5,851 matches
-
Filmul a fost regizat de Bernard Borderie, iar regizor din partea română a fost Petre „Pitt” Popescu. Cadrele exterioare au fost filmate la Cheile Turzii, Florești, Brașov, Tureni, Mogoșoaia și Buftea, iar cele interioare la Buftea. Filmul a fost realizat pe peliculă în culori de 35 mm, prelucrată prin procedeul Eastmancolor și în formatul Techniscope (2,35:1) apropiat de CinemaScope. Complexitatea filmului a impus prezența mai multor regizori secunzi: Paul Nuyttens, Anastasia Anghel, Tony Aboyantz și Edith Mandel. Șefi de producție
Șapte băieți și o ștrengăriță () [Corola-website/Science/328337_a_329666]
-
jumătatea lunii iulie a anului 1968. Filmările s-au desfășurat în vara și toamna anului 1968 și au avut loc la București, Constanța, Mănăstirea Neamț și Mănăstirea Sucevița. Ele au fost realizate în sistem Cinemascop (pentru ecran lat), fiind folosită peliculă Eastman color, prelucrată în laboratoarele de la Buftea. Regizor secund a fost Radu Gurău, iar director de imagine Aurel Kostrakiewicz. La acest film au colaborat ca asistenți viitori profesioniști din domeniul cinematografiei precum Gheorghe Ilarian (asistent de sunet), Elena Pantazică și
Răutăciosul adolescent () [Corola-website/Science/328353_a_329682]
-
rămâne. Nu-i mai puțin adevărat că scenografia de film este o artă tridimensională asemănătoare arhitecturii. La film timpul va fi mai scurt și ideea o realizezi repede, dar după filmare munca ta dispare, sau mai precis, rămâne numai pe peliculă. Tu vei avea în permanență satisfacție pentru ce ai clădit cu sârg și pasiune și tot pe atât, poate chiar mai mult, te va chinui durerea pentru ceea ce a trebuit să distrugi.”". Constantin Simionescu a lucrat ca scenograf de film
Constantin Simionescu (scenograf) () [Corola-website/Science/327568_a_328897]
-
fost produs de Studioul Patru Profilm și Studioul Cinematografic București, fiind turnat pe platourile de la Buftea. O parte din cadre au fost filmate la Timișoara. Scenele a căror acțiune se petrece în America anilor '20-'30 au fost filmate pe peliculă alb-negru, iar celelalte pe peliculă color. Regizori secunzi au fost Doina Cărădan și Mircea Plângău. Filmările combinate au fost realizate de operatorul Nora Irimescu și de tehnologul Nicolae Novac, iar trucajele de operatorul Valentina Crăciun. Filmul a avut premiera la
Femeia în roșu (film din 1997) () [Corola-website/Science/327593_a_328922]
-
Profilm și Studioul Cinematografic București, fiind turnat pe platourile de la Buftea. O parte din cadre au fost filmate la Timișoara. Scenele a căror acțiune se petrece în America anilor '20-'30 au fost filmate pe peliculă alb-negru, iar celelalte pe peliculă color. Regizori secunzi au fost Doina Cărădan și Mircea Plângău. Filmările combinate au fost realizate de operatorul Nora Irimescu și de tehnologul Nicolae Novac, iar trucajele de operatorul Valentina Crăciun. Filmul a avut premiera la 17 octombrie 1997, iar regizorul
Femeia în roșu (film din 1997) () [Corola-website/Science/327593_a_328922]
-
de legătură: conversația unor călători cinefili aflați într-un tren care mergea la Buftea. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București, cu concursul Arhivei Naționale de Filme. Lungimea sa a fost de 975 metri utili de peliculă. Regizor secund a fost Edith Mandel, iar consultant CFR ing. Radu Teodorescu. Copia standard a fost definitivată la 28 decembrie 1978. Cheltuielile de producție s-au ridicat la suma de 1.347.000 lei. Secvențele de arhivă provin din filme
Expresul de Buftea () [Corola-website/Science/327666_a_328995]
-
Anglia au fost turnate la Palatul Hampton Court și la casa Hatfield, în apropiere de Londra, și în exteriorul bibliotecii Bodleian a Universității din Oxford. "Lumea nouă" este primul film de studio după nouă ani care să fie turnat pe peliculă de 65 mm (pentru scenele fără efecte vizuale). Precedentul a fost "Hamlet" al lui Kenneth Branagh din 1996, turnat integral pe peliculă de 65 mm. Filmările au fost finalizate după trei luni și jumătate în noiembrie 2004. Filmul a fost
Lumea nouă (film din 2005) () [Corola-website/Science/327687_a_329016]
-
Universității din Oxford. "Lumea nouă" este primul film de studio după nouă ani care să fie turnat pe peliculă de 65 mm (pentru scenele fără efecte vizuale). Precedentul a fost "Hamlet" al lui Kenneth Branagh din 1996, turnat integral pe peliculă de 65 mm. Filmările au fost finalizate după trei luni și jumătate în noiembrie 2004. Filmul a fost inițial planificat pentru lansare în noiembrie 2005 dar lansarea a trebuit să fie amânată. Malick încă edita scenele care au fost turnate
Lumea nouă (film din 2005) () [Corola-website/Science/327687_a_329016]
-
12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman considera că "Ochi de urs" este "„un film polemic, o replică la modalitatea «descriptivă», evidentă în mai toate peliculele inspirate din opera ilustrului prozator moldovean. Ochi de urs este o încercare, nu lipsită de reușite (portretistice, psihologice, de atmosferă), de a pătrunde în universul mitic al pădurii românești”". Stere Gulea a apelat la interpreți în mare parte noi: Dragoș
Ochi de urs (film) () [Corola-website/Science/327700_a_329029]
-
Anca. El iese în ploaie și se duce la cabina telefonică, unde o întâlnește pe femeia de care se îndrăgostise. Scenariul filmului a fost scris de Ion Marinescu. Filmările au avut loc în anul 1991. Filmul a fost realizat pe pelicule prelucrate în Studioul de Producție Cinematografică București. Regizor secund a fost Doina Cărădan. Redactor muzical a fost Anca Dumitrescu. Coreografia a fost executată de trupa „Orion-Balet” București de pe lângă Artexim condusă de Ion Tugearu. Pe genericul final sunt adresate mulțumiri filialelor
Telefonul (film din 1992) () [Corola-website/Science/327725_a_329054]
-
cauză, filmările au fost suspendate până la 19 martie. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Regizor secund a fost Stelian Stativă. Operatorul Valentin Ducaru a debutat în acest film ca director de imagine. După finalizarea filmărilor, pelicula a fost vizionată de casa de filme la 9 august. Producătorii au solicitat efectuarea unor filmări de completare și modificarea finalului prevăzut în scenariu. S-a dorit ca finalul să aibă o notă mai optimistă și „să ateste mai convingător
Iarba verde de acasă () [Corola-website/Science/327731_a_329060]
-
Georgescu-Obrocea și compozitorul Răzvan Cernat. Regizor secund a fost Nicu Gheorghe. Au fost folosiți pe post de consilieri prof. dr. Ion Ardeleanu (consilier istoric), col. Leonida Loghin (consilier militar) și ing. Iulian Balaban (consilier geolog). Filmul a fost realizat pe pelicule prelucrate în Studioul de Producție Cinematografică București. Filmul " Liniștea din adîncuri" a fost vizionat de 1.015.280 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și
Liniștea din adîncuri () [Corola-website/Science/327738_a_329067]
-
meditația gravă, responsabilă, asupra dialecticii societății, filmele sale putând fi cu îndreptățire numite politice, în sensul implicării profunde și în cel al comunicării unui mesaj de nobila vibrație patriotică”". Regizor secund a fost Dimitrios Sukas. Filmul a fost realizat pe pelicule prelucrate în Studioul de Producție Cinematografică București. Malvina Urșianu a realizat în 1987 un film intitulat "Figuranții", în care preia o parte din personajele din "" (cu actorii lor) și prezintă destinul Lenorei în anii '50 ai secolului al XX-lea
Pe malul stîng al Dunării albastre () [Corola-website/Science/327758_a_329087]
-
pe post de consilier militar la realizarea acestui filmul. Regizori secunzi au fost Iorgu Ghindidis și Silviu Dimitrovici. Vocea lui György Kovács a fost dublată de Gheorghe Cozorici. Au cântat Martha Kessler și Valeria Rădulescu. Filmul a fost realizat pe pelicule prelucrate în Studioul de Producție Cinematografică București. Copia standard a fost definitivată în decembrie 1970. Potrivit mărturiilor regizoarei, conducerea Comitetului de Stat pentru Cultura și Artă nu a fost mulțumită de finalul filmului. În varianta inițială filmată și montată, personajul
Serata (film) () [Corola-website/Science/327961_a_329290]
-
deghizat. Cheltuielile de producție s-au ridicat la suma de 5.224.000 lei. Analizând acest film în lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman considera că "Serata" rămâne un film singular între peliculele care s-au referit la „actul de la 23 august 1944”, deși nici el nu avea cum să nu fie marcat de de ideologia epocii. Deosebirea dintre "Serata" și celelalte filme cu subiecte similare îl constituie faptul că regizoarea se concentrează
Serata (film) () [Corola-website/Science/327961_a_329290]
-
din filmele Malvinei Urșianu sunt „puncte de vedere” asupra unor evenimente, stări și sentimente. "Serata" era caracterizat ca „un punct de vedere asupra unui moment de răscruce în istorie”. Criticul Călin Căliman a considerat că "Serata" se deosebește de celelalte pelicule care s-au referit la „actul de la 23 august 1944” prin faptul că regizoarea se concentrează asupra simbolurilor și nu asupra acțiunii propriu-zise. El aprecia că în acest film directorul de imagine Nicolae Girardi s-a depășit pe sine , realizând
Serata (film) () [Corola-website/Science/327961_a_329290]
-
Film de la Cannes). "Happy End" a fost produs de Paradox Film, cu fonduri de 850.000 lei alocate de Centrul Național al Cinematografiei. Regizorul Radu Potcoavă a acuzat compania de producție Paradox Film că a sistat lucrările de finisare ale peliculei și a decis să lanseze pe piață un film „neterminat din punct de vedere tehnic și artistic”. El a anunțat că nu va participa la premiera filmului, care urma să aibă loc la 1 decembrie 2006. În replică, producătorul Marius
Happy End (film din 2006) () [Corola-website/Science/327025_a_328354]
-
de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Recenziile criticilor de film au fost în majoritate negative, filmul fiind catalogat drept una dintre cele mai proaste pelicule autohtone ale anului 2006 (în opinia unor critici precum Iulia Blaga, Laurențiu Brătan, Alin Ludu Dumbravă, Mihai Fulger, Anca Grădinariu). Criticul Tudor Caranfil nu a dat filmului nicio stea și a făcut următorul comentariu: "„Pe plaja de la Eforie e descoperit
Happy End (film din 2006) () [Corola-website/Science/327025_a_328354]
-
în susținerea unei stupidități: happy end-ul titular constă în faptul că sinuciderea pe înserat a unei studente nu e urmată dimineața de suicidul alteia. Film gata din decembrie 2004, dar ascuns publicului timp de doi ani, ca și alte pelicule de debut compromise de sistemul în vigoare și virate în extremis la grămadă (urmează o cascadă, după Happy End-ul programat doar trei zile la un singur cinematograf), ca să nu se bage de seamă tertipul demagogic: cât mai multe, pentru
Happy End (film din 2006) () [Corola-website/Science/327025_a_328354]
-
finalizate la 25 februarie 1980. Cadrele au fost filmate la București, Bran, Făgăraș, Câmpulung Muscel, Constanța (pe plaja din fața Cazinoului) și Buftea. Secvențele de război au fost filmate în împrejurimile Branului, fiind filmați acolo circa 600 de metri utili de peliculă. Regizorul secund Dimitrios Sukas a afirmat că „la Bran a fost un adevărat tur de forță”. Nicolaescu a afirmat că a reușit să reconstituie exact traseul străbătut de Ștefan Gheorghidiu: „Căutând locuri de filmare prin munți, am găsit drumurile vechi
Ultima noapte de dragoste () [Corola-website/Science/327325_a_328654]
-
Z. Vasiliu, comandantul Jandarmeriei Române. În anul 1955, Sergiu Nicolaescu lucra ca inginer la Studioul cinematografic „Alexandru Sahia”. Într-una din zile au venit la el câțiva securiști și doi ofițeri ruși care i-au înmânat o bobină cu o peliculă de 35 mm și i-au dat dispoziție să facă două copii. Ei i-au precizat că materialul este secret și i-au spus să folosească un număr cât mai mic de tehnicieni de laborator. În duminica următoare, inginerul Nicolaescu
Începutul adevărului () [Corola-website/Science/327366_a_328695]
-
copii. Ei i-au precizat că materialul este secret și i-au spus să folosească un număr cât mai mic de tehnicieni de laborator. În duminica următoare, inginerul Nicolaescu a realizat împreună cu trei tehnicieni o copie pozitivă și a proiectat pelicula pentru a vedea cum a ieșit copia. Pelicula era într-o stare tehnică excepțională și prezenta execuția mareșalului Antonescu, fiind filmată de operatorul Ovidiu Gologan și confiscată apoi de Securitate. În timpul realizării filmului "Începutul adevărului", Nicolaescu a hotărât să introducă
Începutul adevărului () [Corola-website/Science/327366_a_328695]
-
secret și i-au spus să folosească un număr cât mai mic de tehnicieni de laborator. În duminica următoare, inginerul Nicolaescu a realizat împreună cu trei tehnicieni o copie pozitivă și a proiectat pelicula pentru a vedea cum a ieșit copia. Pelicula era într-o stare tehnică excepțională și prezenta execuția mareșalului Antonescu, fiind filmată de operatorul Ovidiu Gologan și confiscată apoi de Securitate. În timpul realizării filmului "Începutul adevărului", Nicolaescu a hotărât să introducă și pelicula cu execuția mareșalului Antonescu și i-
Începutul adevărului () [Corola-website/Science/327366_a_328695]
-
a vedea cum a ieșit copia. Pelicula era într-o stare tehnică excepțională și prezenta execuția mareșalului Antonescu, fiind filmată de operatorul Ovidiu Gologan și confiscată apoi de Securitate. În timpul realizării filmului "Începutul adevărului", Nicolaescu a hotărât să introducă și pelicula cu execuția mareșalului Antonescu și i-a solicitat în 1993 lui Virgil Măgureanu (directorul SRI) să-l ajute să găsească materialul originar. Directorul SRI i-a pus la dispoziție o copie pozitivă pe 16 mm, incompletă și într-o stare
Începutul adevărului () [Corola-website/Science/327366_a_328695]
-
originar. Directorul SRI i-a pus la dispoziție o copie pozitivă pe 16 mm, incompletă și într-o stare foarte proastă. Regizorul i-a telefonat atunci colonelului care conducea Arhiva Națională și l-a rugat să caute o cutie cu peliculă pe care lipise el-însuși o etichetă cu textul „Negativ film 35 mm, Jilava - 1946”. După o săptămână, colonelul a reușit să găsească cutia în care se afla negativul materialului filmat de Ovidiu Gologan. Regizorul a introdus aceste secvențe la începutul
Începutul adevărului () [Corola-website/Science/327366_a_328695]