5,469 matches
-
cazul lui Nicole Millet, soțul victimei a fost arestat și condamnat de către prima instanță. Cazul contesei von Görlitz a fost inclus de asemenea în această categorie. În anul 1848, contele von Görlitz ajungând acasă nu-și găsea soția. Forțând ușa odăii private a contesei, găsi trupul acesteia parțial ars. Încăperea suferise daune din cauza focului, ferestrele erau sparte. Biroul era afectat de foc iar oglinda de asemenea spartă. Lumânările din încăpere erau topite. De aici a venit ideea că focul produs într-
Combustie umană spontană () [Corola-website/Science/325245_a_326574]
-
într-o încăpere închisă ar fi putut proveni de la combustia umană spontană. Trei ani mai târziu, un servitor al contesei pe nume Stauff a fost învinuit de asasinat. A fost arestat, acuzat și întemnițat. Stauff a mărturisit că intrând în odaia contesei a văzut bijuteriile sale și s-a simțit ispitit. Contesa s-a întors în încăpere și l-a surprins pe servitor încercând să sustragă bijuteriile. În cearta care a urmat, Stauff a ștrangulat-o. Pentru a-și tăinui crima
Combustie umană spontană () [Corola-website/Science/325245_a_326574]
-
angajat pentru o perioadă și "Prințul operetei" Nicolae Leonard, care a apărut într-o serie de operete prezentate pe această scenă. La 12 iulie 1906, ziarul Dimineața își anunța cititorii că peste trei zile puteau viziona în Gradina Rașca comedia „Odăi mobilate”, plătind doar jumătate din prețul biletului, adică 6 lei la lojă, în loc de 12 lei și 50 de bani un loc la mese, față de 1 leu, cât costa de obicei. Spre comparație, un salariu mediu era de circa 200 lei
Grădina Rașca () [Corola-website/Science/324620_a_325949]
-
în vremea domnitorului Al. I. Cuza a început a treia fază de populare a Câmpiei Bărăganului, când sunt aduși în această mănoasă câmpie a țării, țăranii săraci proveniți din diverse zone submontane (Buzău ori Prahova). Așa apar cosare, hanuri, tarle, odăi. În harta rusească începută în 1835 și terminată în 1853 sunt trecute satele, cătunele, numărul de gospodării, de cârciumi, de tarle, cosare, mori, pive. Cătunul este “așezare omenească grupată”, iar numărul lor alcătuia la mijlocul secolului XIX cam 84% din totalul
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
localități din Muntenia, unde s-au găsit urme ale <unui trai antic urban>. La locul numit Odaia-Veche, pe Dealurile Bucovului , în Tudoria și în Pădurea Academiei la punctul numit Fântâna cantonului s-au găsit urme ale trecutului nostru milenar. La Odaia Veche și pe Valea Ghiincioaei (Dealurile bucovului) cu ocazia arăturilor adânci de toamnă și a săpăturilor pentru plantarea viței-de-vie, între anii 1962-1964, s-au găsit ciocane și topoare din piatră șlefuită, ceramică, unelte din silex, precum și vârfuri de săgeți și
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
oamenilor nefericiți sau prin... Împărăția femeilor leneșe”, afirmă editorii. ”Basme pentru familia mea”, Editura Zorio 2014, conține 11 basme noi, scrise de autor în perioada 2013-2014: Țara Scriitorilor de Noroc, Drumul Curcubeului, Zmeul Pierde-Vară, Palatul din pădure, Omul-Ceață, prietenul Măriei Sale, Odaia Fericirii, Țara Balaurului Beteag, Povestea unui om sărac, Împărat în țară străină, Soarele deocheat și Călătorie în Spicul de Grâu. Sunt basme românești, cu teme și personaje noi, neîntâlnite în basmele tradiționale: țara unde norocul fiecăruia era scris pe tăblițe
Petre Crăciun () [Corola-website/Science/326028_a_327357]
-
era scris pe tăblițe de lut (Țara Scriitorilor de Noroc), balaurul cu dizbilități care fusese cândva sfetnic împărătesc (Țara Balaurului Beteag), omul care primește darul de a aduce ceața (Omul-Ceață, prietenul Măriei Sale), șarpele casei, păstrătorul unității familiei în jurul vetrei părintești (Odaia Fericirii), deocherea Soarelui de către Oamenii-Lupi, în înțelegere cu Vârcolacii (Soarele deocheat), reabilitarea Cățelului Pământului, care, după ce fusese pedepsit să stea mai mult pe sub pământ de către Dumnezeu (pentru că nu îl recunoscuse), ajunge în Împărăția Zmeului cel Bătrân (Palatul din pădure). ”Fetița
Petre Crăciun () [Corola-website/Science/326028_a_327357]
-
include o zonă rurală care aparține administrativ de 18 comune din zona de deal și munte din nord-vestul județului Buzău, fiind o zonă complet rurală cu circa 45000 de locuitori. Comunele sunt: Berca, Scorțoasa, Pârscov, Cozieni, Pănătău, Colți, Bozioru, Brăești, Odăile, Cănești, Chiliile, Lopătari, Mînzălești, Bisoca, Valea Salciei, Sărulești, Vintilă Vodă și Beceni, iar suprafață ocupată este de 1035.9 km. Anul 2007 - Este inițiată mișcarea pentru constituirea Geoparcului, de către reprezentanți ai Universității din București în colaborare cu Consiliul Județean Buzău
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
de fenomenele de dizolvare-tasare în zonele cu sare cum sunt lacurile de pe Platoul Meledic, sau de lacuri precum Mociaru de pe versantul estic al Ivănețului ori lacurile dezvoltate în dolinele de de pe dealul Bisocii, de la Policiori de pe Valea Grabicina sau de la Odăile ori Recea. Ținutul Buzăului se bucură de o așezare deosebit de favorabilă din punct de vedere biogeografic, fiind situat în regiunea biogeografica continentală, însă la joncțiunea cu regiunile alpina și stepică. La această poziție favorabilă trebuie adăugate și oportunitățile oferite de
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
paznic de noapte la CAP Posești, a văzut, de pe dealul Tăbăcioi, un obiect strălucitor, «o stea cu coadă» de culoare galbenă, traversând cerul, planând și aterizând lin într-o livadă aflată la circa 2 kilometri de el, pe dealul La Odaia. În zilele de 23-25 septembrie 1978, nu departe de cabana Bâlea Lac a avut loc una dintre cele mai terifiante întâlniri de gradul III, precum și unul dintre rarele cazuri în care oamenii au fost atacați de entități necunoscute. Victimele, circa
Contacte cu OZN-uri în România () [Corola-website/Science/326169_a_327498]
-
beneficiari: "studenți, doctoranzi, magistranzi, cadre didactice, cercetători, personal auxiliar" și alte categorii. Începutul BCU datează din 1946, odată cu înființarea Universității de Stat din Chișinău. Biblioteca își începe activitatea având un personal de doi bibliotecari retribuiți și un spațiu de 2 odăi mici. Fondul documentar al Bibliotecii era structurat pe două servicii: "împrumut la domiciliu" și "o sală de lectură" pentru studiu cu 40 de locuri. O sală de lectură mai încăpătoare (250 de locuri) precum și un spațiu amenajat cu rafturi pentru
Biblioteca Centrală a Universitații de Stat () [Corola-website/Science/326321_a_327650]
-
studiat operele vechilor maeștri. După absolvire, a primit o bursă pentru a studia arhitectură la Universitatea Columbia. Spre dezamăgirea părinților, el a preferat să se ocupe cu pictură. Părinții i-au creat în acest scop un studio într-una din odăile locuinței. El a rămas în casa părinteasca încă patru ani, vreme în care s-a străduit să -și cizeleze meșteșugul de pictor, imitând mai ales picturi și desene din secolul al XIX-lea, si s-a întreținut din picturi comerciale
Man Ray () [Corola-website/Science/328327_a_329656]
-
să se îngrozească de aceasta sau, mai degrabă, ca împins de un demon, a luat una dintre făcliile aprinse și, ridicat de unul dintre camarazii săi, a aruncat focul prin Fereastra de Aur, care ducea în încăperile de lângă Sfânta Sfintelor.” Odăile sunt îmbrăcate cu lemnărie veche și conțin, pe lângă materiale ușor inflamabile pentru jertfe, vase cu ulei sfințit. Focul torțelor găsește imediat hrană din belșug. Titus vede flăcările și încearcă să oprească răspândirea focului. „Atunci Cezar a dat ordin să se
Asediul Ierusalimului (70) () [Corola-website/Science/327098_a_328427]
-
se află în localitatea sa natală, satul Hobița, din comuna Peștișani, județul Gorj. Este clasificată ca monument istoric, cu , sub denumirea de "Casa-Muzeu "Constantin Brâncuși"". Din pridvor se intră în cele trei încăperi ale casei: odaia de dormit, cunia și celarul. Cunia e bucătăria, locul unde era vatra cu corlată, unde se gătea mâncarea și unde se adunau la masă toți ai casei. Celarul e cămara și e singura încăpere care nu are tavanul drept. De
Casa memorială Constantin Brâncuși () [Corola-website/Science/327388_a_328717]
-
vatra cu corlată, unde se gătea mâncarea și unde se adunau la masă toți ai casei. Celarul e cămara și e singura încăpere care nu are tavanul drept. De aici se poate urca în pod. Casa este compusă din două odăi (vatră, sobă) și o cămară (celar). Îmbinările bârnelor sunt ascunse sub undrelele (stenapi) decorate pe motivul „frânghiei” și al „dintelui de lup”. În torsadă sunt sculptați stâlpii prispei, fie pe toată înălțimea fie în două registre separate prin inele în
Casa memorială Constantin Brâncuși () [Corola-website/Science/327388_a_328717]
-
cărămidă o imensă clădire de un etaj cu acoperiș, cu o lungime de aproximativ 40 de metri, concepută personal de către Rege, care urma să servească drept reședință sa începând cu Crăciunul anului 1711. Clădirea avea câteva săli mari și douăsprezece odăi mai mici. Una dintre cele mai mari săli era folosită în calitate de biserică. În dormitorul Regelui era un cămin, un pat pliant simplu, o masă și unul sau două scaune. "Palatul Regal" sau "Casa Regelui", cum era de obicei numită, a
Încăierarea de la Bender () [Corola-website/Science/330674_a_332003]
-
de Ofițeri de la Saint Cyr. Printre foștii săi colegi a fost colonelul Miclescu, iar astfel șeful statului francez a decis să locuiască aici pe durata vizitei sale în România. Bătrânul colonel Radu Miclescu a decedat în februarie 1990 în mica odaie în care locuise 40 de ani. Descendenții săi au vândut drepturile de proprietate în 1994 fostului antrenor al echipei FC Steaua București, Dumitru (Țiți) Dumitriu și lui Ilarian Pușcoci. Deoarece nu li s-a permis să construiască pe terenul de
Casa Miclescu () [Corola-website/Science/330140_a_331469]
-
nord-vest cu proprietatea postelnicului Constantin Neculcea. Clădirea a fost construită în stil neoclasic, cu boltă pentru trăsuri, având o structură a parterului de bolți pe arce. La vânzarea din 1844 clădirea era compusă, conform zapisul de vâzare, din "sus — 9 odăi, jos — 7 odăi, pivniță cu două uși, gherghir în casă cu ușă de fier, apoi o lemnărie, fînărie, o ghiholărie și niște odăi în rîndul cuhnei. Un grajd, o șură și un hambar, o poartă veche fără încuietoare". Pe locul
Casa Roset din Iași () [Corola-website/Science/330164_a_331493]
-
postelnicului Constantin Neculcea. Clădirea a fost construită în stil neoclasic, cu boltă pentru trăsuri, având o structură a parterului de bolți pe arce. La vânzarea din 1844 clădirea era compusă, conform zapisul de vâzare, din "sus — 9 odăi, jos — 7 odăi, pivniță cu două uși, gherghir în casă cu ușă de fier, apoi o lemnărie, fînărie, o ghiholărie și niște odăi în rîndul cuhnei. Un grajd, o șură și un hambar, o poartă veche fără încuietoare". Pe locul viran situat la
Casa Roset din Iași () [Corola-website/Science/330164_a_331493]
-
bolți pe arce. La vânzarea din 1844 clădirea era compusă, conform zapisul de vâzare, din "sus — 9 odăi, jos — 7 odăi, pivniță cu două uși, gherghir în casă cu ușă de fier, apoi o lemnărie, fînărie, o ghiholărie și niște odăi în rîndul cuhnei. Un grajd, o șură și un hambar, o poartă veche fără încuietoare". Pe locul viran situat la est de clădire a funcționat între 1844-1872, prin porunca Departamentului Treburilor din Lăuntru, o piață publică pentru vânzarea produselor agricole
Casa Roset din Iași () [Corola-website/Science/330164_a_331493]
-
destinația acesteia, transformând-o într-un hotel a cărui construcție a fost terminată în 1882 și care a fost numit Hotelul Traian. Cu toată concurența de peste drum, hotelul România a continuat să funcționeze adăpostindu-l în 1884, într-o mică odaie situată în podul șurii, pe Mihai Eminescu. Sejurul la acest hotel nu a fost fast pentru poet căci în noiembrie, așa cum relata mai târziu profesorul A.C. Cuza: Incendiul care, în noaptea dintre 17-18 februarie 1888, a mistuit Teatrul din Copou
Hanul lui Petrea Bacalu () [Corola-website/Science/330303_a_331632]
-
nici ploaia, nici razele fierbinți ale soarelui de vară, pereții scunzi. Se mai pot vedea și astăzi câteva asemenea case, cum e, de pildă, aceea de pe strada Justiției (între strada Călărași și faleza Dunării). La orășenii turci mai pricopsiți, tavanele odăilor erau din lemn lucrat frumos, în formă de rozetă; un asemenea tavan se poate vedea la muzeul de istorie al orașului. În timpul ridicării planului cetății, în 1790, de către căpitanul von Vermatti, orașul avea 2580 de case , ceea ce, admițând căte cinci
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
Ismin înspre apus, la movilele Gemenile, de aici, prin Movila Ciutacului și Movila Săpată, răspundea la satul Silistraru care aparținea raialei, apoi, pe la vest de satul Osmanul sau Osman-Aga și de satul Tâmpu, ajungea la marele sat de mai târziu Odaia Vizirului, care rămânea în raia, în timp ce cele „Cinci Gorgane” aparțineau Țării Românești, pentru ca de aici, mergând spre răsărit, prin Movila Calului și prin movila satului Cuptoarele, tăind apoi Dunărea, să răspundă la Dunărea Veche, în dreptul satului Boul, care ramânea Țării
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
au ținut acei mai denainte și au rămas țară odihnită de aceasta”. O pricina de discuție între domnul Țării Românești și administratorul raialei Brăilei, acesta din urmă purta titlul de nazâr, a format-o moșia de margine a raialel numită Odaia Vizirului sau Câșla Vizirului, pe locul de astăzi al comunei Vizirul. Această moșie, daruită la un moment dat de împărăție unui vizir, de aici numele, ajunsese apoi proprietatea unei sultane și era administrată de ea prin bostangii, un soi de
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
nobil, o încăpere ce creează o impresie nemaipomenită. Elementul predominant în decorul acestei săli este șemineul, generînd o atmosferă caldă și relaxantă. Gama de culori a interiorului, decorațiunile, accentuează stilistica vînătorească. „Casa Mare” - sala ce poartă numele celei mai frumoase odăi a unei case tradiționale din zona rurală a Moldovei. Sala este decorată cu mobilier din lemn de stejar, bogat ornamentat cu motive decorative naționale. Atmosfera rustică predomină în această sală datorită plafonului din lemn, cu grinzi, care dau impresia de
Cricova (vinărie) () [Corola-website/Science/330915_a_332244]