6,963 matches
-
noastră spre poruncile Tale; sufletele noastre le sfințește, trupurile curățește, cugetele îndreaptă, gândurile curăță și ne izbăvește pe noi de tot necazul celor rele și al durerii. Ocrotește-ne pe noi cu sfinții Tăi îngeri, ca prin mijlocirea lor fiind păziți și povățuiți, să ajungem la unirea credinței și la cunoștința slavei Tale celei neapropiate, că binecuvântat ești în vecii vecilor. Amin. Să te audă Domnul la vreme de necaz și numele Dumnezeului lui Iacov să te apere! Să-ți trimită
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Un vânt trece peste ea și nu mai este, nici locul lui nu i se mai găsește. Iar mila Domnului veșnic este peste cei ce se tem de Dânsul și dreptatea Lui e peste fiii și nepoții lor. Cei ce păzesc așezământul Lui și-și aduc aminte de poruncile Lui, ca să le facă pe ele. Domnul în cer și-a pus scaunul Său și împărăția Lui stăpânește pe toți. Binecuvântați pe Domnul toți îngerii Lui cei tari în vârtute, care împliniți
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
dacă va fi amenințat de nenorocire, fii apărătorul și ocrotitorul lui, precum el este apărătorul meu. Ori în ce parte va merge sau se va afla, umbrește-l cu bunătatea Ta. Dă-i, Dumnezeul meu, toate bucuriile iertate muritorilor care păzesc poruncile Tale și fac bine aproapelui lor. îngerul Tău cel bun să-l însoțească și să-l păzească în toate zilele lui și, după o viață lungă, plină de binefaceri și fapte bune, să se învrednicească a dobândi bunătățile Tale
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ce parte va merge sau se va afla, umbrește-l cu bunătatea Ta. Dă-i, Dumnezeul meu, toate bucuriile iertate muritorilor care păzesc poruncile Tale și fac bine aproapelui lor. îngerul Tău cel bun să-l însoțească și să-l păzească în toate zilele lui și, după o viață lungă, plină de binefaceri și fapte bune, să se învrednicească a dobândi bunătățile Tale cele fără de sfârșit, gătite tuturor celor ce lucrează virtutea. Amin. Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, Cel unul
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Te rog, ascultă-mi rugăciunea, prin Sfântul Tău Duh arată-mi calea în care voi merge. Și când voia mea cea vicleană mă va conduce pe alte drumuri, nu mă cruța Doamne, dar dămi putere să mă alipesc de bine. Păzește-mă de tot cuvântul și de toată fapta aducătoare de moarte sufletului meu, de orice mișcare ce ar putea să Te jignească sau să rănească pe fratele meu. învață-mă ce trebuie să spun și cum trebuie să vorbesc. Și
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
de moarte sufletului meu, de orice mișcare ce ar putea să Te jignească sau să rănească pe fratele meu. învață-mă ce trebuie să spun și cum trebuie să vorbesc. Și dacă voia Ta este ca să tac, inspiră-mă să păzesc tăcerea într-un duh de pace care să nu pricinuiască nici o întristare și nici o pagubă aproapelui meu. întărește-mă pe calea poruncilor Tale, și până la ultima suflare, nu îngădui să mă depărtez de la lumina cuvintelor Tale, astfel ca poruncile
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
adopți modificări pe parcurs, decât să ștergi harta, să desființezi ceea ce crezi c-a fost rău în numele a ceea ce crezi că e bine. Dispoziția de a-ți căuta propriile erori, credința că și tu poți greși, este deci atitudinea care păzește intelectualul de acțiuni cu efecte devastatoare. Knut Hamsun trăiește episoade dramatice care-l orientează poate spre îmbrățișarea ideologiei naziste. Dacă știi că tu însuți poți greși în formulările raționamentelor tale, atunci cel care poate greși la rândul lui e întâmpinat
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
mi s-a întâmplat din voia lui Dumnezeu care e stăpân în vecii vecilor...” (p. 20) În aceste reflecții, există și recunoștința că după ce mutațiile ontologice s-ar fi produs, scriitorul reintră în zona ocrotită, redevine un privilegiat, un om păzit de pronia cerească. Dar uneori izbucnește și o violentă și încleștată luptă cu Dumnezeu. După ce va fi încercat să-și potolească foamea asemeni unui câine, cu carnea crudă a unui os aruncat de niște lucrători la măcelărie, se trezesc în
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
cu neputință. Ascunderea este reversul apariției, a parusiei. Poate se instanțiază rușinea pe care singur trebuie s-o poarte, de vreme ce regretul nu se ițește nicicum. Dar tatăl deși drept, tot iubitor rămâne și cu cel care a ales răul. Îl păzește să fie ucis: „Și Domnul a hotărât un semn pentru Cain ca oricine îl găsește să nu-l omoare.” Urmează ieșirea, expulzarea de la fața Domnului, viața pe cont propriu, așa cum înțelege să trăiască genul Cain cel inteligent: „Apoi Cain a
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
trei ori pe zi și țin legătura cu orbii printr-un aparat care repetă aceleași fraze. Mai întâi, guvernul își cere scuze, apoi avertizează că oricine va încerca să reia direct legătura cu exteriorul va fi împușcat de soldații care păzesc, și face recomandări de organizare. Masa va ajunge de trei ori pe zi, ca și produsele de igienă. Spitalul de nebuni ajunge în curând un infern. Murdăria este podul spre infern. Civilizația urbană cade prin imposibilitatea de a utiliza adecvat
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
pomana statului. Libera inițiativă, e consumată în economia naturală, ineficientă și care nu duce decât la supraviețuire, nicicum la bunăstare. La noi, țăranul cultivă și crește de toate și nu e specializat în nimic, de cele mai multe ori își pierde timpul păzind o vacă. Dacă nu e țăran, atunci românul cu liberă inițiativă își pierde timpul păzind niște sticle de suc pe un trotuar. Paternalismul i-a paralizat reacțiile, așteaptă să primească de la stat ceea ce numai neajutorații sunt îndreptățiți. Statul însă a
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
la supraviețuire, nicicum la bunăstare. La noi, țăranul cultivă și crește de toate și nu e specializat în nimic, de cele mai multe ori își pierde timpul păzind o vacă. Dacă nu e țăran, atunci românul cu liberă inițiativă își pierde timpul păzind niște sticle de suc pe un trotuar. Paternalismul i-a paralizat reacțiile, așteaptă să primească de la stat ceea ce numai neajutorații sunt îndreptățiți. Statul însă a fost confiscat. Mulți politicieni nu părăsesc scena și pentru că în afara ei nu știu să răspundă
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
casă, imaginea cu mama și bunica, războinice, s-a estompat încetul cu încetul. De aici, dacă tragem spuza pe turta puericultorilor, ar putea reieși că oricât s-ar strădui în cei șapte ani de acasă mama să cultive și să păzească valorile ei, acestea tot sfârșesc prin a fi acoperite de un morman de apucături pe care le deprinzi departe în largul vieții celei zbuciumate, și parcă tot spre cel ce-a spus despre om că e lup pentru om, înclini
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
marchează relațiile cu Principatele. Astfel, Art. XVI al Tratatului de la Küciük-Kainardji (1774) recunoștea că Țara Românească fusese “de la început o țară liberă în toate privințele”. Pe de altă parte, formulări cum ar fi muzafât-i memâlik-i mahrûse (“anexe ale țărilor bine păzite”), mülk-i mevrûs (“proprietatea rămasă în moștenirea <sultanului>”) sau eyalet-i mümtaze (“provincii privilegiate”), care se regăsesc în documente referitoare la Principate, au rolul de a evidenția suzeranitatea Porții asupra acestora. Deosebit de importante sunt atestările tradiției “legământului” (ahd) existent între țările române
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
unui semn, un "bour", iar în cazul averilor fabuloase ale bogaților sau ale împăraților, în "tainițe adânci", "beciuri mari" cu uși de fier și lacăte de nedescuiat. Există comori bune -lăsate spre norocul cuiva - și comori rele, "vrăjite, afurisite, legate", păzite de spirite (știma/duhul banilor, diavolul sau "cel-de-pe-comoară") care "aprind focul pe ele", bani care rămân "jurați" în pământ sau care pot fi luați numai prin "moarte de om" sau prin vânzarea unui suflet. Comorile bune/curate pot fi ursite
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
aventurilor onirice și călătoriilor imaginare; moștenire, diferit valorizată, desigur, de diversele tradiții. Arborele lângă un izvor sau lângă o fântână este o imagine exemplară a "Paradisului"; în Mesopotamia, replica acestei imagini este grădina cu un arbore sacru și un izvor păzite de Regele-Grădinar, reprezentându-l pe Dumnezeu (...) Mai semnificativă este, totuși, noua interpretare a "setei sufletului". Libații funerare pentru a potoli setea morților sunt atestate în numeroase culturi. Credința că "Apa Vieții" asigură învierea eroilor este răspândită, de asemenea, în mituri
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ordonarea pluridimensională a lumii, decât acceptând să rupă compartimentările științelor, să epureze limbajele dialectale ale disciplinelor. Efervescența cunoștințelor, repunerea problemei referențialilor, criza paradigmelor... ar trebui să ne invite să combinăm instrumentele intelectuale (...). Dacă trebuie, mai mult ca niciodată, să ne păzim de cheile ce deschid toate ușile, se cuvine, dimpotrivă, să ne dotăm cu un număr mare de chei, ce permit deschiderea nenumăratelor încuietori ce oferă acces înspre labirintul realului"894. În această perspectivă, gândirea dualitudinii contradictoriale nu este decât una
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
inimii/ clarvăzătorului". Grija de lume și de ceea ce are ea pieritor umbrește cugetul, îi ecranează vederea, deturnându-i lucrarea 55. Mai mult: cugetul moare în grija de moarte, laolaltă cu moartea imaginii; iar ceea ce nu se vede nu se poate păzi, așa cum inima cade în ruina nevederii și a nepăzirii. Destrămarea e cu atât mai gravă cu cât ea duce la eclipsarea luminii ce face posibilă vederea lăuntrică. A vedea cu inima, în cuprinsul cugetului curat, înseamnă a lăsa inima la
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
gravitatea constatării. − Și de ce nu? Dacă ți-e bine așa cum ești, la ce să cultivi gustul frământării? − Da, mi-e bine - binele de-a ști când să te abții de la abuzul de interogație esențială. De beția adâncurilor trebuie să ne păzim, scumpa mea; intimitatea cu Poseidon se plătește. Eu mă decretez fericită, impunând ferm tăcere corului de mărunte cârteli lăuntrice. Plonjatul după comori e ca jocurile de noroc: totu-i să știi când să revii la suprafață, așa cum te-ai ridica
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cu colți și gheare aprige - în orice caz, să te scuturi de mâna oferită, a cărei prehensiune își depășește insidios limitele printr-o monstruoasă îngăduință; numai asta îți poate reda viața. Crede-mă, o libertate dăruită nu mai e libertate... Păzește-te de posibilitățile ce ți se dau, căci ele obstrucționează altele ce ți se iau! Trees nu găsi imediat replica, și nici nu se grăbi; ce ne rămâne dacă nu acceptăm ce ni se dă? Smulgerea cu japca în stilul
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
așa se așternuse Rică la drum în chiar noaptea respectivă, ținându-se departe de autostrăzile supravegheate electronic și traversând în schimb sate și târgușoare atât de tihnite încât și ochiul legii moțăia, toropit, prin ele, în monotona prezență a ordinii păzite de rutină. "Ei, fir-ar mama ei de viață!" oftă flăcăul cu încântare. Altfel se vedea lumea din spatele unui volan de SAAB, mângâiat pe întrecute de aerul condiționat și canapelele de piele ca mânușa. Nu-i mai venea să coboare
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
să vă văd sărind invers, adică înaintea prezentului furibund, și trăgându-i afară din frunte saltul viitor al vremii încadrat de chipul lui. Clădiți-mi redeschiderea peste timp a împietritului trecut, spațiul promisiunii în care viața se afundă taurin. Numai păziți-vă cu grijă să încercați să-l înțelegeți; o asemenea încercare v-ar putea costa scump. Ca și cum pământul și-ar trâmbița tainele prin peșteri, alese una ce comunica în secret cu palatul de la Cnossos și le reaminti lucrătorilor săi că
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
se punea în mișcare greoi, incapabilă să țină pasul cu viitura de Rică vremuind în postură de sceptru al schimbării. Inițial, căutase mai mult să verifice o ipoteză personală legată de optimizarea modului său de-a opera: la zicala "frica păzește pepenii", ceva îl îmboldea irezistibil să adauge "iar siguranța îi fură" - o contribuție care, deși n-ar fi reținut efectiv atenția nici unui tribunal din lume și n-ar fi reușit să disculpe nici un făptaș, ar fi stârnit ceva dezbateri deloc
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
lumea - strânsoarea primului obiect revendicat de om întru afirmarea de sine prin amenințare. Acea alianță primitivă cu arma construise eficace primul zid semantic de apărare în jurul vulnerabilei ființe umane. În gramatica frustă a prehensiunii ei inaugurale, sunt se întărise de păzea! precum eu de însumi - și asta cu o naturalețe discutabilă, căci deja prin el simpla supraviețuire cerea novator garanția respectului. Ne-a fost oare înmânat, sau am subtilizat acel obiect insurecțional dătător de greutate exclamativă timidului sunt? Disputată de tenebrele
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
prin preajmă, întrucât a o recunoaște fără greș și țintui în centrul câmpului vizual i-ar eroda serios caracterul problematic, rezolvând-o pe jumătate. O problemă corect identificată e intrată deja serios pe panta soluționării, așa că problema problemelor fiecăruia se păzește strașnic de o fatală identitate cu sine însăși. "Disimulează-te, sau vei fi rezolvată" constituie legea evoluției în materie de probleme (verificată exemplar de imprudența Sfinxului antic și altei faune înrudite ieșite în calea eroilor). Acțiunea capabilă să-i vină
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]