6,858 matches
-
nu s-au numărat printre cei „aliniați” P.C.R.-ului. (Lina Codreanu, “Învățătorii din cercul amintirii (Dodești)” în Ecouri Literare, Vaslui, An II, nr. IV, 2009, p.6 ). În anul redactării lucrării „Zece ani de activitate 1935-1945” se simte amărăciunea și nemulțumirea învățătorului Ion Ionescu în cuvântul său premergător, probabil dezamăgit de evoluția României după 23 august 1944 și accelerarea procesului de comunizare. Din lucrarea sa am depistat în Arhivele Naționale din București numai partea I, în care descrie sosirea primelor echipe
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93470]
-
o parte permite retușarea și ameliorarea continuă a produsului creației, îmbogățirea lui în amănunte și semnificații, iar pe de altă parte poate frâna mult actul creației prin aceea că va cantona creatorul în cercul închis și împovărător al travaliului și nemulțumirii sale. Perfecționistul nu va putea finaliza produsul creației deoarece se învârte în același cerc vicios, cu abandonuri și permanente întoarceri pe traseu sau chiar cu distrugeri finale ale produsului creativ. Spre deosebire de el, creatorul va perfecționa un produs creativ realizat anterior
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
trebuie să ținem cont de configurația existentă de putere și de faptul că aceasta se modifică în mod constant. Astfel că unele configurații ale puterii favorizează unul dintre poli, altele favorizează celălalt pol, creând astfel în sistem o serie de nemulțumiri și tensiuni care conduc la apariția de state revizioniste ce urmăresc să schimbe statu-quo-ul, pentru a aduce sistemul într-o configurație de distribuție a puterii care să le avantajeze. II. Balanța de putere este o formă de acțiune internațională, în
Balanța de putere. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1519]
-
românesc, cum ziceam noi... Pe vremea aia, oamenii erau săraci și erau la modă niște așa-ziși gumari, făcuți din cauciuc. Și era mai multă cizmă rusească, foarte bine făcută, din piele, din talpă... Și, În general, tinerii aveau această nemulțumire... Nu puteai să nu simți că țara ta este cotropită. Liceul „Mircea” era ocupat de ei, acolo Își aveau ei sediul... Cele mai bune clădiri din oraș erau ocupate de ei. Și viața lor era altfel. Printr-o Întâmplare, am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
tratat secret încheiat cu Germania și Austro-Ungaria, tratat ale cărui principale clauze erau strict defensive. Guvernarea liberală de 12 ani (1876-1888), cea mai lungă din istoria României moderne - nu lipsită de înfăptuiri reale - a sfârșit înt r-o atmosferă de nemulțumire generală, ca urmare a uzurii în timp a echipei guvernamentale, deseori modificată, ca și a corupției care pătrunsese ca și azi până în sferele ministeriale. Bacalbașa, prezentând cronologic evenimentele, nu-și propune să ofere sinteze - deși, de câteva ori, întreprinde scurte
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
să primească bila. Totuși spiritul de abnegație și de cavalerism nu prea era răspândit. De la vârsta aceasta tânără spiritul de conservare și un fel de diplomație șireată caracterizau pe cei mai mulți. Faptele următoare vorbesc. De mai multă vreme un vânt de nemulțumire sufla printre elevi din cauza proastei calități a mâncării. Eu, personal, nu eram nemulțumit, fiindcă, la vârsta aceea - nu aveam decât 15 ani - nu dam nici o importanță hranei. Dar, din spirit de solidaritate și împins de acel imbold care m-a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și libertatea noastră... Dacă ceva este nou și dacă ceva este vechi, apoi nouă este dinastia și veche Ro mânia și aspirațiunile ei vechi de 15 sau 17 secole!“ (ROM., an. XV, 1-2 februarie 1871, p. 1). Dincolo de exprimarea acestor nemulțumiri nu foarte întemeiate, trebuie să remarcăm astăzi înalta ținută morală a tânărului principe Carol, care, neuitând, cum era firesc, originea sa germană, încerca cu sinceritate să înțeleagă și să se integreze în viața noii sale patrii, atât de puțin primitoare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
consorțiului prusian dr. Strousberg, în condiții oneroase pentru țară. Numirea, tot la insistențele principelui Carol, a unui cetățean prusac, Ambron, șambelan al lui Carol Anton de Hohenzollern, în calitate de comisar al guvernului român la Berlin pe lângă consorțiul Strousberg, a provocat noi nemulțumiri, amplificate după ce consorțiul a dat faliment, la sfârșitul anului 1870. Toată această „afacere“ a provocat vii dezbateri par la mentare și a contribuit în anii 1868-1871 la întreținerea unor puternice sentimente anti dinastice în rândul opiniei publice românești. Concesiunea va
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
României, țară care, din cauza numărului mare de evrei stabiliți aici, veniți din Galiția și Podolia, trecea prin serioase dificultăți economice. Atacurile sale dure la adresa evreilor nu aveau nicidecum un caracter religios, ci economic, referindu-se în mai multe rânduri la nemulțumirile burgheziei române în curs de consolidare, nemulțumiri datorate concurenței întreprinzătorilor evrei, aceștia fiind mult mai dotați în probleme comerciale și de cămătărit. Codrescu exemplifica cu unele orașe din Moldova în care odată cu creșterea populației evreiești (la Iași aproape o jumătate
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
evrei stabiliți aici, veniți din Galiția și Podolia, trecea prin serioase dificultăți economice. Atacurile sale dure la adresa evreilor nu aveau nicidecum un caracter religios, ci economic, referindu-se în mai multe rânduri la nemulțumirile burgheziei române în curs de consolidare, nemulțumiri datorate concurenței întreprinzătorilor evrei, aceștia fiind mult mai dotați în probleme comerciale și de cămătărit. Codrescu exemplifica cu unele orașe din Moldova în care odată cu creșterea populației evreiești (la Iași aproape o jumătate dintre locuitori erau evrei) scăzuse drastic numărul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
rezolvată abia în 1919. Așa cum o recunoștea, într-o măsură, însuși Mihail Kogălniceanu în ședința amintită a Adunării Deputaților La sfârșitul lui 1870, când am sosit în București, situația nu mai era ace eași. Luptele mari dintre partide canalizase toate nemulțumirile împotriva guvernului Lascăr Catargiu 75, însă sentimentul anti-evreu stăruie. Românii nu puteau să uite amestecul arogant al streinilor care rănea demnitatea națională! finanțele Situația financiară a țării era foarte rea. Veniturile nu mai acopereau cheltuielile, datoria flotantă creștea, serviciile publice
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Academiei, București, 1964, pp. 189-190). În legătură cu inscripțiile și efigiile de pe monedele românești, atât Turcia, cât și Austro-Ungaria au protestat, în această perioadă, de mai multe ori, considerând emiterea de monedă proprie un act de neîngăduită independență. Astfel, AustroUngaria își exprima nemulțumirea, în 1868, pentru faptul că pe moneda de 20 lei erau imprimate cuvintele: „Carol I, domnul românilor“, văzând în aceasta un îndemn pentru constituirea statului unitar „daco-român“ (cuvintele incriminate au fost înlocuite apoi prin: „domnul României“); Turcia era și ea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se pronunța pentru neutralitate în criza orientală ce se declanșase în 1875. Deci nu „dihonia“ a răsturnat guvernul conservator, ci politica pe anul 1875 239 care a promovat-o, propriile lui păcate și slăbiciuni, care au provocat o stare de nemulțumire generală în țară. De altfel, puterea reală a guvernului Lascăr Catargiu a fost serios diminuată în ianuarie 1875 când Petre Mavrogheni, bun organizator al finanțelor publice și unul dintre cei mai activi membri ai cabinetului a fost nevoit să-și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
MOF., nr. 282, 21 decembrie 1875/2 ianuarie 1876, p. 6797). 85. Starea socială și politică a României. Scrisoare deschisă către d. Mircea C. Rosetti, ROM., an. XIX, 31 decembrie 1875, p. 1667, în care liberalul Pantazi Ghica își exprima nemulțumirea față de guvernarea conservatoare („Iacă situațiunea! O poți rezuma astfel: Faliment politic! Faliment financiar! Faliment moral!“). Luptele politice interne se întețesc, votarea Convențiunii comerciale cu Austria slujește drept argument coalițiunii ca să zdruncine încă și mai mult guvernul. Șefii coalițiunii se întrunesc
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
anunța.10 [diverse] Ziarele anunță că americanul Remington a inventat o mașină de scris. Deci la 1876 s-a inventat întâia mașină de scris.11 În minister și în Parlament sunt fricțiuni; mai ales împotriva lui Gheorghe Vernescu sunt numeroase nemulțumiri; așa fiind, pe la sfârșitul lui ianuarie, o remaniere a ministerului se face. Vernescu și Eugen Stătescu ies din guvern, iar în locul lor intră: Dimitrie Sturdza la Finanțe, Ion Brătianu la Lucrări Publice și Ion Câmpineanu la Justiție.12 332 bucureștii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
critice și autocritice, printre observații, am inclus propria mea anamneză, care e, aci, în ultimă analiză, „tema autorului”. Mi-am anchetat fără ezitări conștiința. Am reconstituit amintiri, reverii, aspirații, zbateri; mi-am contabilizat lipsurile, naivitățile, greșelile; mi-am expus îndoielile, nemulțumirile, decepțiile; am vorbit despre frustrări, ratări, eșecuri, despre zidiri și surpări interioare; am notat înălțimi (atît cît am putut urca eu) și prăpăstii de gînd. În rezumat, am făcut medicină și arheologie sufletească; am făcut ceea ce face orice diarist. Consider
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
la tata, la spital. știind „numărul de interior”, puțin mai devreme i-am dat telefon, să aflu cum se mai simte. „Tot așa de rău, dragul tatei”, mi-a spus. Discuția cu el a fost scurtă și amară. îi simțeam nemulțumirea de starea sa, plînsul abia stăpînit care i se insinua în voce, un plîns vechi, ascuns luni de zile. „Cînd mai vii pe acasă?”, a schimbat el vorba, fără a mi cere s-o fac urgent. „Momentan am de descurcat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
jenă, tic?), uzitatele comparații statistice: în ’46 economia era de 33 de ori mai mică decît în prezent, erau numeroși analfabeți etc. etc. În timp ce „partida suflătorilor” își făcea numărul, m-am întrebat cîți din participanții la festivitate își scrutează cu nemulțumire conștiințele și se mustră pentru compromisurile făcute: poate Nancu, poate încă vreo doi. O aniversare în care n ai motive să evoci cu mîndrie trecutul profesional ori să aștepți cu intensitate viitorul e un popas fără semnificație. Reflecția mi-a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
plus că problema reușitei artistice e, pentru el, fie subînțeleasă (n-a fost oare comparat cu Tolstoi de un prieten?), fie secundară. *Poșta de azi a adus o scrisoare din partea a „șase cititori înșelați”, care se încheie viguros („cu toată nemulțumirea”), autorii uitînd însă să se semneze. După părerea lor, redactorii „sînt plafonați”, „n-au sînge de ziariști”, „scriu ca niște babe”, „la fel ca acum 15 ani”. S-au făcut diverse presupuneri. Părerea generală e că autorii (dacă într adevăr
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Urziceni era tînăr. *Nicu mi-a vorbit, înăbușindu-și un oftat, despre „zidurile groase ale singurătății”. Deși poate să pară nefiresc, în aceeași zi (o zi, în rest, anostă) dau peste două texte despărțite de decenii, dar mustind de aceleași nemulțumiri, străbătute de ideea de laisser tomber. Pe primul l-am descoperit dimineață, deschizînd la întîmplare volumul 30 de ani (ESPLA, 1960), amintirile Aristizzei Romanescu, nu la mijloc, unde ar fi trebuit (căutam informația dacă a fost în turneu în orașul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
am fost tratat cu o lipsă de considerație egală cu lipsa mea de pretenții. Stăpînindu-mi nervii, de cele mai multe ori mi-am dizolvat durerea în flecăreală. De aci și inconsistența unora din paginile mele: pînă să le scriu, prin povestire repetată, nemulțumirea se topea, se evapora, devenea un fel de amintire. Nu regret deci ce n-am scris, regret doar paginile scrise pripit sau diluat. *Fără vreun telefon în prealabil, a descins în redacție „canadianul” Corneliu Dima Drăgan, care ne-a arătat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
De ce n-ai avut în vedere, pentru sumarul numărului viitor, o recenzie la cartea lui N.I.?”, l-a luat în primire R.C., pe Vasile, de cum a deschis ușa. „Trebuie ca eu să am grijă de toate?”, și-a exagerat el nemulțumirea. „N-am știut că te interesează, șefule”, i-a răspuns, vădit derutat, Vasile. „Să știi, tovarășu’ Sp., să știi, că de asta te plătește - și încă bine - redacția!” Ofensat, Sp. a dat să protesteze. „Din clipa asta nu mai am
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
actualmente, aceasta nu e predată corespunzător în „învățămîntul preuniversitar”, că ar trebui mai mult devotament etc. Intitulată „Literatură și etică”, „scrisoarea” pornește, desigur, de la realități incontestabile (programe nesatisfăcătoare, profesori fără vocație sau slab pregătiți, elevi dezinteresați) și relevă starea de nemulțumire a autorului (cunoscut și ca autor de cărți de metodică) atît față de modul simplist, primitiv, cît și față de cel tehnicist, complicat, în care e prezentată literatura română în școală. Fiind însă compusă cam de sus, rău (aspect agravat de tăieturile
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
adăugat și prima parte a unei reflecții a lui Bernanos pe aceeași temă: „L’optimiste est un imbécile heureuxî” *„De la o vreme - mi-a spus C. Cojocaru - visele mele sînt întunecate. Mă visez prin cețuri, mlaștini și noroaie.” „Probabil că nemulțumirile de peste zi le imprimă această geografie”, i-am răspuns, încercînd să-i abat gîndul de la orice premoniție negativă. A tăcut, cum numai el știe să tacă. Arăta îmbătrînit, trist, uzat... Cînd am ajuns acasă, m-am dus repede la oglindă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
atît mai ciudată cu cît el nu poate zice că s-a ținut deoparte și n-a scris, în același „Steagul roșu”, articole pe teme date. În cele din urmă, explicația mi-apare ca extrem de simplă: în indignarea sa e nemulțumirea celui ce n-a fost poftit la praznic! Poate pentru a mai „schimba caii”, poate din alte motive, redacția nu i-a cerut de data asta colaborarea, iar o asemenea absență produce gînduri neliniștitoare, inclusiv invidii. *Au trecut pe la mine
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]