6,617 matches
-
în cazul modelării, nu putem face presupunerea că studenții vor fi gata imediat, și că nu se vor grăbi să le utilizeze cu rafinament. Scopul este deocamdată acela de a vă familiariza cu aceste convenții. În ceea ce privește testarea, doresc să înțelegeți prezumțiile caracteristice fiecărui tip de testare, avantajele și dezavantajele acestora și care sunt condițiile cele mai propice pentru ca acestea să genereze constatări utile. Pornind de la această bază, puteți să vă continuați instruirea în abordările pe care le găsiți cele mai utile
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de cantitata probelor acumulate, ci de organizarea acestor probe într-o manieră care să poată convinge un sceptic rezonabil. Un test nu este niciodată perfect. Aproape întotdeauna rămân un număr de observații neexaminate, excepții care nu intră în tiparul general, prezumții de ceteris paribus atunci când toate celelalte nu rămân constante. După cum am susținut în Cursul 2, nici verificarea și nici dovedirea falsității nu se bazează doar pe rețete mecanice; nici una dintre acestea nu poate fi susținută cu convingere apodictică. Cercetătorul trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ne pot ajuta să evaluăm importanța relativă a variabilelor independente, în funcție de abaterea standard observată în cadrul eșantionului. IV. Aplicarea corectă a testării cvasi-experimentaletc "IV. Aplicarea corectă a testării cvasi‑experimentale" Scepticul nostru nu a depus încă armele. Există un număr de prezumții implicite în aplicarea analizei cauzale multivariate care nu sunt aproape niciodată pe deplin satisfăcute în lumea reală. Unele scăpări minore au un efect minim asupra rezultatelor. Alte scăpări mai serioase însă pot distorsiona rezultatele sau diminua eficiența estimărilor. Distorsionat înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
pot distorsiona rezultatele sau diminua eficiența estimărilor. Distorsionat înseamnă, din punct de vedere tehnic, a avea o tendință centrală calculată inexact prin regresie, prezentând o imagine inexactă a relației dintre X și Y. Vom discuta pe scurt unele dintre aceste prezumții esențiale și vom indica existența unor metodologii mai complexe, menite să compenseze scăpările posibile. O discuție mai detaliată ar trece dincolo de scopul acestor cursuri introductive și trebuie amânată pentru un curs mai avansat în econometrie. Unele dintre aceste asumpții au
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și permit, în același timp, efectuarea de inferențe în scopul generalizărilor mai ample sunt clare și rezonabile, și limitează strict ceea ce poate fi proclamat cu încredere științifică. Toate cursurile de „bazele metodologiei” din științele sociale se ocupă în detaliu de prezumțiile de bază și de condițiile care produc distorsiunea, ineficiența și neconcordanța estimărilor. Literatura de specialitate din domeniul științelor sociale se află într-un proces de evoluție continuă, elaborând strategii de testare tot mai sofisticate în scopul facilitării evaluării unor modele
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
răspunzând nevoii „de o cultură mai intensă” și conștientă că, „pentru a făuri acest ideal”, „gustul cititului trebuie să pătrundă mai mult ca oricând în toată pătura socială”. Nu lipsește obișnuita provocare lansată centrului de mișcarea revuistică locală, cu critica prezumțiilor capitalei și ale vechii generații. Un text cu accente programatice și polemice, Provincia. O linie strategică pe frontul vieții naționale, aparținând (sub pseudonim) lui Al. Iacobescu, desfide „ironiile atât de dese, de variate și de ieftine” care discreditează „specificitatea creatoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287768_a_289097]
-
locatarii arcei, cât și speciile submarine emit judecăți categorice cu privire la orice. Dintre acestea merită reținute reflecțiile lui Hary Brummer, de o luciditate și de un curaj rare chiar și între practicanții romanului „obsedantului deceniu”: „Baza democrației este [...] sau decurge din «prezumția de inocență», tipică societăților evoluate, în care, până la proba contrarie, orice individ este considerat nevinovat [...]. Și, invers, catastrofală pentru om, pentru cultură, politică, societate, ce vrei, este cealaltă poziție posibilă [...], numită prezumția de vinovăție, tipică autocrației neîncrezătoare, în care prima
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
obsedantului deceniu”: „Baza democrației este [...] sau decurge din «prezumția de inocență», tipică societăților evoluate, în care, până la proba contrarie, orice individ este considerat nevinovat [...]. Și, invers, catastrofală pentru om, pentru cultură, politică, societate, ce vrei, este cealaltă poziție posibilă [...], numită prezumția de vinovăție, tipică autocrației neîncrezătoare, în care prima reacție e de suspiciune [...] Păcatul originar devenit politică de stat!” Însă valoarea cărții nu se reduce la atât: ideile Galeriei sunt ele însele încarnate într-o bogată „galerie” caracterologică și expuse sub
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
funcționării Centrului, care urmau să fie suportate de „cele două delegații” române (Secția II și Serviciul de Informații). În jurul deciziei reprezentanților Armatei Roșii, de a se renunța la acțiunile informative de mare adâncime în spatele inamicului, au circulat o sumedenie de prezumții și motivații. O primă explicație a sovieticilor consta în riscul unei operații informative de o asemenea anvergură, deoarece evenimentele ce se precipitau puteau să stimuleze un „23 august invers”, adică întoarcerea armelor împotriva sovieticilor, concomitent cu o altă lovitura de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
sunt industrial economics sau industrial organization). Abordările pentru uz managerial, mai sumare, sunt uneori interpretate eronat, ceea ce generează numeroase confuzii. Conform teoriei asociate fenomenului, există mai multe puncte de interes generate de modul de variație a costurilor. Dacă se acceptă prezumția că funcția ce reprezintă variația costurilor cu producția are o formă parabolică (deși acest lucru este învățat din primele lecții de economie și se consideră evident, unii economiști îl pun sub semnul întrebării!), atunci ar fi de maxim interes determinarea
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
își restrânge capacitatea de producție, indicați care sunt categoriile de costuri care înregistrează creșteri. Considerați că balanța generală a costurilor strategice se va înrăutăți având drept consecință o creștere a costului total mediu? Argumentați răspunsul cu ajutorul unor raționamente bazate pe prezumțiile actuale comune, asociate categoriilor discutate. 8. Strategiile de diferențiere sunt afectate de costurile strategice explicate? Argumentați folosind exemple de firme cunoscute prin produsele lor. Bibliografietc "Bibliografie" Aiken, M., Hage, J. (1968), „Organizational Interdependence and Intra-organizational Structure”, American Sociological Review
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
care prezintă caracteristici mai favorabile: 4. să constituie un grup strategic nou. 1. Îmbunătățirea poziției relative într-o configurație stabilă, ce ar însemna într-un joc de sumă nulă capturarea unui segment de piață al concurentului, ar fi justificată de prezumția că există un efect de scară. Confruntarea cu concurenții al căror segment este vizat se va face prin îmbunătățirea relativă a performanțelor semnificative pentru produsul similar oferit. Dacă însă confruntarea implică segmente de piață diferite și o comparare a performanțelor
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
a analizei strategice a industriei și concurenței” sau „școală a poziționării”, iar Porter este considerat principalul ei exponent actual. Abordarea a devenit predominantă în următorul deceniu, creând un oarecare dezechilibru în favoarea unei orientări externe a explicației privind performanța organizației. Principala prezumție asociată modelului Porter este că organizația poate să aleagă orice poziție dorește într-un interval scurt de timp, ceea ce ar fi echivalent cu perfecta elasticitate a factorilor de producție. În practică există totuși rețineri în a considera posibilă o „mobilitate
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
mai bună cel ce va dispune de resurse mai bune în comparație cu concurentul său. Numeroasele studii asupra resurselor organizației, care în ultimele decenii au generat prin sinteză noul cadru conceptual de analiză al studiului firmei bazat pe resurse, pornesc de la două prezumții: 1. prezumția eterogenității resurselor (Penrose, 1959) presupune că o firmă operează cu o combinație proprie și singulară de resurse; 2. prezumția imobilității resurselor (Selznick, 1957), care își are originea în lucrările lui David Ricardo, presupune că anumite resurse proprii unei
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
cel ce va dispune de resurse mai bune în comparație cu concurentul său. Numeroasele studii asupra resurselor organizației, care în ultimele decenii au generat prin sinteză noul cadru conceptual de analiză al studiului firmei bazat pe resurse, pornesc de la două prezumții: 1. prezumția eterogenității resurselor (Penrose, 1959) presupune că o firmă operează cu o combinație proprie și singulară de resurse; 2. prezumția imobilității resurselor (Selznick, 1957), care își are originea în lucrările lui David Ricardo, presupune că anumite resurse proprii unei firme sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
decenii au generat prin sinteză noul cadru conceptual de analiză al studiului firmei bazat pe resurse, pornesc de la două prezumții: 1. prezumția eterogenității resurselor (Penrose, 1959) presupune că o firmă operează cu o combinație proprie și singulară de resurse; 2. prezumția imobilității resurselor (Selznick, 1957), care își are originea în lucrările lui David Ricardo, presupune că anumite resurse proprii unei firme sunt dificil sau costisitor de imitat sau oferta existentă este inelastică. Studiul modului de utilizare al resurselor de către o organizație
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
este „ambalajul” teoriei și concretizarea sa în diferite metode sau tehnici, nu se poate face abstracție de elementele fundamentale ale economiei industriale. După cum s-a arătat în subcapitolul precedent, analiza VRIO se face pe două direcții diferite de cercetare, în funcție de prezumțiile asociate tipului de strategie generică „tip Porter” urmată de organizație. O primă dilemă este legată de modul în care s-ar putea opera în dualitatea strategică cost redus-diferențiere. Porter a argumentat că nu este posibilă combinarea celor două căi de
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
52% și, respectiv, 45%, ceea ce nu ar putea fi explicat doar printr-o îmbunătățire a activității sau a managementului firmei. În mod clar, explicația are și o componentă politică specific românească, marcând o reflectare a dezamăgirii populației față de situația internă. Prezumția, care în alte țări ar putea părea rezonabilă, că sporul de călători îl reprezintă cei cu scopuri turistice pare totuși nerealistă pentru societatea românească actuală. Componentele mediului economic au constituit, într-o corelare perfectă cu cele politice, elemente de presiune
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
o reclamă de la om la om. Se folosește imaginea de produs provenit dintr-o zonă montană, sugestie susținută de un ambalaj alb-bleu, și neexpus industrializării, ceea ce se pare că reprezintă un punct de atractivitate. Cum calitatea și gustul produselor confirmă prezumțiile legate de „naturalul” locului, efectul asupra vânzărilor este pozitiv. Chiar și în aceste condiții există o creștere încurajatoare a cifrei de afaceri, în consonanță cu creșterea generală a cererii de lactate în România. Prețurile practicate de Covalact se înscriu în
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
trăsăturile distinctive sunt cele care rezultă din opozițiile între unități. Unitățile funcționale corespund într-o manieră imediată unor intuiții globale unitare și trăsăturile distinctive nu sunt nimic altceva decât diferențele care se constată între aceste intuiții." c) Principiul sistematicității, ca "prezumție rezonabilă și justificată empiric": "Acest principiu spune că, într-un sistem lingvistic, aceleași diferențe se prezintă în mod obișnuit sau adesea într-o manieră "sistematică" (adică de mai multe ori, pentru unități lingvistice diferite), dând astfel naștere mai multor opoziții
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
multe ori, pentru unități lingvistice diferite), dând astfel naștere mai multor opoziții omologe. [...] Totuși, această repetiție a diferențelor (sau "regularitate" a opozițiilor), oricât de curentă ar fi în limbi, nu este deloc necesară [...]. Tocmai de aceea e vorba despre o "prezumție": putem să ne așteptăm la repetiția diferențelor funcționale, dar nu putem să o postulăm pentru toate cazurile particulare; pentru a ști dacă repetiția are loc efectiv, trebuie să o constatăm în fiecare caz." d) Principiul neutralizării, ca "excepție importantă în
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
principiului echivalenței idiomatice (v. infra, d), ceea ce face ca și trăsăturile distinctive din cadrul semnificatelor idiomatice să fie diferite de acelea stabilite prin raporturile dintre semnificatele lexicale. c) Ca și semantica structurală, semantica configurativă împărtășește în egală măsură principiul sistematicității ca "prezumție rezonabilă și justificată empiric". Singura diferență este aceea că, dacă în cazul semanticii structurale sistematicitatea (sau, mai bine zis, regularitatea) e dată de opozițiile distinctive ca expresie a sistemului unei limbi "funcționale", în cazul semanticii configurative sistematicitatea e dată de
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ar fi bine să facem acest lucru care ar putea ofensa partenerul, existând o grijă care mi s-a părut excesiv de nefirească, care mergea până la sacrilegiul de a nu-l jena și lucrurile au rămas așa), s-a mers pe prezumția existenței unei proceduri similare, și în legislația ungară. B) Au existat, însă, observații cu privire la textul Tratatului și pe acestea încerc a le reconstitui și reproduce, în cele ce urmează. În legătură cu acest text, am formulat, în ajunul semnării la Timișoara a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
nu trebuie să se specifice niciodată pentru cei implicați naționalitatea, cu rezerva în care această informație este relevantă pentru informația respectivă. Totodată este vital să vorbim de un principiu sacrosant, și nu doar al jurnalismului, dar și de drept, respectarea prezumției de nevinovăție. Din documentarea mea, care a avut loc prin studierea a mai mult de 1000 de articole a ieșit la iveală că doar în 30 % dintre acestea s-a respectat prezunția de nevinovăție". Ne poate spune mai mult despre
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Iată câteva: promovarea unor întâlniri periodice între jurnaliștii români care lucrează în Italia și colegii lor italieni, inițierea unei monitorizări efective a mass-media pe subiectul imigrației, fixarea unor sancțiuni în cazul în care anumite principii fundamentale ale dreptului sunt încălcate (prezumția de nevinovăție, menționarea numelui și a prenumelui persoanelor bănuite că ar fi fost implicate în fapte cu caracter violent în absența unor proceduri legale... etc.). În sfârșit, cererea transmiterii unor emisiuni dedicate diferitelor comunități de străini ce trebuie să se
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]