5,749 matches
-
ultimul din noaptea asta, dacă mai era, fie cel ce pleca dis de dimineață.” După mari insistențe l-au determinat pe Boroancă să se ducă în sat să-l caute pe Neagu care era un om al nostru de mare nădejde. El era șeful garnizoanei legionare din comuna Lățunaș și avusese și el ceva necazuri cu autoritățile române, în Decembrie 1939, în legătură cu valul de arestări, care se abătuse atunci asupra Timișoarei. Boroancă a ajuns cu chiu cu vai la Neagu acasă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
altul a trăit în mine în anii lungi cât am lipsit de acasă. Viața de acum avea impresia unei mări zbuciumate, care s-a liniștit după căderea nopții. Ne-am despărțit cu părere de rău, dar cu multă împăcare și nădejde în sufletele noastre. Mai greu s-a desprins copilul. Trebuind să plece, s-a întors din prag și, urându-mi noapte bună, îmi spune: „Sărut mâna, tăticule! Să mai veniți pe la noi!” După câteva zile, la radio și în ziare
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
că a fost ucis, oamenii aceștia au trimis la mine la spital, să mă întrebe, dacă nu cumva am auzit de el prin Germania. Așa este sufletul omenesc. În cele mai grele împrejurări el tot mai păstrează o fărâmă de nădejde. E puterea noastră de rezistență și puterea care ne face trecerea din împărăția durerii spre lumea bucuriei și luminii lui Dumnezeu. Privind pe fereastră cum rămâne în urma trenului satul lui Ion Iovu, simțeam o mare greutate care, ca un capac
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
dădea impresia că nimeni nu se mai sinchisea de înstrăinarea pământului românesc, împreună cu milioanele de români căzuți în robie străină. Părea că de soarta acestei provincii nu se mai interesau decât acei care au trebuit să apuce drumul pribegiei fără de nădejde și fără de adăpost. Pentru multă lume, pierderea Basarabiei însemna dispariția din circulație a unui nume plictisitor, de care nu-și aminteau decât la ideea de mutări disciplinare în cazuri de slăbiciuni profesionale sau de încălcări de regulament. Oamenii au uitat
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
mai importantă decât cealaltă. Nici una singură nu putea rezolva în întregime problemele capitale ale neamului românesc. Orientarea politică externă a României și biruința Legiunii prin unitate și organizare mergeau mână în mână. Intrarea celor trei în guvern a produs multă nădejde între legionari. Din tot ce se lucra, cât și din realitățile politice externe, da să se înțeleagă că sorții se îndreptau spre generația nouă a României, spre Garda de Fier. În lumea politică veche acest fapt a iscat o oarecare
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
s-au întors cu doi ani în urmă. Mă găseam atunci în București. Mă chemase Comandantul de la Sibiu, unde stam pe vremea aceea, pentru a găsi o posibilitate de a tipări dezbaterile procesului cel mare al Căpitanului. Ce zile de nădejde și încredere trăiam atunci! De la Doftana, unde era încarcerat Căpitanul, ne veneau vești bune, de tratament mai omenos și îmbunătățirea regimului alimentar și igienic în general. Toate acestea au fost făcute pentru a amăgi pe legionari ca să nu întreprindă ceva
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cum rândurile se strângeau și din ce în ce grupul primea mai multă consistență și unitate. N-am ajuns bine în Piața Sfatului și ca un dăngăt de clopot uriaș, răsuna cântecul legionar între zidurile vechii cetăți: Tu, Codrene, ești nădejdea Ce ne-a dat-o Cel din cer, Tu ne spulberi deznădejdea, Tu și Garda ta de Fier. Legionarii alergau din toate părțile și se adăugau la coloană. Lumea cealaltă ieșise pe stradă și sta îngrămădită, aplaudând de pe trotuare. Din
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
mulțimea care ne întâmpina și bucuria legionarilor, s-a făcut că uită și el pentru o clipă marea durere pe care io știam cu toții, a zâmbit cu bunătate și a continuat să cânte cu noi mai departe: Tu, Codrene, ești nădejdea... Am trecut apoi pe la Liceul „Andrei Șaguna„ înaintând spre Scheiu. În piața Prundului de la biserica Sf. Nicolae era o mare de lume. Am mers până la biserica de pe Tocile. De acolo ne-am întors înapoi și ne-am oprit câteva minute
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cu închiderea la Văcărești. Apoi cazul Manciu, cu noianul lui de umilințe și suferințe neînchipuite. După aceea ia viața în piept în lupta cu privațiunile materiale ale anilor de studii din Franța, ca mai târziu să asiste neputincios la prăbușirea nădejdilor puse în Liga Apărării Naționale Creștine, pentru ridicarea căreia își îngropase cei mai frumoși ani ai tinereții sale. Întemeind Legiunea, o ia de la capăt și pornește numai cu cinci oameni ca, după ani de dizolvări, închisori și procese să se
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a luat contact cu Legația germană din București, cu Legația română din Berlin și cu Serviciul Secret de Informații, pentru a afla datele precise ale acestui fapt și cu acestea Mișu s-a mai liniștit.” Toți cei din echipa de nădejde a generalului Antonescu, condusă de Eugen Cristescu, care zădărniciseră orice încercare de reluare a colaborării Mișcării cu Antonescu au trecut alături de comuniști, în afara de colonelul Turtureanu, care cunoscând în închisoare pe legionari, își schimbase complet optica. El își dăduse seama
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
în felul acesta s a deschis un alt proces la Craiova unui număr de legionari arestați în 1945, cam în același timp cu mine. Până în ultima lună nu am cunoștință dacă s-a judecat sau nu, el amânâdu-se mereu în nădejdea unei rezolvări definitive. Afară de aceste fapte au fost arestați oameni imediat după prezentarea în legalitate, cazul Aurel Călin la Brașov. La Brăila a fost arestat un alt legionar când s-a dus acasă. La Cluj a fost arestat și dispărut
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
avea o aripă de înger Și cerneală din bezne, poate atunci mi-ar fi mai lesne Să mă adun din toate risipirile, să-mi aștern amintirile Și să spun tuturor de ce sânger. Era o noapte jefuită de stele. La fereastra nădejdii, zăbrele. La ușa salvării, lacăte Iar frunțile noastre palide, înnoptaseră toate. Când în mijlocul nostru a izbucnit ca o flacără Neagră, Ura, focul ei a topit într-o clipă gând, suflet, aripă, Toate din tot și n-a mai rămas decât
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cât durerea. Țăndări din sufletele noastre au ajuns până la cer. Martirii ardeau pe ruguri de ger... Ah! Cum își holba ochii istoria! Nu-i venea să creadă că-n geamătul nostru scrâșneau Cloșca și Horia, Că-n sufletul nostru de nădejde orfan, Atârnau nojițele de la opincile lui Badea Crișan. Ah! Amintirea asta ca pe roată mă frânge: Pe jos erau risipiți creițarii de sânge Plata atâtor și-atâtor păcate... atât de cumplite au fost suferințele atât de satanică a fost urgia
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ca toate mărturiile să fie coroborate și cu evenimentele externe, cu modul de reacție al Securității și, bineînțeles, cu structura psihică a lui Nicolae Petrașcu și eventuale manifestări îngrijorătoare ale acestuia, dacă au existat în familie sau față de prieteni de nădejde. Din studiile de specialitate care tratează din punct de vedere psihologic diagnosticul diferențial între crimă și sinucidere rezultă câteva nepotriviri esențiale de comportament, care contrazic ipoteza sinuciderii și pledează clar pentru crimă. Suicidul are o primă fază de așa zisă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pus în ajutorul apariției cărții toate relațiile sale, de la furnizori de hârtie și alte materiale necesare, până la entuziasmul său reconfortant, care a fost un fel de combustibil imponderabil și inepuizabil pe toată perioada de lucru. Mircea Bulgărea, un camarad de nădejde, care, cu simțul său estetic de reporter fotografie, de mare clasă, a sugerat și realizat în mare parte coperta, într-o rezonanță perfectă cu substanța și conținutul cărții. Doru Vântu, vine cu un ajutor neașteptat, tocmai în faza finală a
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a fost returnat profesorului Petrov de la Universitatea Leningrad. Profesorul Petrov a așteptat răbdător vremuri mai bune, în speranța că cercetările lui vor fi recunoscute până la urmă. N-a fost să fie așa, pentru că izbucnirea războiului ruso-german i-a spulberat orice nădejde. A murit în 1943. Craniul a dispărut și el în atacul asupra Leningradului în 1941. Universitatea Leningrad a fost complet distrusă de bombardamentul german. A dispărut nu numai craniul, ci întregul centru universitar. Astfel s-a șters singura dovadă concretă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
vieții pe coame de deal sau văiugi pline de taină. În vârful pensonului acestui neostenit iubitor de frumuseți se adună vrăjitoria unirii culorilor cu apa, prefigurând cu trăire emoțională un colț de rai pământesc în care cerul se sprijină cu nădejde pe vârful copacilor înfipți bine în pământul frământat de sevele vieții. Fiecare tablou parcă se repetă în următorul, dar ,de fapt, nu reprezintă altceva decât cronica continuă a naturii locale, iubită de artist și redată cu emoție deplină. Mare iubitor
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
vieții pe coame de deal sau văiugi pline de taină. În vârful pensonului acestui neostenit iubitor de frumuseți se adună vrăjitoria unirii culorilor cu apa, prefigurând cu trăire emoțională un colț de rai pământesc în care cerul se sprijină cu nădejde pe vârful copacilor înfipți bine în pământul frământat de sevele vieții. Fiecare tablou parcă se repetă în următorul, dar ,de fapt, nu reprezintă altceva decât cronica continuă a naturii locale, iubită de artist și redată cu emoție deplină. Mare iubitor
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
și notele. Dintre acestea, mai cunoscute prin frecventa întrebuințare și în alte periodice la care a colaborat sunt Kinderfus, Toni, Viator, Inot, Quidam. Alături de C. Dobrogeanu-Gherea, Al. G. Radovici și A. Bacalbașa, la D. s. au scris C. Mille, Sofia Nădejde, I. Nădejde, V. G. Morțun, E. Vaian, G. Diamandy, D. A. Teodoru (sub pseudonimul C. Ramură), O. Carp și Tr. Demetrescu. Se reproduc, postum, și câteva scrieri ale lui Mircea C. A. Rosetti, fragmente din Scrisorile către V. Alecsandri ale lui
DEMOCRAŢIA SOCIALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286730_a_288059]
-
Dintre acestea, mai cunoscute prin frecventa întrebuințare și în alte periodice la care a colaborat sunt Kinderfus, Toni, Viator, Inot, Quidam. Alături de C. Dobrogeanu-Gherea, Al. G. Radovici și A. Bacalbașa, la D. s. au scris C. Mille, Sofia Nădejde, I. Nădejde, V. G. Morțun, E. Vaian, G. Diamandy, D. A. Teodoru (sub pseudonimul C. Ramură), O. Carp și Tr. Demetrescu. Se reproduc, postum, și câteva scrieri ale lui Mircea C. A. Rosetti, fragmente din Scrisorile către V. Alecsandri ale lui Ion Ghica
DEMOCRAŢIA SOCIALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286730_a_288059]
-
căsătorește în 1885, dar mariajul se desface după trei ani; fosta doamnă Davila va avea un rol în viața, sfârșită tragic, a lui A.I. Odobescu. În 1898 se îndrăgostește de Ana Pherekyde și un Journal intime e martorul tristeților și nădejdilor lui cotropitoare. Având, cum s-a spus, teatrul în sânge, era fatal aproape să ajungă în fruntea Teatrului Național (1905-1908, 1912-1914). Inițiativele lui sunt ale unui reformator, la curent cu experiențele recente din teatrul apusean (Henry Irving, André Antoine, Firmin
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
București, 1856; Virtutea străbună, ed. 2, București, 1864; Blestemul, București, 1870. Traduceri: Vicente Joaquim Bastus, Curs de declamațiune, București, 1867; Paul Meurice, Cavalerii spiritului. Cesara, București, 1869; Al. Dumas-fiul, Bărbatul-femeia, București, 1872; Tiruvalluva, Cartea datoriilor, București, 1876. Repere bibliografice: Lelia Nădejde, Costache Dimitriade, SCIA, teatru-muzică-cinematografie, 1965, 1; Ioan Massoff, Costache Dimitriade, actor și tapițer, TTR, 1973, 4; Dicț. lit. 1900, 280. G.D.
DIMITRIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286773_a_288102]
-
până la 3 aprilie 1889; pentru scurte perioade s-a editat săptămânal. Prima serie a fost condusă de un comitet de redacție alcătuit din Constantin C. Bacalbașa, Al. Brăescu, C. A. Filitis, Emil Frunzescu, Constantin Mille (până la 4 mai 1885), Ion Nădejde, Paul Scorțeanu și Al. G. Radovici. Prim-redactor al seriei a doua este C. Mille, care își întrerupsese colaborarea la „Lupta” lui G. Panu. Principalul țel al gazetei va fi popularizarea și explicarea ideilor socialiste și, în strânsă legătură, critica
DREPTURILE OMULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286873_a_288202]
-
în volumul Feciorul popei. Un articol despre naturalism și o severă, dar nedreaptă critică a poeziei lui Al. Macedonski, semnate Emil, îi aparțin, probabil, tot lui C. Mille. La partea literară sunt prezenți, de asemenea, Constantin C. Bacalbașa și Ioan Nădejde. R.Z.
DREPTURILE OMULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286873_a_288202]
-
și al unei biografii zbuciumate. G.-B. reușește uneori să se desprindă de influența bacoviană, iar voluptatea imagistică, tropii proliferând amețitor capătă un caracter definitoriu: „Slove de azur, în spații, / Scriu arpegiul primăverii, / Simfonii înmănunchiate / Peste apele durerii, / Cântec cu nădejdi furate / Din azur...”; „Iubirea, / Mistuită/ În cuibul de sânge/ Al inimii, / Nu mai poate fi / URĂ.// Sângele anilor, / Sângele / Iubirii, / Sângele urii // Pulsații / Ascunse / În cenușa / Umană...” Aceeași pasiune pentru stil se regăsește în descrierile din Terase albe (1938), relatare
GRIGORESCU-BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287358_a_288687]