13,121 matches
-
Tökes a dorit să se delimiteze de protestul împotriva regimului Ceaușescu (el fiind angajat doar în protestul religios), dar a fost luat de valul revoltei și al insurecției care deja nu mai depindea nici de persoana sa și nici de protestul său religios. Protestul din fața casei parohiale a constituit pentru timișoreni un fel de „ucenicie revoluționară”, declară Ioan Savu (Timișoara 16-22 decembrie 1989, p. 88), una dintre figurile notorii ale „comandoului” de revoluționari din balconul Operei, timișorenii învățând de la Tökes și
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
să se delimiteze de protestul împotriva regimului Ceaușescu (el fiind angajat doar în protestul religios), dar a fost luat de valul revoltei și al insurecției care deja nu mai depindea nici de persoana sa și nici de protestul său religios. Protestul din fața casei parohiale a constituit pentru timișoreni un fel de „ucenicie revoluționară”, declară Ioan Savu (Timișoara 16-22 decembrie 1989, p. 88), una dintre figurile notorii ale „comandoului” de revoluționari din balconul Operei, timișorenii învățând de la Tökes și enoriașii săi cum
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Ioan Savu (Timișoara 16-22 decembrie 1989, p. 88), una dintre figurile notorii ale „comandoului” de revoluționari din balconul Operei, timișorenii învățând de la Tökes și enoriașii săi cum se poate critica nonviolent și cu răbdare un regim abuziv. În faza următoare, protestul din fața casei parohiale reformate s-a preschimbat în revoltă, iar din momentul în care mulțimea a început marșul pe străzile Timișoarei, în 16 decembrie, cu puncte și spații de baricadă (în 17-18 decembrie), se poate vorbi, după cum consideră unii analiști
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
la Brașov în noiembrie 1987). Tot pe 17 decembrie au loc primele reprimări violente soldate cu morți. Doar după ieșirea în stradă a protestarilor, revolta a devenit de fapt vizibilă pentru întregul oraș și chiar pentru forțele de represiune, întrucât protestul a fost secondat, în anumite cazuri, de acțiuni de distrugere nu doar a însemnelor comuniste, ci și a orice putea prilejui o formă de defulare a mulțimii (chiar dacă, speculează unii analiști, pe de o parte au existat provocatori specializați în
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
ziua de 18 decembrie, Timișoara este practic ocupată și asediată de trupe (Armată, Miliție, dar și alte forțe), astfel încât lucrurile puteau fi considerate ca fiind sub control, chiar dacă revolta nu se stinsese, iar timișorenii se încăpățânau să reziste. Baricadele și protestul mulțimilor decise să înfrunte forțele de ordine, în diferite puncte din Timișoara, au făcut destule victime de-a lungul zilelor insurecționale (câteva zeci de morți și sute de răniți). De altfel, cadavrele a patruzeci dintre victime au fost transportate într-
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
presiunilor Puterii ceaușiste, asumându-și rolul catalizator al unei posibile revoluții a întregii țări împotriva regimului Ceaușescu și, implicit, împotriva comunismului) a fost catalogat prin termeni precum manifestație, incidente, demonstrații, moment istoric, mișcare, explozie de mânie populară, tulburări, incidente, evenimente, protest, revoltă, răscoală, răzmeriță, insurecție (comună insurecțională), fenomen revoluționar, revoluție. Consider însă că important nu este unul sau altul dintre acești termeni, ci sensul insurecției timișorene (în ce mă privește, prefer această categorisire), care, dacă nu a fost foarte clar la
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
a adunat laolaltă mari mase de oameni care, altfel, nu ar fi avut prilejul să se afle într-un același loc și să protesteze. După prima fază a mitingului, aceea de adulare a dictatorului, adunarea s-a transformat într-un protest nu atât vehement cât pulverizat care, o dată cu spargerea mitingului și fuga participanților și coagularea lor în grupuri ce au ocupat mai ales Piața Universității, dar și alte locuri (Piața Romană), s-a preschimbat într-o revoltă și apoi, tot mai
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
decembrie, dar și perioada controversată de 22-25 decembrie, au fost dominate de un firesc furor heroicus al baricadelor ( Vom muri și vom fi liberi), ca la Timișoara. Dar mai ales pe 21 decembrie a existat o „stare de frumusețe” a protestului, care conținea curaj, impetuozitate, obstinație. Interpretările privind autodizolvarea mitingului din 21 decembrie din Piața Palatului sunt, desigur, variate. Unii analiști consideră că a fost vorba de câteva grupuri de muncitori tineri cu steaguri care au început să scandeze „Timișoara” și
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de represiune și de supravegherea Securității, au fugit producând învălmășeală și dezordine (aruncând portretele, drapelele și pancartele cu lozinci pro-Ceaușescu). Alte voci consideră că a fost vorba de câțiva oameni disparați care au început să-l huiduie individual pe Ceaușescu: protestul lor spontan ar fi fost propagat de megafoanele aflate în apropiere, devenite astfel instrumente de propagare a protestului și huiduielilor. Alți analiști consideră că presupușii protestatari care ar fi dat tonul huiduielilor și scandărilor anticeaușiste ar fi fost securiști îmbrăcați
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
lozinci pro-Ceaușescu). Alte voci consideră că a fost vorba de câțiva oameni disparați care au început să-l huiduie individual pe Ceaușescu: protestul lor spontan ar fi fost propagat de megafoanele aflate în apropiere, devenite astfel instrumente de propagare a protestului și huiduielilor. Alți analiști consideră că presupușii protestatari care ar fi dat tonul huiduielilor și scandărilor anticeaușiste ar fi fost securiști îmbrăcați în civil sau deghizați în muncitori cu steaguri, doar așa explicându-se de ce protestatarii respectivi nu au fost
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
intenționalitate programatică a spargerii mitingului, aceasta a avut în vedere, după cum ușor se poate înțelege, faptul că mitingul era filmat și transmis în direct la televizor și că era urmărit de o țară întreagă care, în momentul declanșării huiduielilor și protestului - și mai apoi al spargerii mitingului -, ar fi înțeles că poziția politică a lui Ceaușescu se clatină și că a sosit momentul unei revolte la nivelul întregii Românii. La București, forțele de represiune au fost alcătuite dintr-un amalgam de
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
care strigă «hoții»” în chestiunea revoluției române, pe care și-a însușit-o uzurpator. Tökes îl incriminează pe Iliescu și grupul său de încercarea de „a purifica etnic” momentul decembrie 1989, eliminând începutul revoltei de la Timișoara, respectiv solidarizarea locuitorilor cu protestul maghiar și cu scânteia lansată de Lászlo Tökes - „În consecință, să trăiască Iliescu, Marele Revoluționar Național!” (Tökes, 1996, p. 97), încheie ironic pastorul protestant. Liderii revoltei timișorene pledează pentru revoluția nealterată, dar se referă exclusiv la mișcarea din capitala Banatului
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
în Europa etc. Iliescu afirmă apoi că numele FSN a fost preluat după denumirea cu care un universitar român (numele acestuia, vom afla cu altă ocazie, este Alexandru Melian) semnase, cu aproape o jumătate de an înainte de decembrie 1989, un protest împotriva dictaturii ceaușiste, protest citit la „Europa Liberă”. Chestiunea victimelor de după 22 decembrie i-a fost adesea imputată lui Ion Iliescu, motiv pentru care acesta ține să dea o explicație: „Multe dintre victimele acelor zile s-au datorat caracterului spontan
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
afirmă apoi că numele FSN a fost preluat după denumirea cu care un universitar român (numele acestuia, vom afla cu altă ocazie, este Alexandru Melian) semnase, cu aproape o jumătate de an înainte de decembrie 1989, un protest împotriva dictaturii ceaușiste, protest citit la „Europa Liberă”. Chestiunea victimelor de după 22 decembrie i-a fost adesea imputată lui Ion Iliescu, motiv pentru care acesta ține să dea o explicație: „Multe dintre victimele acelor zile s-au datorat caracterului spontan al mișcării, circulației anarhice
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
mântuitor, terapeutic, te obligă «să arzi etapele», dar te zdruncină și te epuizează pentru intervale lungi” (p. 91). Spre finalul primei sale cărți, Iliescu se ocupă și de urmările revoluției române, de „cazanul” social și politic din 1990, considerând că protestele opoziției din primele luni de după revoluție și mai ales fenomenul „Piața Universității 1990” au constituit „încercări de destabilizare a tinerei democrații”. Iliescu este inflamat mai ales din cauza mitingului-maraton din Piața Universității, unde, „sub onorabilul înveliș revoluționar și sub aparența simpatică
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
a fost supravegheat de Securitate), iar „disidența” sa a fost pusă în circulație, dar nu a fost și reală: nu există nici o intervenție publică prin care Iliescu să i se fi opus lui Ceaușescu; nu a semnat nici o scrisoare de protest dintre cele trimise în Occident și citite la posturile de radio occidentale; în Marele șoc..., Iliescu afirmă că, în martie 1989, ar fi redactat un fel de proclamație către țară pe care a încercat să o transmită în străinătate, către
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de contrarevoluție pro-ceaușistă după 22 decembrie, care a fost însă, în cele din urmă, anihilată (Deletant, 1995, p. 330) tocmai de partizanii majoritari ai revoluției. Definiția lui Deletant pentru evenimentele din decembrie 1989 este simplă: s-a pornit de la un protest maghiar, care s-a transformat vertiginos într-o revoltă românească; formularea explicativă este următoarea: „Sfidarea lui Tökes a fost catalizatorul exprimării solidarității etnice, ce a generat revolta populară împotriva lui Ceaușescu. Concursul tuturor acestor împrejurări a declanșat o serie de
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
limpede că și în România este posibilă o schimbare politică reformatoare. Așa încât, din 1987, Moscova creează în România structura unei disidențe la nivelul nomenclaturii, prin vechi apparatciki căzuți în disgrația lui Ceaușescu; aceștia sunt încurajați să trimită scrisori publice de protest în străinătate, în care să fie criticat Ceaușescu, dar nu și comunismul. Totuși, încă dinainte de 1987 exista o facțiune a Securității (subordonată KGB-ului) care începe să lanseze (din 1985) zvonul „reformatorului” Ion Iliescu, apt să scoată România din impasul
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Armată sau chiar din Securitate (p. 17). Securitatea l-a dezinformat constant pe Ceaușescu asupra stării de spirit a populației protestatare. Cât despre primii morți de la Timișoara, aceștia ar fi fost produși intenționat, pentru a incita populația să-și radicalizeze protestul. Generalul Vasile Milea nu s-a sinucis, ci a fost ucis cu complicitatea Securității, astfel încât Victor Athanasie Stănculescu să preia Ministerul Apărării, care urmărea camuflarea loviturii de stat în spatele revoltei populare (p. 37). Un alt punct nodal al demonstrației lui
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
răspândirea în mulțime a unor securiști cu petarde și a unor provocatori anticeaușiști, care urmau să strige lozinci împotriva dictatorului, încurajând mulțimea. Ca și la Timișoara, și aici Securitatea va face un joc dublu: pe de o parte incită la protest mulțimea strânsă în Piața Palatului, iar pe de altă parte pregătește represiunea. În ziua de 22 decembrie, o dată cu formarea noilor nuclee masive de opoziție în stradă, generalul Vasile Milea, fidel lui Ceaușescu, este împușcat; încă înainte de fuga lui Ceaușescu, generalul
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
însă, generalul Victor Athanasie Stănculescu: acesta este numit de Ceaușescu în funcția de ministru al Armatei (în locul lui Milea) și în această calitate decide ca unitățile militare să nu mai înfrunte protestatarii; de asemenea, Stănculescu îl anunță pe dictator de protestul generalizat al bucureștenilor și îl obligă să părăsească clădirea Comitetului Central al PCR într-un elicopter (ca o formă de arest, dar și întrucât, altfel, Ceaușescu ar fi fost probabil linșat de mulțime, lucru ce nu ar fi convenit puciștilor-regizori
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fraudă psihologică și morală. Ion Iliescu este acuzat și pentru obstinația sa de a afirma că rămâne comunist: această declarație a noului lider este făcută în 25 decembrie 1989 și, cum vestea se răspândește, tinerii revoluționari anunță un miting de protest în Piața Palatului - respectivul miting este însă interzis de autorități (FSN), iar forțele de ordine împiedică adunarea protestatarilor (profitând și de psihoza inculcată populației în privința „teroriștilor”). De altfel, din 26 decembrie, tinerilor civili li se sugerează ritos că „Revoluția s-
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
acceptă amestecul unui puci în revolta românească. Autorul discută două tendințe de opoziție incipientă, care au existat în paralel în anii ’80: pe de o parte este vorba despre „încercări conspiraționiste de puciuri militare”, iar pe de altă parte, de „proteste populare dezorganizate” - revolta de la Brașov din 1987 fiind exemplul tipic (p. 73). La sfârșitul anilor ’80, disidența românească era și ea nuanțată prin personalități singulare (Doina Cornea), vechi comuniști, scriitori (deși autorul precizează că în România nu a existat nici o
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
având milioane de figuranți nevinovați” (pp. 258, 301). A existat, totuși, și o a doua revoluție adevărată, reală, care, după Andrei Codrescu, a avut loc în Piața Universității, în cadrul mitingului-maraton desfășurat în perioada 22 aprilie - 13 iunie 1990, mișcare de protest în care Ion Iliescu a văzut, în mod obsesiv, un atac la adresa democrației, care a declanșat o „rebeliune de tip legionar”! * Constantin Sava și Constantin Monac (Adevăr despre decembrie 1989. Conspirație, diversiune, revoluție..., 1999) aspiră să înfățișeze în lucrarea lor
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fi fost secondată din mers de o conspirație adusă la zi a unor apparatciki din umbră, ce mizau pe o schimbare de lider național, dar nu și pe o schimbare de regim. Alegerea Timișoarei ca loc al desfășurării manifestării de protest i se pare autorului ca fiind logică, din mai multe motive: orașul era armonios interetnic, marcat de diversitate religioasă și, în plus, era cel mai influențat de Occident. De aceea, Nestor Rateș consideră că insurecția din capitala Banatului a fost
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]