7,041 matches
-
elevii trebuie să cunoască acele principii ale mecanicii pianului și a forțelor care îl acționează, din care a rezultat că nu lovirea, apăsarea, izbirea, ci numai viteza în mișcare de înfundare a clapei prin deget determină intensitatea sunetului.” Iar renumita profesoară Alma Cornea Ionescu (1900-1976) enunță același principiu în Metodă de pian: „Calitatea și intensitatea sunetelor depind de viteza căderii degetelor pe clape”. În Tratat de artă pianistică (1982), Ana Pitiș și Ioana Minei pledează, de asemenea, pentru înțelegerea tehnicii pianistice
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
a - pian la 4 mâini și orchestră de cameră (1968) Frolich, Franz Joseph (1780 -1862) Compozitor și violonist german, a studiat dreptul și filozofia. - Concert în Re - pian la 4 mâini si orchestră (1814) Kern, Frieda (1891 -1988) Compozitoare și profesoară austriacă - Piesă pentru tineret op. 67 - orchestră de coarde și pian la 4 mâini (1953) Kozeluh, Leopold Anton (1747-1818) Compozitor, pianist și editor ceh - Concert în sibMajor - pian la 4 mâini și orchestră Leibowitz, Rene (1913 -1972) Compozitor, dirijor și
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
n. 1947) Percuționist, teoretician și compozitor german - Duo concertant (1947) Riegel, Henri-Jean (1772 -1852) Dirijor francez Duo - pian la 4 mâini Saint - Saens, Camille (1835 -1921) Compozitor, pianist și organist francez - Duettino op. 11 (1861) Samter, Alice (1908 -?) Compozitoare și profesoară germană - Duo ritmico Fantezia Albeniz, Isaac (1860 -1909) Pianist și compozitor spaniol - Aragon - Fantezie Andriessen, Jurriaan (1925 -1996) Compozitor, dirijor și pedagog olandez - Fantasie (1962) Dalberg, Friedrich von (1760 -1812) Compozitor german - Fantezie op.26 (1807) Furtwangler, Willhelm (1886 -l
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
in vento 3. Baldoria campestre Margola, Franco (1908 -1992) Compozitor și pedagog italian. - 3 Pezzi Marschner, Heinrich August (1795 -1861) Pedagog și compozitor german - 3 marșuri op. 16 - Piese fugitive op. 62 Martins, Maria de Lourdes (n. 1926 ) Compozitoare și profesoară portugheză - 3 Peças (1960) Massenet, Jules (1842 -1912) Compozitor și pedagog francez - Année passée (1897) 12piese Masseus, Jan (1913) Pianist, compozitor și pedagog olandez - Helicon suita (1952) - Zoologische Impressionen op. 24 (1954) - Skriabinade op. 60a (1983) Mayer Olbersleben, Max (1850
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
cu caracter popular pian la 4 mâini Pozzoli, Ettore (1873 -1957) Pianist, compozitor și pedagog italian - 23 Pezzi (1948) - 10 Piccoli pezzi caratteristici (1959) Poulenc, Francis (1899-1963) Compozitor francez Vals (1919) - Cinq Impromptus Procaccini, Teresa (n. 1934) Compozitoare, organistă și profesoară italiană. - Marionette op. 51 (1972) Quaranta, Felice (n.1910) Compozitor și pedagog italian. - Inventiune (1967) Quinet, Marcel (1915 -1986) Compozitor și pedagog belgian. - 5 Miniaturi (1982) Radermacher, Erika (n. 1936) Pianistă și compozitoare elvețiană de origine germanăC(h)oral(l
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
pedagog italian. - 6 Pezzi per bambini (1926) Rheinberger, Joseph (1839 -1901) Organist, compozitor și pedagog german - Aus den Ferientage - 4 piese op. 72 (1875) Ricardi, Ricardo (n. 1954) Compozitor și pedagog italian - Film (1982) Richer, Jeannine (n. 1924) Compozitoare și profesoară franceză. - Sonorité (1970) Riegel, Henri-Jean (1772 -1852) Dirijor, pianist și compozitor francez. - Grand morceau pattetico et briliant op. 48 (1853) Riemann, Hugo (1849 -1919) Pianist, dirijor și pedagog german. - Culegeri pentru pian la 4 mâini - Anfang im Vierhädnigspiel Rihm, Wolfgang
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
59 după H. Heine (1880) - Feuillet d'album în Sib op. 81 (1887) - Pas redoublié Sib op: 86 (1887) - Vers la victoire op.15 2(1918) - 2 Marșuri op. 155 (1918) și op. 163 (1921) Samter, Alice (1908 -?) Compozitoare și profesoară germană - Gemini Satie, Erik( 1866 -1925) Compozitor și pianist francez - Parade - suită (dinbalet-1917) - 3 piese informă de pară (1890-1903) - Aperçus désagréables (1908 -1912) - Pastorales 2. Choral et fugueEn habite de cheval - la 4 mâini (1911) - 1. Choral 2. Fugue litanique
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
amanetate de tânărul Petre Zlătescu cu trei ani mai devreme, într-unul dintre cele mai grele momente ale vieții sale... IV.3. Un aspirant la studenție: Victor Eminescu în anticamera Facultății de Drept Pe 30 decembrie 1903 / 12 ianuarie 1904 profesoară Mathilda Ilian din Brăila, ce locuia pe Bulevardul Carol, la nr. 174, pensionara, văduva, singura întreținătoare a unui tânăr de 17-18 ani, plecat la studii în Belgia, îi scria Ministrului plenipotențiar al României de la Bruxelles, la acea vreme, Eugen Mavrodi
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
emanciparea feminină prin educație stârnea adesea critici și împotriviri. Unii considerau că accesul fetelor în învățământul secundar și superior determina, la orașe, declinul familiei românești, deturnând rolul de "bună soție și bună mamă" al femeii către cel de funcționară și profesoară. Un anume profesor Victor Lazăr pleda astfel pentru o educație feminină orientată înspre deprinderi artistice și gospodărești, iar pentru tinerele care doreau totuși o carieră, propunea crearea unor facultăți speciale, "femeiești", pe lângă instituțiile universitare existente 40. De altfel, frecventarea universităților
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
un parc admirabil, își redeschide cursurile pe ziua de 20 septembrie a.c. cu următoarele ramuri de învățământ: Grădină de copii, Curs primar, Curs facultativ și Curs liceal complect. Pe lângă institut va funcționa și o Școală comercială Superioară de Fete cu profesoare și profesori de specialitate. Se primesc eleve externe, semi-interne și interne. Cursurile se predau de 30 de profesori distinși ai statului. Rezultatele obținute până acum la examene, în toate ramurile de învățământ, au fost din cele mai satisfăcătoare, institutul neînregistrând
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Școala secundară de fete "Regina Maria", Dorohoi Prima școală secundară de fete din Dorohoi, Liceul de fete "Regina Maria", își deschide porțile la 10 septembrie 1921. Până la acest moment, educația tinerelor fete se desfășura în case particulare, precum cea a profesoarei Eugenia Scriban. Directorul gimnaziului de băieți, preotul D. Furtună, a depus însă eforturi constante pentru crearea unei școli secundare de fete, ca instituție extrabugetară în primă fază. Mai mult, în primii ani de existență, a pus la dispoziția elevelor sălile
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
o clasă paralelă pe lângă liceul de băieți. Studiul monografic dedicat acestei instituții menționează însă sursele puține și disparate pe baza cărora s-a putut contura istoricul celui de-al treilea liceu de fete din Bucovina. Creat din inițiativa particulară a profesoarelor Karolina și Natalie Brichze, la 1905, liceul reușește să obțină subvenții locale și drept de publicitate din 1910, desfășurând activitatea conform programei austriece 155. După unire, procesul de românizare ce a afectat școlile din provincii s-a confruntat cu opoziția
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în constelația celor mai importante personalități mondiale care au "mișcat" Universul. 3. Clemansa Barberis - Plăcinteanu (12 martie 1899, Iași - 11 octombrie 1986, București) Mansi Barberis a fost o compozitoare, cântăreață (soprană), violonistă (a cântat sub bagheta lui George Enescu), violistă, profesoară universitară de canto la Conservatoarele din Iași (1934-1950) și București (1951-1956) și la Institutul de Teatru “I. L. Caragiale” din București. Ea s-a consacrat ca prima femeie compozitor din orizontul școlii noastre muzicale. Mansi Barberis a fost membră a Societății
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Magna cum Laude”. Și-a deschis o clinică particulară, dar a făcut și cerere către Spitalul "Brâncovenesc" pentru un post de medic secundar la secția "Boli ale Femeilor". A fost respinsă fără nici o explicație, oferindu-i-se un post de profesoară de igienă. A reușit, în 1885, să ocupe un post de medic secundar la Spitalul "Filantropia" din București, unde acorda consultații gratuite. Deși s-a pregătit foarte bine pentru concursul în vederea obținerii gradului de medic primar ginecolog, Maria Cuțarida Crățunescu
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
noi acum le facem. Prof. gr. I, Crăciun Dorinel Mihai, specialitatea matematică Profesor de chimie Titu Eugenia N. 04.01.1910 -Văculești, jud. Suceava Absolventă a Facultății de chimie, fizică și științe naturale, Universitatea ,,Al. I. Cuza Iași, 1936. Numele profesoarei Titu Eugenia este strâns legat de predarea chimiei de la înființarea liceului nostru, de aceea catedra de chimie evocă cu venerație și recunoștință figura luminoasă și personalitatea puternică acestei profesoare. Orele de chimie ținute de profesor Titu Eugenia erau foarte interesante
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
fizică și științe naturale, Universitatea ,,Al. I. Cuza Iași, 1936. Numele profesoarei Titu Eugenia este strâns legat de predarea chimiei de la înființarea liceului nostru, de aceea catedra de chimie evocă cu venerație și recunoștință figura luminoasă și personalitatea puternică acestei profesoare. Orele de chimie ținute de profesor Titu Eugenia erau foarte interesante, pline de conținut și așteptate cu nerăbdare de elevii de la clasele la care preda profesoara de chimie. Era apreciată de elevi și de profesorii școlii pentru calitățile sale
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
de chimie evocă cu venerație și recunoștință figura luminoasă și personalitatea puternică acestei profesoare. Orele de chimie ținute de profesor Titu Eugenia erau foarte interesante, pline de conținut și așteptate cu nerăbdare de elevii de la clasele la care preda profesoara de chimie. Era apreciată de elevi și de profesorii școlii pentru calitățile sale morale și pentru faptul că era apropiată și înțelegătoare față de elevi. In perioada în care a predat la liceu s-a preocupat de înzestrarea laboratorului de chimie
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
Am cunoscut-o ca profesor de chimie atunci când am fost repartizat la Liceul Pașcani, fiind coleg mai tânăr și începător în ale profesoratului, în anul 1968. A reprezentat un exemplu pentru generațiile de elevi care își amintesc cu respect de profesoara lor de chimie și pentru profesorii care s-au succedat de atunci la aceeași catedră. Va rămâne un exemplu și pentru generațiile următoare de elevi și profesori. Exigența profesoarei poate fi pusă în evidență și prin anecdotele care circulă printre
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
exemplu pentru generațiile de elevi care își amintesc cu respect de profesoara lor de chimie și pentru profesorii care s-au succedat de atunci la aceeași catedră. Va rămâne un exemplu și pentru generațiile următoare de elevi și profesori. Exigența profesoarei poate fi pusă în evidență și prin anecdotele care circulă printre foștii elevi, depănate la întâlnirile de promoție. In timpul tezei de chimie un elev a încercat să arunce o fițuică unui coleg. Aruncând fițuica, aceasta a căzut în fața profesoarei
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
profesoarei poate fi pusă în evidență și prin anecdotele care circulă printre foștii elevi, depănate la întâlnirile de promoție. In timpul tezei de chimie un elev a încercat să arunce o fițuică unui coleg. Aruncând fițuica, aceasta a căzut în fața profesoarei, care a strigat: ,, Cine a aruncat fițuica să o ridice imediat.’’ Elevul, pe care l-a cuprins teama, s-a ridicat din bancă și cu frica în spate, i-a dat fițuica profesoarei. Regulamentul școlar a fost aplicat întocmai de
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
coleg. Aruncând fițuica, aceasta a căzut în fața profesoarei, care a strigat: ,, Cine a aruncat fițuica să o ridice imediat.’’ Elevul, pe care l-a cuprins teama, s-a ridicat din bancă și cu frica în spate, i-a dat fițuica profesoarei. Regulamentul școlar a fost aplicat întocmai de doamna profesoară, care i-a spus elevului să iasă din clasă și să nu mai participe la ora de chimie și i-a pus nota 1 în catalog. Elevul era conștiincios și doamna
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
a strigat: ,, Cine a aruncat fițuica să o ridice imediat.’’ Elevul, pe care l-a cuprins teama, s-a ridicat din bancă și cu frica în spate, i-a dat fițuica profesoarei. Regulamentul școlar a fost aplicat întocmai de doamna profesoară, care i-a spus elevului să iasă din clasă și să nu mai participe la ora de chimie și i-a pus nota 1 în catalog. Elevul era conștiincios și doamna l-a promovat la șfârșitul anului școlar. Caracteristica dominantă
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
Eugenia era eleganța, nu numai în vestimentație ci și în ținută, limbaj și gândire. Când în limbajul elevilor apăreau unele cuvinte nepotrivite cu ora de chimie, ea le corecta calm, cu inteligență și cu tact. Titu Eugenia a fost o profesoară iubită, în ciuda severității pe care o afișa, dar de care uneori nici ea nu era prea convinsă. Ceea ce se desprinde din aceste rânduri este că obiectul chimiei, frecvent neglijat în ultimii ani, are implicații mai profunde și mai
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
A trăi înseamnă a ști, a fi conștient, iar aceasta înseamnă a te afla sau a te fi aflat în școală, în bancă sau la catedră. Profesor dr. Tătaru Vasile, 2009 Doamna Toma Agripina Adesea mă gândesc la d-na profesoară Toma Agripina nu ca la un simplu dascăl, ci ca la un adevărat mentor spiritual; a îndrumat generații întregi de elevi, unii dinte ei, devenind, la rândul lor, profesori. Provenind dintr-o familie simplă, de oameni muncitori, d-na profesoară
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
profesoară Toma Agripina nu ca la un simplu dascăl, ci ca la un adevărat mentor spiritual; a îndrumat generații întregi de elevi, unii dinte ei, devenind, la rândul lor, profesori. Provenind dintr-o familie simplă, de oameni muncitori, d-na profesoară Toma (Iancu) Agripina, a demonstrat, pin viața dumneaei, că dragostea față de școală și de elevi poate fi un imbold să realizezi totdeauna mai mult. În calitate de fostă elevă, mărturisesc faptul că eu însămi sunt profesor de filosofie grație modului deosebit în
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]