5,816 matches
-
Dar dacă muncim toți, cu nevastă și copii, din primăvară până-n iarnă, și nu ne iese nici să ne ținem zilele, iacă, fac și asta până ne-o ajuta Dumnezeu să căpătăm și noi pămînt! Că pe la noi oamenii trag nădejdea că, în curând, vodă are să înceapă să împartă moșiile, cum se și aude mereu de mulți ani... ― De auzit se aude mereu, ce-i drept, observă dintr-un colț unul mărunțel, cu fața roșie, asudată. ― Așa vorbesc oamenii și pe la
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
-i tîrziu!... Țțț! 2 ― Da ce-o fi azi cu oamenii de stau toți ascunși pe-acasa? se minună Busuioc, ieșind pentru cine știe a câta oară în pragul cârciumii și uitîndu-se pe uliță. Că de la mușterii ca tine slabă nădejde de viață, măi Spiridoane! Spiridon Răgălie băuse o măsură de țuică și o plătise. Ar mai fi cerut, dar știa că Busuioc nu-i dă pe datorie, fiindcă mai e scris acolo la catastif și nu se înlesnește cam de
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
amestec! mormăi flăcăul. Dar dacă mă cheamă oamenii trebuie să mă duc, c-ar fi rușine să stau! ― Ba nu-i rușine, dragul mamei! Că io-s văduvă și copiii ceilalți sunt mai micșori și numai în tine mi-i nădejdea să ne mai înlesnim. Că destul mi te-au ținut acolo la oaste, și eu am fost singurică, să mă lupt... ― Apoi tocmai s-aude că iar ne cheamă pe toți la regimente din pricina... ― Doamne ferește, și ne păzește, și ne
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
trage în oameni, ci în vânt, ba s-ar putea să nici nu mai asculte comenzile și să treacă unde sunt frații și părinții lor. ― Bine-ar fi să fie cum ziceți voi! făcu Serafim Mogoș necre-zător. Numai că în nădejdea asta să nu ne lăsăm, că peste câteva ceasuri, de nu și mai curând, ne-om pomeni în sat cu companiile și cu jandarmii ș-apoi atunci să vedeți bătăi și schingiuiri! Recunoscu și Petre că Serafim are dreptate. Soldații
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
deci toată încrederea și ajutați-mă și dumneavoastră prin puțină răbdare! Colonelul pensionar Ștefănescu, sosit cu același tren, nu se ostoi până ce nu mai șopti comandantului trupelor să nu cumva să-l uite, fiindcă într-însul și-a pus toată nădejdea. Dumnezeu și norocul lui au făcut ca tocmai Tănăsescu să fie însărcinat cu conducerea detașamentului mixt, vechiul camarad în familia căruia se adăposteau azi fetele de frica țăranilor și unde s-a retras și dânsul când a fost izgonit. Prefectul
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
oare ni le plătește sau o să ne alegem cu nimic? continua Cristea Busuioc care se înscrisese și aici, și la Pitești, sperând astfel să se aleagă cu un câștig bun pe urma suferințelor sale. ― Apoi tot la conașul Grigoriță e nădejdea! zicea Pravilă. D-aci încolo numai bunătatea dumnealui mai poate să ne ajute... La cancelarie trebăluia secretarul Dimitrescu, copleșit de hârțoage, căci primarul era când la postul de jandarmi, când la curte. Plutonierul Boiangiu ar fi ținut anchetele încă un
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
se rugară pentru toți cei ce aduc daruri, adăugând prinosul lor muntelui acestuia și neștiind că îi leagă nu atât cele ce rămân, cât mai ales cele de care trebuie să se lepede. — Auzi-ne pe noi, Dumnezeule, Mântuitorul nostru, nădejdea tuturor marginilor pământului și a mărilor de departe, iartă păcatele noastre și ne miluiește pe noi ! Convoiul se opri, înțelegând că această biserică nu avea uși și nici ferestre, iar deasupra, pe brâul ei, nu erau pictate viețile sfinților, ci
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ghemui sub povară, abia suflând. Ceilalți tăceau. Lumina lunii le poleia fețele. Începură să urce în urma Magdalenei, oprindu-se odată cu ea. În depărtare, orașul se micșora și lumânările începeau să se stingă. Pe la jumătatea drumului, Magdalena se prăbuși. Trase, fără nădejde, de toate cele trei brațe care erau și ale ei, în timp ce al patrulea braț, care era al luminii, se întindea până spre vârf. Ar fi vrut să plângă, dar încă nu putea, căci lacrimile ar fi sleit-o de ultimele
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
o cale de a reuși. Scenele de sex erau un bonus, dar mult mai important era că aceste cărți se terminau Întotdeauna cu bine, ofereau atâta optimism Încât nu mă puteam abține să nu Încep imediat alta. Erau previzibile, de nădejde, relaxante, captivante și, mai presus de orice, descriau povești de dragoste pe care, nu puteam să neg - oricât m-ar fi bombardat părinții mei cu feminism, corectitudine politică sau emanciparea femeii - mi le doream cu disperare, mai mult decât orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Vai de mine, ea trebuie să fie Bettina! spuse ea pe nerăsuflate, alergând spre mine, cu brațele ei cărnoase tremurând. Era grasă la modul plăcut, iar rotunjimile ei de peste tot și zâmbetul imens Îi dădeau un aer de fată de nădejde. Înainte să apuc să mă gândesc măcar la vreo mișcare, mă ridicase ca pe un sugar. —O! Sunt așa de bucuroasă că ne cunoaștem În sfârșit. Mama ta mi-a spus atâtea despre tine - am citit câteva dintre scrisorile alea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
a răspuns nevoilor unei cooperații începătoare, tot astfel avem convingerea adanca azi, ca Centrale mixte, în cari Statul și reprezentanții cooperației lucrează laolaltă, vor răspunde mai bine cerințelor unei mișcări impunătoare, dar care nu a atins încă deplină ei desvoltare. Nădejdea noastră o spunem fără înconjur, e ca in curand cooperațiunea română să ajungă la o așa puternică organizare la o așa înaltă, constiinta a mantuitoarei ei meniri sociale, încît Statul să poată să renunțe fără neajuns la toate atribuțiunile ce
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140894_a_142223]
-
Mihai, 3 apartamente, București str. Medic G-ral Severin 18, str. Rădăuți 10 5257. Niculescu Gheorghe, 3 apartamente, București, str. Sf. Ionică 7, Focșani, str. Dimitrie Sturza, Iași, str. Buzdugan 3 5258. Nazeanu Silvia, 3 apartamente, București, str. Frumoasă 29 5259. Nădejde Florența, 5 apartamente, București, str. Ana Ipătescu 52 5260. Nedelcu Niță și Ecaterina, 5 apartamente, București, str. Gr. Alexandrescu 14 5261. Neagu Ana, 4 apartamente, București, str. Vasile Adamachi 8 5262. Nicolescu Nicolae, 3 apartamente, București, str. Vulturi 54 5263
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
5467. Neagu Constantin, 5 apartamente, București, str. Bucovina 41, str. Varnița 4 5468. Nicolau G. Paula, 7 apartamente, București, str. Silvestru 79, str. Lipscani 67, str. Ionescu Gion 2 5469. Nicolau Mișu, 7 apartamente, București, str. G-ral Anghelescu 38 5470. Nădejde Emil, 3 apartamente, București, str. Eleșteului 3, str. Generalilisimul Stalin 17 Timiș de Sus 5471. Nachman Valeria, 3 apartamente, București str. Frigului 33 5472. Nanu Naum, 51 apartamente, București, str. Spiru Haret 7, str. Titu Maiorescu 16 București (Herăstrău) str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Caragiale 33, cal. Victoriei 214 7783. Tavernier Dorothea, 3 apartamente, București, str. Bibescu Vodă 6 7784. Teodorescu Ioana, 5 apartamente, București, cal. 13 Septembrie 73. 7785. Tănase Petia Ion, 3 apartamente, Dudești Cioplea, str. Ion Sulea 108, 167. 7786. Teofilovici Nădejdea, 5 apartamente, București, str. Anastasie Panu 12, 14 7787. Tanau Mihail și Anastase Sicu, 5 apartamente, București, cal. Rahovei 192. 7788. Teodoru C. Henri, 3 apartamente, București, str. Alex. Donici 27, str. Dobrogeanu Gherea 2, str. Vasile Alecsandri 82. 7789
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
scriitori tineri: Toma Dragu, Aida Vrioni, Ana Holda, Ecaterina Racoviceanu-Fulmen, B. Nemțeanu, Dinu Dumbravă, N. D. Cocea (care va înființa apoi, finanțat de C. Mille, revista „Facla”), I. Russu Abrudeanu ș.a. Responsabilitatea alcătuirii paginilor literare revine lui A. Honigman, Iosif Nădejde sau, pentru puțin timp, lui C. Al. Ionescu-Caion. Critica dramatică este reprezentată de I. C. Bacalbașa, Emil D. Fagure, Al. Mavrodi. De la Paris, veneau corespondențe ale poetei Elena Văcărescu; prin 1901, trimite articole și comentarii despre viața muzicală pariziană Stan Golestan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285191_a_286520]
-
Cioculescu, F. Aderca. Până la plecarea lui în Franța, B. Fundoianu face și o „cronică a ideilor”; în același domeniu se situează articolele lui Petre Pandrea sau Eugen Filotti. Colaboratoare consecvente, la „Pagina femeii”, dar și cu alte preocupări, sunt Sofia Nădejde, Claudia Millian, Alice Voinescu, Sanda Filotti. O vreme, Bogdan Varvara va îngriji „Pagina culturală”; viața teatrală e comentată de Emil D. Fagure (1920-1921), Iosif Nădejde, Scarlat Froda, A. de Herz ș.a. Publicistică socială, culturală și politică dau C. Bacalbașa, B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285191_a_286520]
-
sau Eugen Filotti. Colaboratoare consecvente, la „Pagina femeii”, dar și cu alte preocupări, sunt Sofia Nădejde, Claudia Millian, Alice Voinescu, Sanda Filotti. O vreme, Bogdan Varvara va îngriji „Pagina culturală”; viața teatrală e comentată de Emil D. Fagure (1920-1921), Iosif Nădejde, Scarlat Froda, A. de Herz ș.a. Publicistică socială, culturală și politică dau C. Bacalbașa, B. Brănișteanu, T. Teodorescu-Braniște, N. Batzaria, chiar Pamfil Șeicaru (înainte de apariția ziarului „Cuvântul” în 1924), Scrutator (dr. Clement Blumenfeld). Se traduce mult, dar literatura selectată este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285191_a_286520]
-
Adriaticii sau în Rodopi. Așadar, după Compendium-ul lui Eutropius, care dă informații clare și este "mai presus de orice suspiciune" (F. Lot), aflăm că "După ce Iliria și Moesia au fost pustiite, el (Aurelian) a părăsit provincia Dacia, pierzându-și nădejdea de a o mai putea păstra și a așezat în Moesia de mijloc pe romanii aduși din orașe și din sate, iar această Moesie a numit-o Dacia, partea situată între cele două Moesii". Și textele celor doi autori, Vopiscus
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Europei. Politica ei urmărea unirea într-o alianță fermă a tuturor statelor beneficiare de pe urma tratatelor de pace, în detrimentul acelora care s-ar fi putut aștepta la revizuirea aranjamentelor. Patru state din Europa de Est erau evident considerate ca aflîndu-se printre aliații de nădejde Polonia, Cehoslovacia, România și Iugoslavia. Toate se numărau printre învingători, dar aveau totodată mari probleme cu minoritățile. Polonia reapăruse pe harta Europei, recuperînd teritoriile răpite prin împărțirea țării în secolul al optsprezecelea între Prusia, Rusia și Imperiul Habsburgic. Așa cum fuseseră
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
era profund tulburată. Acționînd în interesul acesteia, regele Ferdinand a destituit cabinetul național-țărănist și l-a numit prim-ministru pe generalul Alexandru Averescu. Acest ofițer, care se făcuse răspunzător de înăbușirea răscoalei țărănești din 1907, fusese totuși un general de nădejde și popular în timpul războiului. După cum era obiceiul în România, premierul a organizat noi alegeri, ale căror rezultate au fost în totală contradicție cu cele anterioare. Partidul Poporului, o organizație personală a generalului recent formată, a obținut victoria. Deși mult mai
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Era tot mai limpede că Axa nu avea rezervele necesare de forțe umane sau potențialul economic pentru a duce la victorie un conflict prelungit. Pe lîngă aceasta, avînd forțele împrăștiate în diferite zone, Germania nu avea aliați puternici și de nădejde: cel mai apropiat partener al ei avea să se retragă curînd de pe cîmpul de luptă. Practic, situația se inversase; în Europa, armatele sovietice erau acum în ofensivă. După purtarea celor mai importante bătălii pe teritoriul sovietic, Aliații occidentali s-au
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
acesteia era asigurată de prizonierii de război și de cei aflați pe listele de deportare; existau și voluntari. Ducînd o mare lipsă de forță umană pentru apărarea frontierelor mult mai întinse, autoritățile Axei căutau să obțină sprijinul elementelor locale de nădejde pentru menținerea ordinii în țară și anihilarea oricărei rezistențe față de dominația lor. Am menționat deja că îndatoririle de garnizoană erau îndeplinite de armata bulgară în Macedonia, Tracia și în cele din urmă și într-o parte a Serbiei. Comandamentul german
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
poziției lor. În același timp, comandamentul britanic a adus mai multe forțe militare în țară, inclusiv trupe aeropurtate. Pe la mijlocul lui decembrie, el avea la dispoziție cincizeci de mii de soldați gata să intre în acțiune, plus unele unități grecești de nădejde programate să se întoarcă de peste hotare. În ciuda faptului că EAM fusese de acord cu demobilizarea, pretindea ca toate formațiunile militare, inclusiv unitățile grecești organizate ca să susțină guvernul, să fie și ele desființate tot atunci. Generalul Scobie era însă hotărît să
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
unit în cadrul NATO. Lagărul socialist a fost slăbit în 1948 de dezertarea Iugoslaviei, dar a fost evident întărit de aderarea Chinei. După victoria finală a lui Mao, se presupunea în general că statul chinez avea să constituie un aliat de nădejde al Uniunii Sovietice, așa cum erau și cele din Europa răsăriteană. Cele două țări au semnat în februarie 1950 o alianță militară, iar China s-a angajat să le acorde sovieticilor sprijin economic. La mijlocul secolului lumea era deci împărțită în două
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
fățișe și acute. Ca și sub vechiul regat, slovenii s-au adaptat relativ bine regimului comunist. Limba lor distinctă, care a beneficiat de o recunoaștere deplină, și lipsa unei alte soluții politice practice i-au determinat să devină suporteri de nădejde ai federației iugoslave. Cu toate acestea, ei s-au alăturat plîngerilor croaților în privința sprijinului financiar pentru construirea fabricilor politice și și-au exprimat temerile relativ la numărul mare de emigranți care plecau să lucreze în străinătate. La celălalt capăt al scării
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]