5,822 matches
-
cutanată”, realizată din „materialul” pielii înseși. Pe de altă parte, Nadia și Daniel Thalman creează actori de sinteză în „Rendez-vouz à Montréal” (1987Ă, în care Marylin Monroe ți Humphrey Bogart joacă o scenă care nu a fost niciodată filmată pe peliculă. Ca un alt exemplu, Mona Hatoum produce în 1994 „Corps étranger”, o instalație video de la Centrul Pompidou din Paris, inserând microcamere prin orificiile propriului trup pentru a explora teritorialitatea corporalității feminine. Iar Jane Prophet creează în 1998 CD-ROM-ul „The Internal
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
noi cei de acum și generațiile viitoare, să rescrie pagini despre noblețea acestui lăcaș. Riscurile oricărei contribuții documentare este acela că o monografie nu poate cuprinde și sentimentele oamenilor, a generațiilor de medici care s-au perindat ca pe o peliculă la Spitalul din Vaslui timp de mai bine de un veac și jumătate. Monografia a fost structurată în funcție de etapele istorice din acești ani, de evenimentele majore din cele trei războaie la care medicii au luat parte. Ne-am oprit, pe
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, în calitate de „scriitor reprezentativ”, într-un moment de „deschidere” a politicii comuniste. Din toamna anului 1968, e redactor-șef adjunct, iar din 1970, redactor-șef la „România literară”. Realizează, semnând scenariul și regia, pelicula de lungmetraj Printre colinele verzi (1970), adaptare cinematografică a romanului Animale bolnave; filmul e inclus în selecția oficială a Festivalului de la Cannes în 1971. B. însoțește filmul la festival, apoi călătorește prin Italia, iar în iulie 1971, aflându-se la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
analiza valorică a acestor filme din punct de vedere artistic - considerentele estetice vor fi luate în discuție numai în relație cu propaganda. Nu face, de asemenea, obiectul acestei lucrări prezentarea negocierilor cu cenzura, care au dus la forma finală a peliculei prezentate publicului și accesibilă astăzi la Arhiva Națională de Filme - este analizat produsul cinematografic ca atare, pe care cineaștii în cauză și l-au asumat punându- și numele pe generic. Pe cale de consecință, nu vor conta declarații actuale, menite să
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
și accesibilă astăzi la Arhiva Națională de Filme - este analizat produsul cinematografic ca atare, pe care cineaștii în cauză și l-au asumat punându- și numele pe generic. Pe cale de consecință, nu vor conta declarații actuale, menite să circumstanțieze realizarea peliculei. Filmele vor depune mărturie despre ele însele. Argument Finalmente, vom încerca să formulăm câteva concluzii în ce privește contribuția filmului românesc de ficțiune la fixarea în conștientul și subconștientul colectiv, în aproape jumătatea de veac totalitară, a formelor de minciună pe care
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ca mijloc de propagandă politică. Washington, 5 august 1897. Primul film publicitar, Admiral Cigarette, produs de Thomas Edison. Paris, 25 martie 1898. Polonezul Bolesław Matuszewski publică broșura intitutală Une nouvelle source d’histoire, în care apare în premieră ideea arhivării peliculelor pentru cercetătorii din viitor. 1898. Edward Hill Amet înscenează pentru Magniscope o Bătălie navală în Cuba în grădina casei sale. Machete de nave se mișcă într-un heleșteu trecând drept Golful Santiago, coordonate prin dispozitive electrice sincronizate cu camerele de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
mare de spectatori. În plus, actorii de teatru puteau schimba oricând interpretarea rolului, scoțând de sub control semnificațiile politico-ideologice ale dialogurilor. În spațiul delimitat de aceste constrângeri se așeza cinematograful. El putea vorbi oamenilor în imagini, dincolo de limbă și alfabet, copiile peliculelor puteau fi răspândite mult mai ușor pe teritoriu, iar controlul aparatului de propagandă asupra conținutului filmelor era total. Așa au luat naștere agit‑poezd, agit-trenurile. Vagoane care purtau inscripția „Cinematograful sovietic. Teatrul poporului” încep să străbată stepa. În ele se
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
nu văzuseră niciodată un film), și acela era de propagandă bolșevică - Frontul roșu, Foame... foame... foame, Secera și ciocanul, așa sunau titlurile agitki. Încă o limitare, pe cât de prozaică, pe atât de dură, „fasona” munca tinerilor cineaști comuniști - penuria de peliculă. Rusia nu producea peliculă de film, ea fiind importată pe bani grei din Vest, în special din Germania. Ce aveau de spus trebuia spus scurt și concentrat, folosind la maximum fiecare centimetru de peliculă cumpărată din banii poporului. Lev Kuleșov
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
film), și acela era de propagandă bolșevică - Frontul roșu, Foame... foame... foame, Secera și ciocanul, așa sunau titlurile agitki. Încă o limitare, pe cât de prozaică, pe atât de dură, „fasona” munca tinerilor cineaști comuniști - penuria de peliculă. Rusia nu producea peliculă de film, ea fiind importată pe bani grei din Vest, în special din Germania. Ce aveau de spus trebuia spus scurt și concentrat, folosind la maximum fiecare centimetru de peliculă cumpărată din banii poporului. Lev Kuleșov, Dziga Vertov, Esfir Șub
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
munca tinerilor cineaști comuniști - penuria de peliculă. Rusia nu producea peliculă de film, ea fiind importată pe bani grei din Vest, în special din Germania. Ce aveau de spus trebuia spus scurt și concentrat, folosind la maximum fiecare centimetru de peliculă cumpărată din banii poporului. Lev Kuleșov, Dziga Vertov, Esfir Șub, V. Pudovkin și mulți alții dintre cineaștii anilor ’20 și ’30 își vor face „mâna” în producția de agitki. Aici își au originile teoriile montajului, care vor guverna cinematograful sovietic
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
diferite - Vertov cochetase cu cariera de medic, Kuleșov era scenograf de teatru, Eisenstein avea pregătire de inginer, pe lângă cea de om de teatru, Pudovkin putea să devină om de știință, Dovjenko, învățător -, ei nu s- au mulțumit să transcrie pe peliculă programul Partidului Comunist, au insistat asupra formei. „Dacă luăm un film perfect construit ideologic și îl facem prost din punctul de vedere al formei, el se va preface într-un film contrarevoluționar”, era de părere Lev Kuleșov. „Douăzeciștii” voiau și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Modest ca valoare cinematografică, dar propagandizat prin intervenția directă a conducerii de stat, Independența României anticipează situația pe care o va traversa cinema tograful românesc în anii ’50, sub dictatura comunistă. Până la instaurarea comunismului în România, mai putem consemna două pelicule de ficțiune cu caracter de propagandă politică : Datorie și sacrificiu (1925), în regia lui Ion Șahighian, produs de Serviciul foto-cinematografic al Armatei Române, și Cătușe roșii (Odessa in fiamme) (1942), coproducție italo-română, cu participarea Ministerului român al Propagandei. Datorie și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
PCR din 3- 5 martie 1948, campania de colectivizare forțată a agriculturii, care se va încheia în 1962. Pe 11 iunie 1948 are loc naționalizarea principalelor mijloace de producție, între care și companiile de film, cinematografele, laboratoarele de prelucrare a peliculei. În 1951 începe primul plan cincinal de industrializare a țării. Ca urmare a industrializării, populația rurală migrează masiv în orașe, populația urbană crescând într-un ritm nemaiîntâlnit, de la 23,4% în 1948 la 39,1% în 1966. Conducătorii partidelor istorice
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Bărăganului, Bijuterii de familie (1958) ; Viața nu iartă, Mingea (1959) ; Valurile Dunării, Furtuna (1960) Evoluții cinematografice Prin naționalizarea mijloacelor de producție (11 iunie 1948), trec în proprietatea statului comunist companiile de producție cinematografică, sălile de cinema, laboratoarele de prelucrare a peliculei. Ca și în alte domenii, se creează un organism sovieto- român care să gestioneze producția și difuzarea, Sovromfilm. Cererea de constituire a Sovromfilm este adresată de guvernul român celui sovietic: În dorința de a da o cît mai mare dezvoltare
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
producției cinematografice naționale, sprijinul Guvernului Sovietic prin detașarea de cadre artistice (regi zori, scenariști, decoratori etc.) și tehnicieni, ca și facilitatea procurării de utilaj pentru studiourile cinematografice în construcție, ar constitui un ajutor neprețuit. Odată cu importul de aparate de filmat, peliculă și tehnicieni și cu „schimburile de experiență” cu cineaștii sovietici, cinematografia românească primește cadou și agregatul propagandistic, bazat pe metoda realismului socialist, intens utilizat în cinematografia sovietică a anilor ’30 și ’40. Până în 1954, filmele românești sunt exemple aproape didactice
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
este baza filmului. Liniile directoare trasate în acest document vor marca întregul deceniu 6 al filmului românesc. Sunt semnificative, de asemenea, pentru modul de a gândi al activiștilor de partid din domeniul cinematografiei, concluziile Comisiei de Cenzură a Filmelor cu privire la pelicula Nu visa, Aneta ! (1948). Este vorba de o melodramă germană, Träume nicht, Annette !, realizată cu puțin înainte de divizarea Germaniei în RDG și RFG, în regia lui Eberhard Klagemann, propusă spre difuzare pe ecranele românești. 1. Toată intriga filmului este bazată
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
și cu sens unic. Și liniștea, ca și inacțiunea, se poate interpreta de către spectator în direcții necontrolate. În sfârșit, cea mai importantă caracteristică imprimată cinemaului românesc de propaganda de tip sovietic este încărcarea obligatorie cu mesaj a fiecărui metru de peliculă plătită cu banii poporului. Nimic nu trebuie să se întâmple pe ecran din pricina faptului că pur și simplu se întâmplă. Nici un personaj nu bea niște apă doar pentru că îi e sete, scenaristul și regizorul trebuie să aibă ceva de spus
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în noiembrie 1956, după revoluția anticomunistă din Ungaria, aceste observații corecte sunt o amintire, preocupările partidului legate de cinema deveniseră cu totul altele : Singura manifestare fățiș dușmănoasă de sprijinire a rebeliunii din Ungaria a fost la laboratorul de prelucrare a peliculei de la Floreasca, unde un laborant (Boris Ursati) în ziua de 24 octombrie a îndemnat pe ceilalți salariați să adopte o atitudine favorabilă rebeliunii. El a afirmat că „romînii sînt lași că nu se răscoală” etc. Este semnificativă atitudinea salariaților care
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
a istoriei românilor. Social- democrații, singurul partid de stânga care ar fi putut să-i concureze pe comuniști, e distrus în efigie - liderul lor e luat cu „huo !” după ce a fost dovedit ca om al patronilor. Ca și în precedentele pelicule produse de noul regim, nici în Nepoții gornistului nu apare vreun personaj autentic, viu, care să funcționeze altfel decât ca întrupare a unei scheme propagandistice. Nu numai pelicula, dar și filmul e alb-negru. Totuși, e de consemnat primul sărut pe
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
după ce a fost dovedit ca om al patronilor. Ca și în precedentele pelicule produse de noul regim, nici în Nepoții gornistului nu apare vreun personaj autentic, viu, care să funcționeze altfel decât ca întrupare a unei scheme propagandistice. Nu numai pelicula, dar și filmul e alb-negru. Totuși, e de consemnat primul sărut pe gură din cinematografia Republicii Populare Române, admis pe ecran după ce Cristea Dorobanțu e salvat în ultima clipă de la execuție și își revede soția. Desfășurarea (1955) sau Deviere de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
biserică. Firește, până la urmă „centrul” îl pedepsește pe directorul care s-a îmburghezit, s- a rupt de mase. În felul acesta Directorul nostru devine, după Desfășurarea, al doilea film‑supapă din istoria propagandei filmate din România. din sistem, astfel de pelicule își asumă aspecte critice, dar rezolvă întotdeauna lucrurile în sistem, nu în afara lui. Momentul-cheie, al închiderii supapei, este coșmarul în care directorul o visează pe apriga angajată Maria Popescu. Ea îi spune pe un ton acuzator : „Faci atâta caz că
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cei sovietici. Setea (1961) și Când primăvara e fierbinte (1961) marchează încheierea în forță a colectivizării în 1962. Conflictul dintre chiaburi și moșieri, de o parte, și țărani cu vederi progresiste și comuniști, de partea cealaltă, încă prezent în aceste pelicule, va fi înlocuit de acum cu „contradicțiile neantagoniste” dintre colectiviștii înaintați ai satului și cei înapoiați, serie deschisă de Lumina de iulie (1963) și continuată cu Un surâs în plină vară (1963), Dragoste lungă de‑o seară (1963), Sărutul (1965
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
artistică corespunzătoare. Unii au fost trimiși în Uniunea Sovietică la studii pe baza dosarelor lor și nu a talentului. [...] O mare intreprindere [Studioul București - n.m.] care are 20.000 de oameni, 3 studiouri, care consumă 21 mil. de metri de peliculă anual. Unele dintre aceste filme au fost proaste. Mă refer la filmele de actualitate, care se fac 16 pe an. La acestea au contribuit nu numai cineaștii, ci oameni din toate domeniile. Aceasta înseamnă că ponderea ideologică și politică este
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
și că atitudinea lui Ceaușescu din august 1968 va fi doar oportunism politic personal, fără nimic „liberal” în ea. Studii de caz Setea (1961) sau Propaganda cu artă Ce uriașă diferență între filmul lui Titus Popovici și Mircea Drăgan și peliculele despre țărani și pământ de la începutul deceniului precedent ! Aidoma lui Mitrea (Cocor), Mitru (Moț) se întoarce de pe front, dar nu mai aduce cu el credința în Stalin și puterea sovietică, ci niște conserve nemțești cu carne de porc. Nici o referire
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
dată, ucisă. Încolțit și el, la malul mării, de bestiile poliției burghezo- moșierești, Radu o ia îmbrăcat spre larg, dar apa e rece, așa că se întoarce. Încă din primele secunde ale filmului, Pintilie subminează schema pe dinăuntru. În astfel de pelicule, fiecare secvență dura atât cât era necesar ca să înțeleagă spectatorul cum curge acțiunea. Nu mai mult. Aproape fiecare cadru avea o noimă pentru scenariul general. Pintilie deraiază pur și simplu minute în șir, punând aparatul pe fețele mulțimii citadine, femei
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]