KorAP: Find »[drukola/base=negru & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...216 217 218 ...2423 >

60,569 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290

Dar nu era bine, nu, nu era bine deloc, hotărât lucru. - Mona, am zis, termină. Înnebunesc. Nu m-a auzit. Mânuia vioara cu ochii închiși, din când în când își dădea capul pe spate, izgonind o șuviță delicată de păr negru. Era deosebit de frumoasă în jeanșii mulați pe picioarele perfecte și tricoul alb, strâmt, care-i punea în evidență sânii, talia și umerii. Dar vioara, ah, vioara... M-am ridicat din pat și am descoperit mirat că aveam pe mine niște

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
vreodată seama că existau), iar cum eu nu voiam să i le măresc pentru că țineam la el, încercam să evit orice rivalitate. Dar întâmplarea i-a scos-o în cale pe Lynn, prietena lui. O fată dulce-dulce, subțire, cu părul negru, un zâmbet absurd de frumos și niște ochi verzi ca gazonul de la Wimbledon. Era de o vârstă cu Fred și, din câte știam, își petrecea mai tot timpul la noi în casă. Fac o paranteză: casă este puțin spus. Locuim

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
m-am aruncat în pat, adormind instantaneu. A doua zi am fost trezit de ghid la opt dimineața. Ghidul era un francez din Marseille pe nume Mathieu Simoni; un domn distins, trecut de cincizeci de ani dar cu părul la fel de negru ca al lui Marilyn Manson. La micul-dejun mi-a povestit ca fusese inginer la Dassault Aviation. Am mai vorbit despre una-alta: fotbal, muzică, film, literatură, am băut niște cafele, și am decis să pornim încet către sectoarele pe care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
dintre voi a mai băgat? îi zgândări Luca pe cei prezenți. Doi dintre ei recunoscură că da. - Și despre ce-ați scris? întrebai eu nevinovat. - Deci fii atent, începu Take să povestească, al meu e așa: la început, fundalul e negru și se aude un zgomot de tren, tâdâc-tâdâc, știi, cum face trenul. - Aha. - După care imaginea se luminează, se vede o fată, blondă, frumoasă, într-un compartiment de tren. Bineînțeles că filmul e alb-negru, pentru efect, înțelegi... - Da... - Ok. Fata

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
intrat în curte. Manson mă aștepta în pragul ușii. - Ce faci, bă? zise zâmbind. - Hai noroc, moșule! l-am salutat. Ne-am îmbrățișat, ne-am pupat pe obraji, am intrat în casă și ne-am așezat la o masă mare, neagră, de marmură, în sufragerie. - Ce mai faci, bă? Repetă Manson. Te-ai mai îngrășat! - Nu, bă, nu, tot 95 de kile am. Da’ tu ai cam slăbit, nu? - Ei, da, cu stresul... - De ce? Ce stres? - Păi, știi cum e... Lucrez

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
purta un tricou alb care-i punea în evidență. Faptul n-o deranja, dimpotrivă, se simțea flatată, iar băieții nu spuneau nimic și nici nu făceau mișto, fiindu-le și lor clar că dacă ea și-ar pune un tricou negru, ora de sport ar avea mult mai puțin farmec. Angelica începu să se intereseze din ce în ce mai mult de băieți; simțea în ea un talent de a-i stăpâni și a-i face fericiți în același timp, un dar deosebit, pentru care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
imediat, dar... apropo, m-a rugat să vă transmit ca nu poate veni la această ședință, este în spital. Nici săptămâna viitoare nu poate veni, dacă e să ne luăm după spusele doctorului. Mda. Unde rămăsesem? - Frate, a zis maestrul negru de furie, cuvintele pe care tocmai ni le-ai adresat nu pot fi trecute cu vederea. - Da, am răspuns, păi, de-aia am și venit, să-mi dau demisia. Mi-a ajuns. - Frate, a zis maestrul, în primul rând nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
decât o singură dată în Kyoto. Shuoke nu le ducea dorul, iar nici ei lui, se pare. Shuoke suna la interfon. „Vin imediat“, se auzi vocea lui Suki. Shuoke se privi în ușa de sticlă în fața căreia stătea. Purta jeanși negri, Levis, un tricou Boss, negru, un blazer negru, tot Boss, și la toate astea adăugase niște mocasini Tod’s, negri. Iar în haine se afla un tip arătos, un metru optzeci și trei înălțime, păr negru, tuns scurt, ochi negri

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
le ducea dorul, iar nici ei lui, se pare. Shuoke suna la interfon. „Vin imediat“, se auzi vocea lui Suki. Shuoke se privi în ușa de sticlă în fața căreia stătea. Purta jeanși negri, Levis, un tricou Boss, negru, un blazer negru, tot Boss, și la toate astea adăugase niște mocasini Tod’s, negri. Iar în haine se afla un tip arătos, un metru optzeci și trei înălțime, păr negru, tuns scurt, ochi negri, liniștiți, fața colțuroasă, buze subțiri. Ăsta era Shuoke

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
interfon. „Vin imediat“, se auzi vocea lui Suki. Shuoke se privi în ușa de sticlă în fața căreia stătea. Purta jeanși negri, Levis, un tricou Boss, negru, un blazer negru, tot Boss, și la toate astea adăugase niște mocasini Tod’s, negri. Iar în haine se afla un tip arătos, un metru optzeci și trei înălțime, păr negru, tuns scurt, ochi negri, liniștiți, fața colțuroasă, buze subțiri. Ăsta era Shuoke. Care își aprinse o țigară. Pe care aproape că o scapă dintre

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
căreia stătea. Purta jeanși negri, Levis, un tricou Boss, negru, un blazer negru, tot Boss, și la toate astea adăugase niște mocasini Tod’s, negri. Iar în haine se afla un tip arătos, un metru optzeci și trei înălțime, păr negru, tuns scurt, ochi negri, liniștiți, fața colțuroasă, buze subțiri. Ăsta era Shuoke. Care își aprinse o țigară. Pe care aproape că o scapă dintre degete când apăru Suki. Pentru că arăta trăsnet, din punctul de vedere al lui Shuoke. Suki purta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
negri, Levis, un tricou Boss, negru, un blazer negru, tot Boss, și la toate astea adăugase niște mocasini Tod’s, negri. Iar în haine se afla un tip arătos, un metru optzeci și trei înălțime, păr negru, tuns scurt, ochi negri, liniștiți, fața colțuroasă, buze subțiri. Ăsta era Shuoke. Care își aprinse o țigară. Pe care aproape că o scapă dintre degete când apăru Suki. Pentru că arăta trăsnet, din punctul de vedere al lui Shuoke. Suki purta un pulovăr alb cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
Care își aprinse o țigară. Pe care aproape că o scapă dintre degete când apăru Suki. Pentru că arăta trăsnet, din punctul de vedere al lui Shuoke. Suki purta un pulovăr alb cu guler pe gât, o fustă până deasupra genunchilor, neagră, și cizme negre de piele întoarsă. Arăta extraordinar. Extraordinar. După părerea lui Shuoke, arăta mai bine decât însăși Miss Japonia - sau mai bine decât își imagina Shuoke că arată Miss Japonia, pe care n-o văzuse niciodată. „Ce picioare, ce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
o țigară. Pe care aproape că o scapă dintre degete când apăru Suki. Pentru că arăta trăsnet, din punctul de vedere al lui Shuoke. Suki purta un pulovăr alb cu guler pe gât, o fustă până deasupra genunchilor, neagră, și cizme negre de piele întoarsă. Arăta extraordinar. Extraordinar. După părerea lui Shuoke, arăta mai bine decât însăși Miss Japonia - sau mai bine decât își imagina Shuoke că arată Miss Japonia, pe care n-o văzuse niciodată. „Ce picioare, ce sâni, ce talie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
nu mi-ai spus? întrebă Shuoke. - Am uitat. - La ce meci ai fost? Cu cine? - Păi, m-a luat o prietenă cu ea, a jucat F.C. cu Real, și ea era îndrăgostită de un jucător, un spaniol frumușel cu părul negru, nu mai știu cum îl cheamă. - Raul? - Poate, nu mai știu. - Adică i-ai văzut pe Real și ai uitat? exclamă Shuoke. - Da, nu mai... de ce, ești gelos? - Nu, de ce aș fi, mormăi Shuoke. - Ba ești gelos! - Puțin. Cum, i-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
dar lucrurile ei... ar fi putut da un semn de viață... - Sorraza a fost dat dispărut timp de zece luni. Era într-un sat, Vejleköpping. A plecat acolo doar cu hainele de pe el, un bloc de hârtie și opt creioane negre. - Mhm... Lantz goli paharul de whisky și privi la ceas. Se ridică. Mă ridicai și eu. - Deci nu fiți neliniștit. Când aflăm ceva, vă anunțăm. Cât mai rămâneți în oraș? - Acum, fără Anca, două-trei zile cred. - Bine. Atunci anunțăm ambasada

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
am sărbătorit Anul Nou. Pe la unu și ceva, ea a plecat cu un taxi, urma să fie de gardă de la opt și voia să doarmă puțin. Cum mă plictiseam, am intrat în vorbă cu altă fată, o tipă cu părul negru, haine negre, ochelari, subțire, beată, față de intelectuală. Cel care punea muzică trecuse în sfârșit după câteva ore de Paraziții și BUG Mafia la chestii mai normale: Radiohead, Blur, Oasis, REM. Când a început un cântec de la Smashing Pumpkins, am invitat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
Anul Nou. Pe la unu și ceva, ea a plecat cu un taxi, urma să fie de gardă de la opt și voia să doarmă puțin. Cum mă plictiseam, am intrat în vorbă cu altă fată, o tipă cu părul negru, haine negre, ochelari, subțire, beată, față de intelectuală. Cel care punea muzică trecuse în sfârșit după câteva ore de Paraziții și BUG Mafia la chestii mai normale: Radiohead, Blur, Oasis, REM. Când a început un cântec de la Smashing Pumpkins, am invitat-o pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
ar fi fost un Volkswagen Polo sau Opel Corsa. În plus, trebuia să cumpăr o bucătărie nouă, un pat și niște canapele. Mă dusesem la un târg de mașini să caut ceva, când ochii mi-au căzut pe acel gigant negru cu crom pe margini. A fost dragoste la prima vedere. Nu am mai putut să îmi iau ochii de la mașină. Proprietarul cerea 9000 de mărci. Aveam banii, dar din ei trebuia să iau și mobilele, nu? Și trebuia să rămân

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
2. În ziua cununiei religioase m-am trezit la opt dimineața ca să spăl mașina. Am băgat mai întâi furtunul, apoi buretele. Cele trei zile pe care le petrecuse în România depuseseră un strat apreciabil de jeg și praf pe vopseaua neagră a Cadillac-ului. Când am terminat, arăta senzațional. Am pornit înspre biserica Sfântul Anton de la Piața Unirii, încercând să ocolesc băltoacele, camioanele, autobuzele și celelalte surse eterne de murdărie cu care se mândrește Bucureștiul. Am ajuns cu bine. Yves aștepta în fața

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250

Potrivește lumina așa încât să nu-ți obosească ochii. Fă-o acum, căci, după ce te vei cufunda în lectură, n-o să-ți mai fie cu putință să te miști. Fă așa încât pagina să nu fie în umbro, o îngrămădeală de litere negre pe fond cenușiu, uniformă ca o armată de șoareci; dar fii atent să nu cadă pe ele o lumină prea puternică și să nu se reflecte pe albul crud al hârtiei, rozând umbrele caracterelor tipografice, ca la amiază, în sudul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
a mea nu se pot face pronosticuri: nu știu niciodată ce mi se poate întâmpla în următorul sfert de oră, nu-mi pot imagina o viață construită din alternative minore bine circumscrise, pe care se pot pune pariuri: albă sau neagră. Nu știu, spun în șoaptă. Ce nu știi? mă întreabă ea E un gând pe care aș putea să-l spun, fără să-l păstrez pentru mine cum fac cu toate gândurile mele, să-l spun femeii care e aici

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-l citeai ieri. În afara localității Malbork Un iz de prăjeală plutește la începutul paginii, ceapă prăjită, puțin arsă, pentru că în ceapă există niște striații care devin violete, apoi maronii și mai ales marginea fiecărei bucățele de ceapă tăiată mărunt devine neagră, iar la urmă aurie; zeama de ceapă se carbonizează, trecând printr-o serie de nuanțe olfactive și cromatice, toate învăluite în mirosul de ulei, care prăjește încetișor. Ulei de rapiță, se spune în text, unde totul e foarte precis, lucrurile

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
alerg spre necunoscut, să întorc pagina, departe de mirosul acid de schoëblintsjia, pentru a începe un nou capitol, cu noi întâlniri, în apusurile interminabile din Aagd, în duminicile la Petkwo, în petrecerile de la Palatul Sidro. Chipul unei fete cu păr negru tăiat scurt și fața prelungă apăruse pentru o clipă din valiza Iui Ponko, imediat ascuns de el sub o cămașă ca de pușcărie. În camera de la cucurigu, care până acum fusese camera mea și avea să fie a lui de-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
pe scăunel și notează cifrele furnizate de instrumente, unele cu creionul, altele cu un stilou gros, fără a-și slăbi nici un moment concentrarea. Poartă pantaloni largi, sub un pardesiu lung; toate hainele lui sunt cenușii, sau în carouri albe și negre, chiar și șapca cu cozoroc. Abia după ce a încheiat aceste operații, își dă seama că sunt acolo, observându-l, și mă salută afabil. Am băgat de seamă că prezența domnului Kauderer e importantă pentru mine: faptul că cineva e atât

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]