6,888 matches
-
raționalizarea instrumentelor de acțiune și înțelegerea largă pentru tot ce e suprapământesc și metafizic, alături de simțul precis al realităților...". 7 Nae Ionescu, Soarta seminariilor, în "Cuvântul", an IV, nr. 1203, 28 august 1928, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 475: "Seminariile țin deocamdată de Ministrul Cultelor. Prin legea organică a Bisericii Ortodoxe, învățământul a fost trecută însă Bisericii... Ministerul consideră că numai provizoriu mai împlinește rosturi didactice și nu acordă o prea mare însemnătate chestiunilor de învățământ
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
rezultatele pe care le-ar produce. E cel mai ortodox act al Bisericii noastre de după război". 8 Nae Ionescu, O nouă facultate de teologie, în "Cuvântul", an III, nr. 529, 11 august 1926, pp. 1-2, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 477: Cred că nouă ne-ar trebui un Institut de Înalte Studii Ortodoxe. Institut, nu facultate. Facultățile mucegăiesc și anume toate, nu numai cele de teologie. Institutul e ceva viu. Institutul nu e numai în contact cu știința
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
oficiale în legătură cu Facultatea de Teologie din Chișinău (1926), art.8, din Decizia nr. 97118/1926, p. 6). 10 Nae Ionescu, Facultatea Chișinăului, în "Cuvântul", an III, nr. 567, 20 septembrie 1926, p. 1 și 3, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 480. 11 Nae Ionescu, Tot despre facultatea Chișinăului (I), în "Cuvântul", an III, nr. 567, 24 septembrie 1926, pp. 1-2, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, pp. 481-482: "Și așa s-a ajuns mai acum câteva luni
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
20 septembrie 1926, p. 1 și 3, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 480. 11 Nae Ionescu, Tot despre facultatea Chișinăului (I), în "Cuvântul", an III, nr. 567, 24 septembrie 1926, pp. 1-2, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, pp. 481-482: "Și așa s-a ajuns mai acum câteva luni la o declarație categorică, în public, după care facultățile noastre de teologie nu s-ar simți legate de Biserică; ele fac doar... știință. Nu este o aberație? Să
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
apropiat necesităților religiei și Bisericii noastre". 13 Ibidem. 14 Ibidem, p. 483. 15 Nae Ionescu, Pentru încheierea discuției. În chestiunea noii facultăți de teologie, în "Cuvântul", an III, nr. 591, 22 octombrie 1926, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 486: "Ce trebuia să facă Sinodul? Nu era decât o cale: să se dezintereseze de facultăți. Nu a făcut-o pentru că nu a avut curajul. Sinodul plutește și el în prejudecăți. El este de părere, ca și majoritatea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
să-și organizeze pe seama ei învățământul superior teologic. De la facultățile Ministerului de Instrucție ea nu mai poate aștepta nimic bun". 1 Nae Ionescu, Duminica, în "Cuvântul", an IV, nr. 1230, 24 septembrie 1928, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, ediție, introducere și note de Dora Mezdrea, Sibiu, Editura Deisis, 2003, p. 236: "Căci, pe când latura metafizic-dogmatică a acestei chestiuni se impunea spiritului public aproape de la sine, grație incontestabilei renașteri a interesului religios și, deci, a conjuncturii favorabile, cucerirea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
fiind golirea de sens a instituțiilor noastre ecleziastice, realizată mai ales prin pozitivismul așa de vrăjmaș simbolicei al veacului trecut". 2 Nae Ionescu, Duminica, în "Cuvântul", an IV, nr. 1272, 5 noiembrie 1928, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 250: Ceea ce caracterizează mai ales acțiunea ASCR (Asociația Studenților Creștini Români) în ultimul timp este serioasa ei bază științifică. Tinerii citesc, studiază, învață. Astfel, s-a ieșit din faza "atitudinilor" creștine; au fost depășite spleenul, cafard-ul, katzenjammer-ul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ecoul întâlnirii. Dar toate acestea se petreceau în lipsa mea, care mă bucuram numai de ele, citindu-le în străinătate". 7 Nae Ionescu, Ecclesia docens, în "Cuvântul", an III, nr. 623, 28 noiembrie 1926, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 212: "Se proiectează la București apariția unei mari publicații periodice de cultură ortodoxă. Ea ar fi să dea publicului studii științifice de teologie, filosofie și artă religioasă, precum și informații precise și ample asupra vieții creștine din Europa răsăriteană
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
18 H. Strohl, Orient et Occident, în "Logos". Revue internationale de synthèse orthodoxe, an I, nr. 2./1928, p. 293. 19 Nae Ionescu, Duminica, în "Cuvântul", an VI, nr. 1698, 13 ianuarie 1930, p. 1; în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, ediție, introducere și note de Dora Mezdrea, Sibiu, Editura Deisis, 2003, p. 291: "Părintele Patriarh ar fi hotărât să sprijine apariția unei mari reviste de sinteză ortodoxă. Ideea e mai veche. Îmi aduc cu deosebită plăcere aminte de vremea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Scurtă interpretare teologică a națiunii", în Ortodoxie și românism, Sibiu, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, 1939, p. 5. 4 Ibidem, p. 23. 5 Nae Ionescu, Duminica, în "Cuvântul", an III, nr. 612, 15 noiembrie 1926, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, ediție, introducere și note de Dora Mezdrea, Sibiu, Editura Deisis, 2003, p. 390. 6 Ibidem, p. 391. 7 Ibidem: "Dar această îmbucătățire a realității a avut ca rezultat coborârea vitalității reale. Ca idee, fiecare dintre aceste aspecte s-a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
diavolească fiind cuprins Iuda, a adormit întru moarte" (În Sfânta și marea Joi, seara, la Canonul spălării picioarelor). 12 Nae Ionescu, Sofisma cea mare, în "Vestitorii", an I, nr. 3, 12 aprilie 1936, text reprodus în Nae Ionescu, Teologia. Integrala publicisticii religioase, ediție, introducere și note de Dora Mezdrea, Sibiu, Deisis, 2003, pp. 68-69: "Iar Dumnezeu a știut-o mai dinainte e vorba despre faptul că Iuda va păcătui (n.n. C.M.) pentru că Dumnezeu, la care nu există mai dinainte și mai
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Paris, PUF, 2007, p. 170. 15 Jean-Luc Marion, L'idole et la distance, Paris, Grasset, 1977, p. 25. 1 Cf. Nae Ionescu, Îndatorirea episcopatului, în "Cuvântul", an IV, nr. 1181/6 august 1928, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, ediție, introducere și note de Dora Mezdrea, Sibiu, Editura Deisis, 2003, p. 273. 2 Ibidem. 3 Ibidem, p. 274. 1 Nae Ionescu, Pentru o teologie cu nespecialiști, în "Predania", revistă de critică teologică, anul I, nr. 1/15 februarie
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ceva, să întrebe acasă pe bărbații lor, căci este rușinos ca femeile să vorbească în biserică" (34-35). 2 Cf. Nae Ionescu, Preotul în religiozitatea răsăriteană, în "Cuvântul", an IV, nr. 1008/6 februarie 1928, p. 1., Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, ediție, introducere și note de Dora Mezdrea, Sibiu, Editura Deisis, 2003, p. 262: "În Apus, preotul este un model de împlinire a Legii, așezat în mijlocul oamenilor, tocmai ca să le fie pildă de excelența vieții creștine, la noi el e
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Colecția SOCIETATE & PUBLICISTICĂ Nr. 22 Coordonatorul colecției SOCIETATE&PUBLICISTICĂ este Dorin Popa Consilieri editoriali: Liviu Antonesei Dumitru Borțun Ilie Rad Cassian Maria Spiridon, Vocația și proza democrației. Atitudini literare VIII (c) 2015 Institutul European, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Colecția SOCIETATE & PUBLICISTICĂ Nr. 22 Coordonatorul colecției SOCIETATE&PUBLICISTICĂ este Dorin Popa Consilieri editoriali: Liviu Antonesei Dumitru Borțun Ilie Rad Cassian Maria Spiridon, Vocația și proza democrației. Atitudini literare VIII (c) 2015 Institutul European, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, cod 700469, O.
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
o atitudine cît mai coerentă față de un eveniment, îndeobște literar, ori față de o carte, de o personalitate, de o temă în dezbatere curentă sau referitoare la viața revistei "Convorbiri literare" etc.; încercînd a fi o istorie în desfășurare a vieții publicistice și de idei, dar și a vieții literare naționale. Nu am schimbat nimic față de cele publicate, în afara greșelilor inerente de tipar, asigurînd astfel o fidelitate cel puțin temporară a diverselor atitudini literare (adunate, aici, în al optulea volum) impuse de
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a ne bucura și a fi mulțumitori". N-avem alta a adăuga decît: Tot binele ăsta al lor să fie! Extinderea denumirii de Basarabia la întreg spațiul dintre Prut și Nistru - explicată în clar de Eminescu în paginile sale de publicistică din "Timpul", este consemnată și de academicianul sovietic L.S. Berg, care scrie: "Motivul care a determinat ca denumirea părții meridionale a acestei provincii să fie extinsă asupra întregului teritoriu este de natură politică. În conformitate cu una din clauzele Tratatului de la Tilsit
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
vii. Această axiomă filologico-filozofică ne dovedește că, atunci cînd lumea se afla în vîrsta copilăriei, oamenii au fost prin natura lor poeți sublimi". Apelul la gîndirea acestor filosofi are șansa de a produce și efecte practice vizibile în actualul context publicistic, prin "afirmarea cu tărie a demnității personale, încercarea aplicării cît mai cuprinzătoare posibil a principiului complementarității și, mai presus de toate, recunoașterea faptului că, la fel ca și formele de guvernămînt și statele, oamenii sînt esențialmente imperfecți" (V.N.). Viziunea filosofică
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cu minunatul îndemn: "... dar pînă una-alta trebuie să ne lucrăm grădina". Nu la altceva ne îndeamnă Virgil Nemoianu prin consistentul său demers întru îmblînzirea postmodernității. ["Convorbiri literare", noiembrie-decembrie 2012] Eminescu și opiniile sale economice Din numeroasele pagini care adună publicistica eminesciană (Mihai Eminescu, Opere politice, Ediție integrală alcătuită și îngrijită de C.M. Spiridon, Editura Timpul, 2011), avînd ca preocupare centrală teorii și opinii economice, rezultă o bună pătrundere și înțelegere de către Eminescu a științelor ce țin de viața economică. Într-
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
celor care o au în sarcină, cunoștințe speciale de economie națională, finanțe și statistică, pe lîngă cunoștința legilor țării (Bugetul pe anul curent..., "Curierul de Iași", din 5 ianuarie 1877). Cum remarca și G. Călinescu în Viața lui Mihai Eminescu, publicistica eminesciană cuprinde bogate însemnări economice, pe cît de competente, pe atît de organizate în chipul unei doctrine închegate. În Apărătorul legii și Tipografia națională ("Curierul de Iași", 23 iunie 1876), în argumentarea contra unei concurențe incorecte, subliniază necesitatea unei minime
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
tranzacții, banca va emite hîrtie, de nu, nu". Munca industrială și protecția ei, pînă la o dezvoltare comparabilă cu a țărilor înaintate, cum crede cu îndreptățire autorul Sărmanului Dionis, sînt căile întăririi noastre economice. Poetul, în cuprinzătoarea și întinsa sa publicistică, una critică, mereu polemică, luptă împotriva incompetenței, a celor necalificați cocoțați în fruntea unor instituții ce impun o maximă expertiză. Nu se pronunță în contra instituțiilor și a administrației în genere, ci a lipsei de calificare corespunzătoare a celor care le
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
unui popor pe jumătate agricol, pe jumătate păstoresc. Dar administrația actuală, cu elementele din care e compusă, constituie ea însăși o piedică permanentă a dezvoltării noastre, cu atît mai mare cu cît, în loc de-a moraliza, corupe". Articolele ce cuprind publicistica eminesciană sînt totdeauna bine gîndite, nu o dată elaborate ciclic și sînt totodată însoțite și fundamentate pe o vastă și complexă documentare. Paginile publicisticii eminesciene, în care predominante sînt chestiunile economice, au fost și rămîn și în actualitatea noastră politică un
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a dezvoltării noastre, cu atît mai mare cu cît, în loc de-a moraliza, corupe". Articolele ce cuprind publicistica eminesciană sînt totdeauna bine gîndite, nu o dată elaborate ciclic și sînt totodată însoțite și fundamentate pe o vastă și complexă documentare. Paginile publicisticii eminesciene, în care predominante sînt chestiunile economice, au fost și rămîn și în actualitatea noastră politică un bun îndreptar în ale guvernării și administrației. Cu greu am găsi opinii și/ sau teorii economice depășite sau în parte desuete în raport cu starea
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ziarele protestară, se ceru de către deputații independenți prezentarea socotelilor; la toate se răspunse cu amînări la care le da concurs mutismul obișnuit al gazetei oficioase de pe atunci. La întrebarea continuu repetată: "Ce s-a făcut cu cele 20 de miloane" publicistica independentă era unanimă în a răspunde: "S-au cheltuit de miniștri în risipe inutile și în daruri deghizate", însă vocea acesteia era acoperită de zgomotul asurzitor al declasaților plătiți din iubitul buget proporțional cu insultele și vociferările lor... Noi plătim
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
care asigurau necesarul de produse - eliminați de ofertele străine mult mai avantajoase ca preț - are și consecințe în plan psiho- moral dintre cele mai degradante. Avem aici implicit o pledoarie pentru industria națională, o pledoarie susținută în următoarele sale pagini publicistice, toate contrazicînd viziunea lui E. Lovinescu pentru care Eminescu era un reacționar ce voia să ne întoarcă la vremurile pîrcălabilor: "Cu o astfel de concepție istorică, sufletul lui Eminescu nu putea fi decît rural. Marea proprietate și boierimea sînt, desigur
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]