6,669 matches
-
de la țară: "Sărăcia nu este așadar privarea de orice bun ci de abundență, mamă a luxului și a viciilor pe care el le comportă. Și când scriitorii latini îi laudă noblețea, ei dezaprobă luxul care pune stăpânire pe Roma datorită prăzilor luate din Cartagina și exemplului Alexandriei" (Guillemin, Ovide et la vie paysanne). Binefacerile unei naturi simple, motivele bucolice proprii idilelor unui Theocrit sunt prezente. Ospitalitatea este pictată ca o idilă: ambianța prietenoasă, masa frugală, generozitatea unui urcior rustic 159 , idealizarea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fermecător" cu întreaga ambiguitate conținută în acest cuvânt. Surprins de rapiditatea aventurii, cel care se trezește "în afara orașului înainte de a mă putea lămuri" și care se plimbă într-un cadru minunat "prea tulburat ca să-mi pot da seama ce simțeam [...] pradă unor sentimente nedeslușite"241, o urmează pe partenera sa care se joacă cu cheile și broaștele, cu sanctuarele și cu dragostea. Totul se petrecuse cam repede". Vor ieși să ia aer în noaptea răcoroasă, dar se vor întoarce repede la
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
trebuie să aibă un caracter particular. Analogia, raportul proporțiilor decid senzațiile noastre, o încăpere te face să o dorești pe cealaltă, această agitație ocupă și ține în suspens mintea, este un gen de bucurie care satisface"253. Privirea captivată este prada seducătorului. Lăsăm la o parte problema de a ști dacă surpriza este împărtășită de către regizor și dacă Doamna T... și libertinul din Casa cea mică n-au descoperit fără voia lor dragostea, un sentiment și o bucurie nouă, cea a
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
stă în răsturnarea, întoarcerea într-un contrar nemaiauzit și indicibil, în explozia unui sentiment de atotputernicie în înălțarea voluptoasă și celestă pe care sacrificiul și renunțarea le-au pregătit, sau chiar forțat. Fiindcă Iulian este încă vânător, nu urmărindu-și prada care îi scapă, ci un vânător ce pune capcane, lațuri, așteptând ca să sosească prada cea sublimă. Un joc între distanță și proximitate traversează întreaga povestire. Ospitalitatea absolută se prezintă ca o proximitate absolută, căsătorie a aceluiași cu altul, uniune intimă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de atotputernicie în înălțarea voluptoasă și celestă pe care sacrificiul și renunțarea le-au pregătit, sau chiar forțat. Fiindcă Iulian este încă vânător, nu urmărindu-și prada care îi scapă, ci un vânător ce pune capcane, lațuri, așteptând ca să sosească prada cea sublimă. Un joc între distanță și proximitate traversează întreaga povestire. Ospitalitatea absolută se prezintă ca o proximitate absolută, căsătorie a aceluiași cu altul, uniune intimă cu străinul într-o îmbrățișare sexualizată. Or, Sfântul Iulian nu a trăit el oare
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
său de martor ignorant (ignorând cauzele răului), neputincios în fața manifestărilor unui Eros negru și aruncat, în cele din urmă, afară, din acest sumbru conac care, în mod narcisist, face implozie în el însuși pentru a dispărea "la picioarele sale", lăsat prada, iremediabil, unei singurătăți înghețate. Naratorul lui Landolfi, zărind un fum măturat de vânt, "fum foarte melancolic în sine" care se ridică în aerul umed și aproape întunecat, descoperă o casă așezată pe un platou, rezidență burgheză sau conac în care
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
obscură ferocitate, aceeași incomprehensibilă rătăcire ca și câinii, ne aduce aminte de unele personaje ale lui E. T. Hoffmann ale cărui povești nocturne Landolfi le cunoștea bine. Aceeași animalitate ("Semăna cu acele pisici care, ca să nu-și piardă din ochi prada sau dușmanul nu clipește din două rânduri de gene ci dintr-una în același timp")441, același caracter fantastic (personajul cu darul său de a pândi, se ivește pe neașteptate "sosind de nu se știe unde), aceeași vechime (gazda este
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
eșecurilor succesive îi ritmează viața. El se simte ca acasă în cabina acestui om al profunzimilor și al instinctului, care, foarte strâmtă, seamănă mai degrabă cu o cușcă. De aceea el este gata, uitând de situația sa, să se lase pradă somnului, astfel încât percepția sa asupra lumii devine foarte onirică și el se întoarce la ideile sale din copilărie. Mai mult, revoltat de idee de injustiție, probabil identică celei pe care o resimte pentru că a fost alungat de acasă, el va
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
tatălui 583.. . Această supunere vecină cu represiunea poate să evoce de asemenea paralizia implicată de către forțele intelectuale dezvoltate (fruntea mare) în detrimentul altor facultăți (și în special instinctul) sau situația evreului oprimat precum și cea a unui vampir care se apleacă spre prada sa. Dar și mai mult este evocat Moise de Michelangelo (cu ecouri probabil dintr-o lectură de Freud)584. Puterea terifiantă a figurii în căutare de stăpânire trimite fără nici o îndoială la ideea de tată arhaic, a imaginii tatălui pe
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
strașnică. 319 Această "ultimă lectură înainte de plecare" îi pare "destul de potrivită" cu vederile lui: "[Ea] îmi oferea ceva intermediar între starea în care mă aflam și cea în care puteam să ajung, puteam din când în când să mă las pradă gândurilor negre și apoi să le schimb cu altele mai bune", (Pléiade, II, 1206). 320 Confesiuni, Pléiade, I, 580, *trad. rom, p. 123. 321 *Trad. rom., III, p.124. 322 "Beniamiții sau Levitul din Efraim este un fel de mic
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Prosperitatea lor se baza pe utilizarea inventivă a legăturilor specifice, instrumentale cu ceilalți, care le erau egali, și nu pe mită, extorsiune sau pe relația clientelară cu un conducător ori șef de trib, care le recompensa supunerea cu părți din pradă. Atât libertatea, cât și prosperitatea lor erau condiționate de virtuțile încrederii confirmate, reciprocității și performanței - virtuți impuse nu prin ritual și nici prin revelație, ci prin interesul pe care îl avea fiecare membru al societății pentru ca atât el însuși, cât
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
aspecte referitoare la cadrul cultural sunt de o însemnătate și relevanță considerabile pentru cazul românesc. “în afară de onestitate, un alt element intangibil important din punct de vedere economic constă în atitudinile politice, care pot percepe afacerile ca bunuri naționale sau ca pradă economică. Ambele atitudini au apărut în forme de guvernare profund diferite, fie ele democratice sau despotice. Imperiul Otoman, de exemplu, acorda întreprinderilor străine exceptări de la multe dintre legile și practicile care se aplicau afacerilor conduse de propriii supuși. Așa a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
semnul întrebării noțiunile lor anterioare cu privire la identitatea de gen și relațiile sociale dintre sexe. în plus, femeile erau tratate în aceeași manieră cu bărbații și demonstrau în mod frecvent aceeași rezistență fizică. Pe de altă parte, bărbații se lăsau deseori pradă emoțiilor, jelind moartea unui coleg și fiind conduși de același instinct matern când asigurau hrana colegilor de cameră. într-adevăr, experiența deportării mai degrabă a pus sub semnul întrebării noțiuni universale precum identitate de gen și relații decât le-a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
strategii viabile pe termen mediu și lung. Cum scrie autorul: „Cea mai mare discrepanță, dintr-o perspectivă occidentală, era aceea dintre vorbe și fapte”. Principiile morale nu aveau căutare în viața politică din România interbelică; tinerii cu idealuri au căzut pradă partidelor de extremă dreapta, care păreau că oferă ceea ce ei căutau. Capitolul 3, „Partidul Comunist și lovitura de stat de la 23 august 1944”, se dovedește extrem de util. Importanța evenimentului din ziua menționată este în afară de orice dubiu, în contextul lucrării de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
decât cel care a reieșit din depozițiile muncitorilor) - acțiune Întreprinsă probabil de către cei doi paznici, ceilalți muncitori ai garajului grăbindu-se să se Îmbete cu banii jefuiți -, cel puțin unul dintre ei a intrat În curtea Chesturii În căutare de pradă. Pălăriile de damă adunate de paznicul Puizan XE "Puizan, Mihai" nu au aparținut evreilor uciși de muncitorii ceferiști, deoarece numai bărbații au Încercat să fugă prin spărtura din gard. Noaptea, bătrânul paznic Puizan XE "Puizan, Mihai (paznic)" și servitorul Pricop
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Bahluiului XE "Bahluiului" și nici nu s-au dus acolo, după Începerea stării de asediu, pentru „a se repauza”. Aici fuseseră concentrați sute de evrei și mulți dintre ei au fost executați (vezi infra) - așadar s-au dus să caute pradă. Cazul muncitorilor din garaj are o importanță secundară În comparație cu măcelărirea evreilor din curtea Chesturii, dar el ilustrează un tablou Înfiorător al progromului, dintr-un punct de vedere neașteptat, acela al Întâlnirii Între evrei și români, confirmând concluziile principale cu privire la cei
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
cele două comandamente, dar că la orele două-amiezii problema a scăpat de sub control. Generalul german, care oricum era ocupat cu situația frontului, a vrut ca românii să reinstaureze ordinea În oraș și să pună imediat capăt acțiunilor de jaf și pradă, descinderilor În locuințe, precum și execuțiilor. Generalul Stăvrescu XE "Stăvrescu (general)" a afirmat clar: „Am primit ordin de la Corpul de armată german să fac liniște În orașul Iași”. Partea operativă a noii Înțelegeri a fost inclusă În Întregime În hotărârile Consiliului
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
contribuție patriotică profitabilă. Minipogromul organizat În comun de Învățătorul Atudori, comisarul adjunct Botez și polițiștii săi și de către garda de soldați a lui Marinescu a avut loc noaptea, Între orele 22.00 și 3.30. Mijloacele de convingere pentru predarea prăzii au fost variate: falsa asigurare cu eliberarea, Înfricoșare, torturare și asasinate. Dar la Început au mers la sigur folosind elixirul vieții: apa!71 Șiretlicul nu a avut mare succes, cu atât mai mult cu cât numeroși evrei nu aveau nimic
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
o cămașă Într-un șanț cu apă stătută și o ridica cu baioneta la ferestruica vagonului. Un evreu dintr-un alt vagon a descris negoțul cu viață, la care participau jandarmi și țărani Împreună, deși nu știa cum Își Împărțeau prada Între ei: „Dela Tg. Frumos XE "Tg. Frumos" am fost luați În primire de armata română unde În schimbul banilor și altor obiecte prețioase căpătam o sticlă de apă care era ridicată la geam cu curelele de la pantaloni sau o sfoară
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
mahalalelor, nu țigani nomazi). Unul dintre evrei a descris În câteva cuvinte schimbarea: „Pe zi ce trecea atmosfera devenea mai grea; borfașii, țiganii, hienele străzii parcă simțeau În aer mirosul de sânge și așteptau momentul propice să se arunce asupra prăzii. Pe ici pe colo se dădeau susnumiții la acte de jaf și teroare, dar care apăreau mai mult ca accidente locale fără urmări, dar cât șde multț ne-am Înșelat”. Ascensiunea urii, creșterea bruscă a numărului de soldați aduși În
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
mulți români. De data aceasta, regimul a fost cel care a adoptat politica și chiar metodele legionare; el este cel care a organizat pogromul, folosind Armata și Poliția pentru executarea crimelor; el este cel care a văzut În evrei o pradă pe care este permis să o ataci și să o vânezi. Presa a Înțeles mesajul și s-a comportat În mod corespunzător. Pogromul de la Iași a dovedit că regimul lui Antonescu XE "Antonescu, Ion" a primit În Întregime moștenirea legionară
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
obiectele. Astfel încât, imediat, mi-au și spus unii, "nu pot să mai scriu după cele ce ai scris tu." Era vorba de Alin Gheorghiu 2, un text foarte elaborat, dar care reprezenta pentru mine un fel de aruncare fericită asupra prăzii. Deși imediat după, nu pot reveni. Dar în timp, revăzând niște lucrări și, mai ales, punându-le în alt context de comparație, de confruntări, sigur că îmi ies la iveală aspecte noi. Nu m-am dat niciodată înapoi de la ideea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
50%. Epidemia de tifos exantematec bântuind în special iarna, seceră deasemeni mii de vieți, fără a li se putea veni în ajutor. Ar trebui deci evitat, astăzi, când s'a hotărât în principiu repatrierea deportaților, ca noi victime să cadă pradă bolilor și frigului, din cauza întârzierilor ce s'ar produce, căci dacă în primii doi ani au murit 50%, în cel de al treilea vor muri proporțional și mai mulți, dată fiind starea lor fizică. II. Criteriile de triere. Ar trebui
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
inumanului prin roman, care, așa cum spunea Albert Camus în Omul revoltat, „se naște în același timp cu spiritul de revoltă și traduce, pe plan estetic, aceeași ambiție“. Lăsându-se condus de cele mai multe ori pe piste false, cititorul poate cădea ușor pradă textului, eșuând în încercarea sa de a desluși secretele romanului și rămânând doar la nivelul unor repere istorice ușor identificabile. Lumea pe care o clădește Matei Vișniec este în mare parte neverosimilă, firescul este înlocuit de nefiresc și de absurd
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
fie în cel sovietic), ci doar să amintesc câteva ipostaze ale puterii discursului de a imagina noi geografii conflictuale. Scopul acestui eseu este curativ, o reactivare a memoriei, asumându-mi riscul de a repeta "banalități", doar pentru a nu lăsa pradă uitării binefăcătoare faptul că am fost dincoace de linia celei mai cinice frontiere simbolice a lumii cu câteva decenii în urmă și pentru a reevalua posibilitățile care ni s-au deschis acum. Sintagma "Cortina de Fier" a fost inventată de
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]