8,364 matches
-
să treacă la efectuarea mai multor experimente. După cum s-a arătat, "Cercul de studii" și-a propus și o analiză a conceptelor fundamentale ale pedagogiei și, pe această bază, o "sistematică a științei pedagogice". Constituindu-se ca o reacție față de "pedagogia filosofică", "Cercul de studii" a combătut orice amestec al filosofiei în cercetarea fenomenului educației. Dar, dincolo de metodele de cercetare, oricît de riguroase ar fi, există anumite principii filosofice materialiste sau idealiste, mărturisite sau nemărturisite pe baza cărora datele obținute sînt
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
metodele de cercetare, oricît de riguroase ar fi, există anumite principii filosofice materialiste sau idealiste, mărturisite sau nemărturisite pe baza cărora datele obținute sînt interpretate. Fără o viziune filosofică unitară, cercetările experimentale rămîn fragmentare, incapabile să se sintetizeze. Criticînd, așadar, pedagogia filosofică (și pe bună dreptate se aduceau obiecții caracterului ei excesiv deductivist), Em. Brandza propunea o "sistematică reală" a pedagogiei, menită să-i confere și atributul de știință. După opinia sa, acceptată de membrii "Cercului de studii", "pedagogia științifică" trebuie
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cărora datele obținute sînt interpretate. Fără o viziune filosofică unitară, cercetările experimentale rămîn fragmentare, incapabile să se sintetizeze. Criticînd, așadar, pedagogia filosofică (și pe bună dreptate se aduceau obiecții caracterului ei excesiv deductivist), Em. Brandza propunea o "sistematică reală" a pedagogiei, menită să-i confere și atributul de știință. După opinia sa, acceptată de membrii "Cercului de studii", "pedagogia științifică" trebuie să se ocupe de următoarele realități școlare: profesorul, elevii, programa, lecția (metoda), materialul didactic, manualul, localul, mobilierul (59 bis). Nu
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Criticînd, așadar, pedagogia filosofică (și pe bună dreptate se aduceau obiecții caracterului ei excesiv deductivist), Em. Brandza propunea o "sistematică reală" a pedagogiei, menită să-i confere și atributul de știință. După opinia sa, acceptată de membrii "Cercului de studii", "pedagogia științifică" trebuie să se ocupe de următoarele realități școlare: profesorul, elevii, programa, lecția (metoda), materialul didactic, manualul, localul, mobilierul (59 bis). Nu putem spune că materialul didactic, localul de școală și mobilierul nu sînt probleme care interesează pedagogia. Nu se
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de studii", "pedagogia științifică" trebuie să se ocupe de următoarele realități școlare: profesorul, elevii, programa, lecția (metoda), materialul didactic, manualul, localul, mobilierul (59 bis). Nu putem spune că materialul didactic, localul de școală și mobilierul nu sînt probleme care interesează pedagogia. Nu se poate spune, de asemenea, că modul în care sînt abordate problemele este lipsit de interes, dar temele "pedagogiei școlare" au fost simplificate prea mult, fără a se oferi unele argumente în sprijinul selectării lor. Speranța că prin cercetarea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
localul, mobilierul (59 bis). Nu putem spune că materialul didactic, localul de școală și mobilierul nu sînt probleme care interesează pedagogia. Nu se poate spune, de asemenea, că modul în care sînt abordate problemele este lipsit de interes, dar temele "pedagogiei școlare" au fost simplificate prea mult, fără a se oferi unele argumente în sprijinul selectării lor. Speranța că prin cercetarea lor se va ajunge la cunoașterea legilor educației era cu totul neîntemeiată (60, p. 97). După cum neîntemeiată era convingerea lui
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
simplificate prea mult, fără a se oferi unele argumente în sprijinul selectării lor. Speranța că prin cercetarea lor se va ajunge la cunoașterea legilor educației era cu totul neîntemeiată (60, p. 97). După cum neîntemeiată era convingerea lui Em. Brandza că pedagogia clasică are în vedere un scop universal valabil și, în consecință, "pedagogia științifică" nu trebuie să se ocupe de scopul educației (60, pp. 97-98). Atunci la ce slujesc tehnicile de experimentare? Dacă aspirația spre elaborarea unei teorii pedagogice pe baza
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
lor. Speranța că prin cercetarea lor se va ajunge la cunoașterea legilor educației era cu totul neîntemeiată (60, p. 97). După cum neîntemeiată era convingerea lui Em. Brandza că pedagogia clasică are în vedere un scop universal valabil și, în consecință, "pedagogia științifică" nu trebuie să se ocupe de scopul educației (60, pp. 97-98). Atunci la ce slujesc tehnicile de experimentare? Dacă aspirația spre elaborarea unei teorii pedagogice pe baza unor cercetări experimentale minuțioase constituie elementul valoros al activității "Cercului", refuzul oricărui
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
contact cu filosofia, precum și limitarea problematicii "științei și educației" la cele opt "componente", constituite slăbiciunea sa; această a doua latură a activității "Cercului" a grevat și asupra celei dintîi. Se poate pune întrebarea: de ce nu a reușit să se dezvolte pedagogia experimentală în România interbelică? (62). Mai întîi, pentru că, în acea perioadă, în atenția cercurilor guvernante se aflau mai ales problemele de politică școlară. Interesul pentru cercetările de amănunt apar cînd învățămîntul a dobîndit o structură relativ stabilă. Chiar faptul că
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
experimentală în România interbelică? (62). Mai întîi, pentru că, în acea perioadă, în atenția cercurilor guvernante se aflau mai ales problemele de politică școlară. Interesul pentru cercetările de amănunt apar cînd învățămîntul a dobîndit o structură relativ stabilă. Chiar faptul că pedagogia experimentală nu numai cea a "Cercului de studii" era refractară filosofiei, o situa la periferia vieții culturale românești care, în deceniile trei și patru, era puternic angrenată în dinamismul vieții politice. Ce sprijin putea să primească atunci un grup de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
filosofiei, o situa la periferia vieții culturale românești care, în deceniile trei și patru, era puternic angrenată în dinamismul vieții politice. Ce sprijin putea să primească atunci un grup de oameni "neangajați" deschis sub aspect filosofic, social, politic? În sfîrșit, pedagogiei românești i-au lipsit oamenii formați într-un mare laborator experimental. Teoreticienii de frunte ai educației din România aveau, prin excelență, o pregătire filosofică. În condițiile în care nimeni nu le-a putut preda abecedarul experimentului pedagogic, cîțiva entuziaști s-
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a putut preda abecedarul experimentului pedagogic, cîțiva entuziaști s-au apucat să-l învețe singuri și, după ce l-au asimilat, nimeni n-a avut nevoie de știința lor. Mișcarea pedagogică românească din perioada interbelică nu a cunoscut numai confruntări între pedagogia clasică, pe de o parte, și pedagogia experimentală și pedologie, pe de altă parte. Ca și în alte situații, s-a afirmat, mai puternică chiar, tendința spre echilibru. Semnificativă este, în acest sens, poziția adoptată de Dumitru Theodosiu (1890-1989), profesor
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
entuziaști s-au apucat să-l învețe singuri și, după ce l-au asimilat, nimeni n-a avut nevoie de știința lor. Mișcarea pedagogică românească din perioada interbelică nu a cunoscut numai confruntări între pedagogia clasică, pe de o parte, și pedagogia experimentală și pedologie, pe de altă parte. Ca și în alte situații, s-a afirmat, mai puternică chiar, tendința spre echilibru. Semnificativă este, în acest sens, poziția adoptată de Dumitru Theodosiu (1890-1989), profesor de pedagogie la școala normală din București
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pe de o parte, și pedagogia experimentală și pedologie, pe de altă parte. Ca și în alte situații, s-a afirmat, mai puternică chiar, tendința spre echilibru. Semnificativă este, în acest sens, poziția adoptată de Dumitru Theodosiu (1890-1989), profesor de pedagogie la școala normală din București care, în manualele sale, destinate pregătirii viitorilor învățători, ținea să precizeze că pedologia este o disciplină auxiliară a pedagogiei, iar pedagogia experimentală este o disciplină complementară, menită să asigure procesul de științifizare a pedagogiei, ea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
tendința spre echilibru. Semnificativă este, în acest sens, poziția adoptată de Dumitru Theodosiu (1890-1989), profesor de pedagogie la școala normală din București care, în manualele sale, destinate pregătirii viitorilor învățători, ținea să precizeze că pedologia este o disciplină auxiliară a pedagogiei, iar pedagogia experimentală este o disciplină complementară, menită să asigure procesul de științifizare a pedagogiei, ea oferind metode noi de investigație și un interes mai viu pentru probleme necercetate încă (61). 11.2.4. Semnificația unor încercări de constituire a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
echilibru. Semnificativă este, în acest sens, poziția adoptată de Dumitru Theodosiu (1890-1989), profesor de pedagogie la școala normală din București care, în manualele sale, destinate pregătirii viitorilor învățători, ținea să precizeze că pedologia este o disciplină auxiliară a pedagogiei, iar pedagogia experimentală este o disciplină complementară, menită să asigure procesul de științifizare a pedagogiei, ea oferind metode noi de investigație și un interes mai viu pentru probleme necercetate încă (61). 11.2.4. Semnificația unor încercări de constituire a unei "pedagogii
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de pedagogie la școala normală din București care, în manualele sale, destinate pregătirii viitorilor învățători, ținea să precizeze că pedologia este o disciplină auxiliară a pedagogiei, iar pedagogia experimentală este o disciplină complementară, menită să asigure procesul de științifizare a pedagogiei, ea oferind metode noi de investigație și un interes mai viu pentru probleme necercetate încă (61). 11.2.4. Semnificația unor încercări de constituire a unei "pedagogii românești" Foarte apropiată de pedagogia sociologică, prin interesul față de școala rurală, această tendință
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pedagogia experimentală este o disciplină complementară, menită să asigure procesul de științifizare a pedagogiei, ea oferind metode noi de investigație și un interes mai viu pentru probleme necercetate încă (61). 11.2.4. Semnificația unor încercări de constituire a unei "pedagogii românești" Foarte apropiată de pedagogia sociologică, prin interesul față de școala rurală, această tendință, de care urmează să ne ocupăm, are un element în plus pe care, de altfel, l-am întîlnit și la I. C. Petrescu acela de a elabora o
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
complementară, menită să asigure procesul de științifizare a pedagogiei, ea oferind metode noi de investigație și un interes mai viu pentru probleme necercetate încă (61). 11.2.4. Semnificația unor încercări de constituire a unei "pedagogii românești" Foarte apropiată de pedagogia sociologică, prin interesul față de școala rurală, această tendință, de care urmează să ne ocupăm, are un element în plus pe care, de altfel, l-am întîlnit și la I. C. Petrescu acela de a elabora o teorie a educației desprinsă din
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
școala de viața poporului, iar ieșirea din impas devenea posibilă, cel puțin în parte, prin renunțarea la aceste elemente, atît în organizarea școlii, cît și în teoria instruirii. Organizarea unei școli specific românești, adecvată trebuințelor poporului, impunea și elaborarea unei pedagogii românești. Tendința era și o reacție față de poziția acelora care își întemeiau sistemul lor pedagogic pe idei și teorii elaborate pe alte meridiane. În ansamblu, ideea se integra în efortul puternic afirmat în cultura românească din acei ani, de valorificare
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ansamblu, ideea se integra în efortul puternic afirmat în cultura românească din acei ani, de valorificare a resurselor spirituale a căror origine se afla într-un foarte îndepărtat trecut. Tendința era manifestată în filosofie, literatură, muzică, artă plastică. Constituirea unei pedagogii românești presupunea definirea "trebuințelor specifice poporului român", care să se constituie într-un criteriu al aprecierii ideilor proprii unei pedagogii naționale. Așa cum se va vedea, fiecare dintre reprezentanții acestei tendințe SIMION MEHEDINȚI, ONISIFOR GHIBU, I. I. GABREA (63) aduc alte
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
căror origine se afla într-un foarte îndepărtat trecut. Tendința era manifestată în filosofie, literatură, muzică, artă plastică. Constituirea unei pedagogii românești presupunea definirea "trebuințelor specifice poporului român", care să se constituie într-un criteriu al aprecierii ideilor proprii unei pedagogii naționale. Așa cum se va vedea, fiecare dintre reprezentanții acestei tendințe SIMION MEHEDINȚI, ONISIFOR GHIBU, I. I. GABREA (63) aduc alte argumente în sprijinul ideii de constituire a unei pedagogii românești. Marele geograf român SIMION MEHEDINȚI (1868-1962) a manifestat încă din
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
să se constituie într-un criteriu al aprecierii ideilor proprii unei pedagogii naționale. Așa cum se va vedea, fiecare dintre reprezentanții acestei tendințe SIMION MEHEDINȚI, ONISIFOR GHIBU, I. I. GABREA (63) aduc alte argumente în sprijinul ideii de constituire a unei pedagogii românești. Marele geograf român SIMION MEHEDINȚI (1868-1962) a manifestat încă din tinerețe un interes deosebit pentru problemele educației (64). Concomitent cu publicațiile sale de specialitate, care l-au impus ca pe cel mai de seamă geograf al nostru, S. Mehedinți
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
la viața de adult prin muncă. Activitatea manuală stă atît la baza cunoașterii lumii, cît și a dezvoltării intelectuale și morale a oamenilor. Întrucît astfel de generalizări privind educația s-au obținut prin cercetări etnografice, S. Mehedinți vede în etnografie pedagogia omenirii. Una din ideile fundamentale pe care etnografia o furnizează pedagogiei este aceea referitoare la caracterul educativ al muncii și al tradițiilor. Tot etnografia l-a condus pe Mehedinți la concluzia discutabilă în unele privințe că națiunea este o comunitate
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
baza cunoașterii lumii, cît și a dezvoltării intelectuale și morale a oamenilor. Întrucît astfel de generalizări privind educația s-au obținut prin cercetări etnografice, S. Mehedinți vede în etnografie pedagogia omenirii. Una din ideile fundamentale pe care etnografia o furnizează pedagogiei este aceea referitoare la caracterul educativ al muncii și al tradițiilor. Tot etnografia l-a condus pe Mehedinți la concluzia discutabilă în unele privințe că națiunea este o comunitate etnică, cu o cultură specifică, originală, dar cu un caracter închis
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]