. În perspectiva acestui principiu metafizic, pe care filosoful din Lancrăm îl va numi Marele Anonim, cunoașterea individuală primește o explicație și un sens mai adânc decât cel pe care i-l poate
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
riscată" dincolo de nivelul analitic 192. Elementul la care înțelege Blaga să raporteze cunoașterea este ceea ce el numește "principiul metafizic absolut"193. Acesta este postulat printr-un salt metafizic a cărui justețe se dovedește prin consecințele sale. În perspectiva acestui principiu metafizic, pe care filosoful din Lancrăm îl va numi Marele Anonim, cunoașterea individuală primește o explicație și un sens mai adânc decât cel pe care i-l poate conferi o teorie a cunoașterii. Teza centrală a teoriei metafizice blagiene asupra cunoașterii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
perspectiva acestui principiu metafizic, pe care filosoful din Lancrăm îl va numi Marele Anonim, cunoașterea individuală primește o explicație și un sens mai adânc decât cel pe care i-l poate conferi o teorie a cunoașterii. Teza centrală a teoriei metafizice blagiene asupra cunoașterii sună astfel: Din motive care țin de domeniul echilibrului existențial, Marele Anonim se apără pe sine și toate misterele derivând din el de aspirațiile oricărei cunoașteri individuate, creând între aceasta și misterele existențiale o rețea de factori
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
marilor religii, anume că Dumnezeu se distribuie în fiecare, sau, altfel spus, că transcendentul este în imanent. Numai că, la Blaga, această imanență ia o formă negativă, ca censură sau factor limitativ. O altă antinomie apare imediat în consecință. Viziunea metafizică anunțată de Lucian Blaga așează cunoașterea omului într-o situație stranie. Acesteia îi este rezervat un destin pe care nici o filosofie nu l-a mai întrevăzut: de a fi "definitiv și irevocabil censurată" printr-o intenționalitate transcendentă care îi refuză
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
al cunoașterii individuate. Lucian Blaga spune, în acest sens: "Cunoașterea individuată, în oricare din modurile ei, rămâne așadar ceea ce am spus din capul locului că este: organ de convertire apologică a misterelor existențiale"205. Dacă lucrurile stau astfel, atunci ordinea metafizică a cunoașterii se construiește pe o mare antinomie, una structurală, de fond: pe de o parte cunoașterea individuată este programată să vizeze revelarea misterului existențial, transcenderea limitelor și adevărul, pe de altă parte, în exact același program, ea slujește un
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
unei antinomii, pe care, oricât de insuportabilă ar părea, trebuie s-o acceptăm ca atare. Antinomia aceasta caracterizează tensiunea supremă și chinuitoare, sub imperiul căreia trăiește individul cognitiv"206. 1.5. Sensul paradoxal al culturii. Antinomia ideii de stil Ordinea metafizică paradoxală sub care stă omul la Lucian Blaga se răsfrânge asupra întregii sale manifestări culturale 207. Cultura apare drept rezultatul existenței duble a omului, în orizontul concretului și în cel al misterului. Mai exact, este produsul depășirii condiției de ființă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sale revelatorii, omul devine ... creator, și anume creator de cultură, în genere"208. Încercările revelatorii ale omului se traduc, în opinia lui Blaga, prin două tipuri de acte: acte de cunoaștere și acte plăsmuitoare sau creatoare 209. Vorbind despre semnificația metafizică a cunoașterii, Blaga arătase că există anumite limite structurale ("censura transcendentă") impuse spiritului de către principiul metafizic absolut, pentru a nu putea revela în mod pozitiv și absolut nici un mister. În felul acesta, cunoașterea umană era prinsă într-o antinomie structurală
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
omului se traduc, în opinia lui Blaga, prin două tipuri de acte: acte de cunoaștere și acte plăsmuitoare sau creatoare 209. Vorbind despre semnificația metafizică a cunoașterii, Blaga arătase că există anumite limite structurale ("censura transcendentă") impuse spiritului de către principiul metafizic absolut, pentru a nu putea revela în mod pozitiv și absolut nici un mister. În felul acesta, cunoașterea umană era prinsă într-o antinomie structurală majoră, pe care filosoful român o explicita în finalul studiului său. Acum el arată că și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de izolatoare. Marele Anonim îi oferă omului posibilitatea de a depăși imediatul prin întruchipări stilistice, iar, pe de altă parte, aceleași cadre stilistice se opun acestei posibilități. Lucian Blaga vede în această antinomie sau întretăiere de finalități contradictorii o ordine metafizică ingenioasă, prin care omul este condamnat la un destin creator pe care nu-l poate depăși. Cum s-a spus, " Omul este o ființă creatoare care își depășește mereu creația dar care, tocmai de aceea, nu-și poate depăși condiția
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
faptului că filosoful din Lancrăm a conceput-o într-un mod foarte larg, dincolo de cadrul îngust al stilisticii și retoricii, în care a fost descoperită și cultivată în Europa, ca "o realitate în care este cuprinsă întreaga epistemologie, inclusiv cunoașterea metafizică"215. Acest mod de înțelegere ar avea drept cauză înrâurirea pe care gândirea indiană a avut-o asupra filosofului român încă din tinerețe. Pentru Lucian Blaga, metafora nu are o geneză ce se lămurește prin împrejurări istorice sau temporale, ci
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
o gândi în mod logic 246. Acest lucru nu este pentru ei un motiv de a afirma sau asuma antinomicul. Dimpotrivă, resping contradicția și tot ceea ce conține sau antrenează contradicții. Dar nu o fac doar în plan epistemologic, ci și metafizic. Principiul identității e instalat de către Parmenide în ființa însăși, ceea ce înseamnă că "imposibilitățile logice sunt totodată imposibilități ontologice"247. Altfel spus, eleații susțin că există doar ceea ce poate fi gândit logic, adică fără contradicții. În baza acestui principiu, ei declară
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
singură Existență, aceasta e adevărul suprem, ea umple totul, este nedivizibilă, căci diviziunea presupune golul, este neschimbătoare, pentru că schimbarea presupune și ea nonexistența, golul, trecerea de la un punct la altul prin vid"251. În efortul de susținere a acestei concepții metafizice, argumentele lui Zenon interveneau ca probe negative. Ele erau destinate să demonstreze că tezele despre pluralitatea și mișcarea existenței sunt inacceptabile, deoarece antrenează dificultăți raționale cel puțin aparent insurmontabile. Astfel, "Zeno susținea că mișcarea este imposibilă, fiindcă o distanță ce
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
contestă că mișcarea și pluralitatea lucrurilor constituie un fapt al cunoașterii noastre sensibile. Însă, constată că acest fapt nu rezistă la proba analizei logice, dovedindu-se antinomic. Și atunci îl resping ca ireal, afirmând în schimb realitatea exclusivă a lumii metafizice raționale. Pe scurt, a lumii logice. După cum vedem, eleații resping antinomicul, mai precis, resping tot ceea ce antrenează rațiunea în antinomii. Ei nu fac nici o concesie în acest sens, nu caută dezlegări sau rezolvări. Antinomicul este pentru ei un contra-argument, o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Kant și Blaga. Metafizică, antinomie și cunoaștere științifică Unul dintre lucrurile cele mai importante pe care le face Immanuel Kant în Critica rațiunii pure257 este acela de a dezvălui antinomiile în care este atrasă rațiunea atunci când este în exercițiul ei metafizic. Și nu este vorba în aceste antinomii de "simple contradicții ce trebuie eliminate", ci "de contradicții în care rațiunea pură se afundă în mod necesar atunci când se străduiește să atingă adevăruri metafizice"258. Acesta devine unul dintre argumentele cele mai
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]