12,874 matches
-
popoarelor germanice nu este altceva decît un transfer, pe tărîmul occidental, al Romantismului oriental (mai cu seamă cel indian vechi), cu întreaga sa lume spirituală. La prima vedere această concluzie va putea să pară exagerată nu doar celor care se pricep mai puțin la indianistică, dar și unui indianist care nu a aprofundat fermentul ideilor ce caracteriza Romantismul în general și cel german în special [57]. Pentru a demonstra teza noastră nu va fi nevoie de nici un studiu amănunțit al vreunui
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
realitatea existentă. De aceea inzii s-au dovedit și incapabili de a înțelege în mod istoric persoanele și evenimentele, căci pentru o astfel de înțelegere este nevoie de luciditatea care te face să fii în stare să receptezi și să pricepi ceea ce a avut loc, pentru sine și în forma sa reală, conform mijlocirilor sale empirice și în lumina temeiurilor, scopurilor și cauzelor sale. Năzuința lor stăruitoare de a reduce totul și orice la absolut și la divin și de a
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
pe alocuri nu poate fi vorba decît de adaosuri ulterioare. Însă, oricum, spiritul care a dat naștere acestor poeme grandioase dă dovadă de o imaginație care nu numai că a premers formației prozaice, ci, în general, este absolut incapabil să priceapă luciditatea prozaică și a avut puterea să confere direcțiilor fundamentale ale conștiinței índice forma poeziei originare, cuprinzîndu-le într-o concepție în sine totală despre lume. În schimb, epopeile de mai tîrziu, numite în sensul mai restrîns al cuvîntului purane, adică
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
mandanților lor și trec totuși de reprezentanți ai voinței legale și sincere a țării. C-un cuvânt lucrul ar sta cu totul astfel când marele om de stat ar fi în opoziție, stă însă pe terenul voinței de-a nu pricepe când d-sa se află la guvern. Cumcă partidul numit "liberal" e un escelent scamator de idei, cumcă pretextează adeseori a voi ceea ce voim noi, cumcă, luând adesea cuvintele noastre, pe care nu le pricepe, le aplică pe dos și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
terenul voinței de-a nu pricepe când d-sa se află la guvern. Cumcă partidul numit "liberal" e un escelent scamator de idei, cumcă pretextează adeseori a voi ceea ce voim noi, cumcă, luând adesea cuvintele noastre, pe care nu le pricepe, le aplică pe dos și apoi ne spune c-un aer triumfător: "noi sîntem adevărații conservatori" e ceva prea cunoscut și, chiar daca programul nostru ar fi din cuvânt în cuvânt identic cu acela al partidului liberal, tot încă ar exista
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
speciale s-ar lua cari să fie numai pentru clasele de jos; și de unde s-ar începe ierarhia claselor de sus, cari nu ar mai avea trebuință de nici o protecțiune? E nepricepere intelectuală sau e lipsa de voință, de-a pricepe? Dar oare legea tocmelelor agricole nu privește o clasă? {EminescuOpXI 40} Legea neînstrăinării pământurilor țărănești nu admite clasă? O eventuală lege pentru bresle, pentru împuținarea cârciumelor și altele n-ar privi clase ale societății? Clase - nu caste. "Presa" vorbește de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lor și, ca să încoroneze opera, dau concesia Stroussberg. {EminescuOpXI 62} departe de orice iluzie. Țară mică, cu hotare foarte întinse în lung, cu populație rară și cu frontiere cu desăvârșire deschise înspre nord, noi într-adevăr nici înțelegem, nici putem pricepe în ce chip am jigni sentimentul deplinei siguranțe a puternicilor noștri vecini, încît în toate împrejurările n-ar putea fi vorba decât de susceptibilități atinse. Daca voim a păstra ceea ce este al nostru, daca tonul nostru a fost adeseori urcat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mai face astăzi decât 200 franci și care mâne, daca acest sistem de administrațiune va continua, se va putea reduce chiar la suma rotundă ce se cheamă: 0. Sperăm că, după acest exemplu, marii financiari și inspiratori ai "Presei" au priceput diferența între capital real și capital fictiv, diferența pe care îi bănuim noi că o cunoșteau demult. [ 7 martie 1880] ["CITIM ÎN "FREMDENBLATT"... Citim în "Fremdenblatt": Prim-ministrul român d. Brătianu, care a fost primit azi în audiență de Împăratul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cea mai favorabilă, deoarece în aceste două state cestiunile curat politice au o importanță mediocră, pe când cestiunile de administrație au precădere și cu toate astea aceste două țări pare a se fi învoit să ne demonstreze că statul nu se pricepe aproape deloc în materie de comerț, de Industrie și de transporturi. Oricine-și poate închipui câtă deosebire există între administrația Franței, Australiei sau Belgiei și administrația noastră Regularitatea, simțul datoriei, sistema de control sânt cele trei temeiuri mari pe cari
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Două explicări sânt cu putință față cu faza cea nouă în care a intrat retragerea. Poate că atitudinea foii pe de o parte, a împăratului pe de alta, ne indică să facem abstracție de la soluționarea constituțională a conflictului și să pricepem că cel care a cedat a fost împăratul, bineînțeles într-o direcție cu totul alta decât cea mărturisită în mod oficial. Se mai poate însă ca, dîndu-se cancelarului o satisfacțiune ostentativă în cestiunea invocată de el, să i se netezească
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de suveranitate națională, de politică esterioară, de constituționalism mai nu preocupă pe naționalități. Ceea ce cer ele este ca învățămîntul să fie pe cât se poate în limba națională, ca autoritățile să primească și să dea curs reclamațiunilor asemenea în limba cea pricepută de populațiuni, în fine ca nici una din naționalități să nu fie oprită de a-și iubi patria, limba și istoria în chipul ei, după cum o înțelege, în forma familiară și atrăgătoare a tradiției, a limbei, a rasei locale. Evident că
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Brătianu de ex., n-o-nțelegem până la același grad cu Gianii, Costineștii sau Gheorghienii partidului. Nulitățile trebuiesc descurajate de la viața publică; ele trebuie să știe că nu se pot amesteca nepedepsite în lucruri ce nici sânt în stare să le priceapă. Dar să venim la articolul din "Independance belge". Din acel en-tete de 4 1/2 linii cicero mare se vede lesne că nu luăm deloc responsabilitatea pentru exactitatea din punt în virgulă a corespondenței; zicem numai că acest ziar primește
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
miniștrilor respectivi. Unde-i ierarhia, unde autoritatea, unde prestigiul cu asemenea proporție în retribuțiuni? Aceasta e chiar lumea pe dos. Împrejurarea aceasta, a numirii unor oameni necompetenți în materie și a sustragerii lor de la servicii pe cari le-or fi pricepând în adevăr, ne amintește o istorie ce se povestește despre Mehmed-Ali, fost vicerege al Egipetului. După sfatul unui vizir credincios, Mehmed-Ali a trimis o sumă de tineri în Franța ca să urmeze studii speciale: unii administrația, alții finanțele, alții arta militară
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
numai altoii inoculați în trunchiul lui vor da alte frunze, alte roade. {EminescuOpXI 158} E însă mult mai ușor a deosebi frunzele și roadele decât a le descrie esența, a le reduce la germenele primitiv. Oricare din noi lesne va pricepe că Anton Pann e un scriitor național într-adevăr, iar sute de alții nu; căci nu devine cineva scriitor național prin aceea că repetă cuvintele patrie, libertate, glorie, națiune în fiece șir al scrierilor sale, precum, pe de altă parte
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
coarne ș-o trăgea în podul grajdului; vaca răgea cumplit, și el nu mai putea de ostenit. - Măi omule! zise drumețul, făcîndu-și cruce; dar ce vrei să faci? - Ce să fac mă-ntrebi? Da' nu vezi? - Ba văd; numai nu pricep. - Ia haramul ăsta e himisit de foame și nu vrea nici în ruptul capului să se suie-n pod să mănânce fân. - Stăi puțin, creștine, că spânzuri vaca! Ia fânul și-l dă jos la vacă! - Da' nu s-a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
trecut; întrebarea e: rămas-a destulă seriozitate și minte în tineretul nostru luminat de-a urma aceeași cale care a asigurat izbânda unor literați ca Alecsandri, Cogălniceanu, C. Negruzzi, A. Donici, Odobescu ș. a.; sau nu mai sânt în stare a pricepe măcar problema unei literaturi naționale și sânt cu totul pe clina Dramelor Parisului? Învățătorul copiilor se poate recomanda nu numai copiilor mici, ci și multora din cei mari. Căci, întîi, ar învăța românește, ceea ce, precum se știe, la Paris nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nostru ar fi totdauna atât de bine informat încît să știe cu siguranță dincotro bate vântul și care este espresia ce cată s-o dea fizionomiei sale, lucrul ar fi ușor pentru oameni cari știu a citi printre șire și pricep mai mult decât li se spune, căci, pe lângă indicațiuni cât de slabe, s-adaugă instinctul totdauna viu al patriotismului, care simte pericolele și le ocolește. Dar acest instinct al nostru a fost adeseori indus în eroare prin atitudinea nimic mai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
guvernanților, încît prea adeseori până acum am fost mistificați până a lua o zgomotoasă indeciziune, o turbulentă ignoranță despre cele ce se petrec, drept politică serioasă și întemeiată pe garanții reale. Noi - cum am mai zis-o de atâtea ori - pricepem ca un guvern al României să întîmpine grave dificultăți, căci țară mare nu sîntem și de puteri extraordinare nu dispunem. Dar un lucru e clar între toate. Nu e permis unui guvern român de-a face și din politica esterioară
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
destinat înșiși. Dar d. Pseudo-Urechie nu cumva o fi venind la minister fără știrea M. Sale, nici a d-lui Brătianu? Nu cumva zgomotul despre chemarea d-lui Urechie a fost fabricat la redacția "Frățiliei întru dreptate"? D. Urechie se pricepe mai bine la d-alde astea decât d. Tache Giani și de aceea merită să mai revenim asupra marcantei d-sale persoane. Noi, independent de zgomotele pe cari dd. Tache Giani, Gheorghian, Urechie și tutti quanti și le dau în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
precum Unirea, prinț străin, egalitatea înaintea legilor, abrogarea tuturor privilegiilor, libertatea întrunirilor și a presei etc., nici unul nu pare a fi trecut atât de mult in succum et sanguinem ca "accesibilitatea tuturor românilor la funcțiile statului". Acest principiu l-a priceput democrația numaidecât, ba el este sâmburele și rădăcina democrației române, și sîntem siguri că liberalii noștri ar renunța bucuroși la toate celelalte libertăți, numai pe aceasta una s-o păstreze deplină. Ei sânt pururea atât de nerăbdători de-a exercita
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mînile statului, funcționarii sânt deci agenți ai statului, cari ar trebui plătiți ca toți ceilalți, c-o leafă mai mică decât a unui ministru, de ex. {EminescuOpXI 191} Știți câte cât iau cei trei directori ai căilor ferate, cari nu pricep nimic, sau atât cât și nimic, dintr-ale drumului de fier? Câte 36 000 de franci pe an! Administrația monopolului tutunurilor a trecut în mînile statului, lefile însă au rămas ca și cele de sub antreprenori, adecă tot mari. Ba se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
contrabandă și angajați cu contract, pentru ca un alt guvern să nu-i poată depărta. Iată acum că se ivește pe orizont Banca Națională., c-o mulțime de posturi, cari se înțelege că se vor ocupa tot de patrioți, de vor pricepe sau nu afacerea. Dar, afară de cele atârnătoare de stat, mai e comună, județ, așezăminte brâncovenești etc. Câte patru, cinci posturi ocupă un singur patriot, și-apoi țara să nu meargă bine? Ba-i merg petecele de bine ce-i merge
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cuviosul Simeon de scabroasă importanță, burse date la oameni care nici nu sânt primiți în școli, judecători numiți în serviciul celora a căror crime aveau să le judece, oameni de-ai poliției sfănțuind lumea cu loterii de papagali - iată cum pricep roșii a administra un stat, iată sistemul a cărui părinte sufletesc și suprem protector e d. Brătianu, căci d. C. A. Rosetti, de când e reversibil, e și el din șirul celor protejați. Noi n-avem decât să repetăm cuvintele "Presei" de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ilustre personaje pot trece din resort în resort aducând aceleași mari servicii patriei; e incontestabil de ex. că d. Cîmpineanu unește gravitatea omului de finanțe cu fineța și vastitatea diplomaților europeni; nu e tăgăduit asemenea că d. I. Brătianu se pricepe și la ale războiului și la ale administrației politice, financiare, juridice, agricole ș. a. m. d., încît într-adevăr nu e ramura de știință omenească, începînd de la astronomie și sfârșind cu cultura viței, pe care prezidentul Consiliului nostru de Miniștri să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ale războiului și la ale administrației politice, financiare, juridice, agricole ș. a. m. d., încît într-adevăr nu e ramura de știință omenească, începînd de la astronomie și sfârșind cu cultura viței, pe care prezidentul Consiliului nostru de Miniștri să n-o priceapă din fir în păr, cu toate acestea umilita noastră părere e că aceste ilustre personaje sânt prea exigente față cu inteligența lor înaltă și cu vasta lor putere de muncă, că prea se-ncarcă cu activități diverse, încît uneori ne
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]