189,597 matches
-
trebuie să fie mereu mai mare a fi posibilă extinderea la maxim a producției. Nivelul exigențelor devine astfel, în mod constant, mai ridicat decât cel deja atins de satisfacția oamenilor, stimulându-l pe consumator prin publicitate, exemple și figuri de referință. Consumul bunurilor devine indicatorul decisiv al unei vieți de succes. Asta se întâmplă peste tot în lume, nu doar în Europa sau în America, dar și, de exemplu, în India și China, având consecințe grave pentru mediul înconjurător. Ce anume
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
responsabile față de lume și a unei "libertăți a creștinului" iluminate, care nu manifestă nici orgoliu moralizator, nici intoleranță dogmatică; de asemenea, tradiționalismul ortodox oriental și liturghia sa vor fi depășite. Va fi transformat într-un creștinism cu o mai mare referință spre origini, dar în același timp contemporan, care să poată acționa ușor în noua organizare a politicii și societății și în țările Europei de Est. În general, nu sper într-un sistem sfânt de Biserici, ci în Biserici care să
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
de coping bazat pe acceptarea diferențelor sau o combinație a celor două forme de coping 235. Indiferent de rezultatele studiilor care au testat sau vor testa teoria lui David Kirk, importanța acesteia nu poate fi negată, rămânând o teorie de referință în domeniul adopției copiilor, influența ei resimțindu-se și în conceptualizările actuale. 3.2. Teoria stresului și a copingului Teoria stresului și a copingului are la bază concepția lui Lazarus și a colegilor săi cu privire la stres, evaluare și coping. Lazarus
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
la nivel global. Până acum nu am știință de vreun alt cleric ortodox din acea epocă și din perioadele anterioare, pe plan mondial, care să fi desfășurat o activitate similară. Prin urmare, Calinic I. Popp Șerboianu devine un punct de referință într-o istorie sinuoasă a cremațiunii pe plan global. Pentru aceste motive, Șerboianu face parte dintr-o categorie restrânsă a unor teologi sau reprezentanți ai unor Biserici creștine, care, într-o vreme când, aproape într-o unitate, exponenții acestora respingeau
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
vedere lingvistic, prin această lucrare, au fost avute în vedere și de către Alexandru Graur, într-o recenzie publicată în 1931 în Viața Românească. Dincolo de aceste critici, întemeiate o mare parte dintre ele, lucrarea sa constituie și astăzi un punct de referință privind istoria țiganilor, lucru demonstrat de numeroasele citări de care se bucură 49. Ceea ce interesează din această lucrare pentru prezentul studiu nu este neapărat conținutul acesteia. Importantă îmi pare introducerea, în ciuda faptului că unii cercetări au caracterizat-o drept haotică
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
în termeni elogioși, privind activitatea sa de misionar ortodox printre țiganii vremii. Însă Drăgulin nu menționa nici un element privind implicarea lui Șerboianu în mișcarea cremaționistă din România, deși bibliografia pe care o utiliza (menționată doar în text și nu în referințe explicite, cum ar fi fost și firesc) preciza acest lucru: este vorba despre notița biografică conturată asupra arhimandritului de către Lucian Predescu în a sa Enciclopedie. Studiul lui Drăgulin mai ridică însă o chestiune importantă privind activitatea lui Șerboianu asupra tematicii
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Sacră. Doar un singur articol a apărut într-o altă publicație, fiind de altfel total diferit de celelalte intervenții ale sale. Dar arhimandritul a publicat în total 13 articole în revista cremaționiștilor români, însă trei dintre acestea nu cuprind nicio referință la tematică. Am preferat însă să le cuprind în prezenta ediție deoarece oferă un spectru mai larg de înțelegere a textelor sale. Totodată, două dintre textele sale din revista Flacăra Sacră depășesc sfera teoretizărilor, fiind centrate pe evenimente concrete, cum
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
omenirii) și starea sa de mai înainte, când nu păcătuise și când Dumnezeu lumină eternă sta de vorbă cu Adam gură către gură și față către față"150. Esențialitatea focului, ca și creație divină, o demonstra și trimițând la o referință din Vechiul Testament (Geneza Cap. III v. 24), unde se specifica limpede faptul că Dumnezeu a decis să blocheze accesul lui Adam și Eva înspre Pomul Vieții, prin doi îngeri, ce păzeau drumul spre o asemenea "locație" cu săbii de foc
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
preda Domnului ca totul ca, prin focul spiritului Lui sfinților să-l curețe de toată tina păcatului și să facă organ bine plăcut Sieși"151. Șerboianu interpreta, totodată, anumite întâmplări din Vechiul Testament într-o manieră subiectivă. Astfel, conform lui, lipsa referinței la modalitatea concretă de dispunere asupra cadavrului, pentru multe din momentele în care se preciza că un personaj biblic decedase, constituia o dovadă că existau mai multe maniere de distrugere a corpului uman pentru care trebuia să fi fost și
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
acțiunii lor. În fapt, o asemenea idee încheia practic mediația sa asupra semnificației sărbătorii pascale din 1938, el vorbind în numele unui întreg corp al cremaționiștilor români din care se simțea, pe deplin, că făcea parte. Forța mesajului era dublată prin referința directă la divinitate și la istorie: "Cei de la revista "Flacăra Sacră" continuându-și cu încredere, acțiunea de lămurire, ca ceia ce lucrează nu este în potrivnicie cu învățătura Mântuitorului și nici în vrăjmășie cu sfânta noastră biserică, cu umilință plecându
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
sine conținuturile și legile, o lume estetică, care, la rândul său și în mod reciproc, este sensibilă, o lume ale cărei elemente, culori și mai cu seamă forme își împrumută de la sensibilitate substanțialitatea ontologică. În măsura în care lumea științifică conservă o ultimă referință la universul sensibil și la determinările sale reale, ea poate, ca urmare a unei dispoziții proprii acestora, să fie și ea o lume estetică. Aporia de care ne lovim se lasă așadar formulată după cum urmează: cum poate opera de artă
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
ale trăirilor naturale înseși, astfel încât fizica și științele care i se asociază păstrează această referire principială la o natură abstractă pe care o iau drept natura reală. Însă ce poate lăsa într-adevăr să subziste, în cazul științelor umane, în calitate de referință sau de temă posibilă, această eliminare radicală a subiectivității? Într-un anumit sens: nimic. Iată de ce spunem întâi de toate că aceste științe sunt lipsite de obiect. Dacă orice cercetare implică un obiect, în sensul unei teme, absența obiectului imprimă
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
în elementele lor deopotrivă materiale și formale, decât obiectivarea sa, o obiectivare a vieții care are totul de la ea și care îi datorează totul. Or aceste fenomene sunt cele care formează obiectul științelor umane, conferindu-le de la bun început o referință principială și fondatoare a acelui ceva de care, conformându-se proiectului galilean, ele pretind a face abstracție. Să luăm de pildă istoria. Aceasta se derulează în natură, însă în Natura originară, într-o natură esențialmente sensibilă, corpropriată și determinată axiologic
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
de dependență cu alte numere și să facem să apară între ele o relație ideală ca și ele. Pentru aceasta vom delimita într-o societate dată grupele de vârstă, categoriile sociale etc., vom face socoteala de fiecare dată în funcție de aceste referințe, ne vom găsi în prezența unor legi, vom avea în mână elementele unei teorii sociologice a suicidului căreia este nimerit să i se adauge un complement istoric, economic, medical. La fel, dacă este vorba de sexualitatea umană, odată definit un
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
particularitățile unor tipuri anumite de familii (cum este familia monoparentală). Observația făcută a fost că familiile cu copii primesc sprijin public mai ales pentru că sunt sărace, iar intervenția îmbracă forma unor ajutoare financiare (de exemplu, alocația familială complementară). Sistemul de referință este nivelul redus al veniturilor, iar nu familia ca atare, cu problemele ei specifice. În societatea românească de astăzi, măsurile de politică publică privind familia pot fi apreciate ca fiind prea largi din punct de vedere al nevoilor specifice familiei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
și factori externi familiei: sancțiuni (juridice, sociale, religioase) venite din partea societății pentru a evita disoluția familiei, atitudinea negativă și chiar blamarea celor care nu se conformează modelelor de solidaritate familială (I. Mihăilescu, 1999, p. 102). Familia reprezintă un sistem de referință important și pentru modul cum sunt gândite, aplicate și evaluate politicile publice. Din perspectiva politicilor publice, voi urmări rolul ideilor în stabilirea agendei; mai precis, modul cum presupozițiile neexplicitate, dar și reflecțiile curente asupra reglementărilor în vigoare influențează vizibilitatea socială
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
suport, sunt cunoscute alocația pentru copii, gratuități de diferite tipuri (transport, manuale școlare, servicii culturale). Una dintre puținele măsuri care vizează familia în ansamblu este cea privind reducerile de impozite în baza deținerii de minori în întreținere 60. Sistemul de referință, observabil în articularea politicilor publice în România, continuă să fie copilul și, astfel, drept grup-țintă sunt categorii cum ar fi: copilul aflat în dificultate, copilul cu nevoi speciale, copiii străzii 61. Nu au fost subiect al atenției publice copiii care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
nu la nivelul unor măsuri efective. De pildă, livretul de familie 73 își dovedește utilitatea legat de dreptul familiei de a beneficia de o alocație suplimentară pe baza existenței unui număr mai mare de copii în familie 74, sistemul de referință fiind copiii, iar nu familia ca un grup cu nevoi specifice. O altă referire la familie întâlnim cu ocazia stabilirii ajutorului social bazat pe testarea mijloacelor 75. Acesta prevede ca unitate de testare a veniturilor familia, definită ca adult singur
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
o problemă predominant personală (I. Mihăilescu, 1999, p. 111). Totuși, apelul la familie ca principală resursă în sprijinul membrilor ei rămâne o constantă a societății contemporane. De pildă, în România, ajutorul social bazat pe testarea mijloacelor are drept sistem de referință familia. Optând pentru familie ca unitate de apreciere a venitului, sistemul de protecție socială invocat influențează politicile familiei, mizând pe solidaritatea și responsabilitatea familiei pentru membrii săi (C. Zamfir, E. Zamfir, 1998, p. 75). Îngrijirea copiilor, bătrânilor, persoanelor cu handicap
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
dintre problemele pe care le întâmpină indivizii în comunitățile lor. 3.1. Perspective liberale pentru politicile publice privind familiatc "3.1. Perspective liberale pentru politicile publice privind familia" În societatea contemporană, în statul bunăstării, familia constituie un sistem principal de referință față de care se pot articula măsurile de politică publică. Conform paradigmei liberale, în sensul sprijinului acordat familiei, se observă tendințe de tip rezidual: statul intervine pentru a-i proteja pe cetățeni doar dacă nici individul însuși, antrenat într-o activitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
le întâmpină familiile pot găsi strategii de rezolvare adecvate. În comunitate, ca în toate formele de organizare socială, se structurează relații de putere. Normele comune poartă amprenta relațiilor de inegalitate dintre femei și bărbați, ca și în alte sisteme de referință: familia ori societatea în ansamblu. Totuși, se poate remarca faptul că rolul femeilor în comunitate are o anumită vizibilitate publică și, de aici, o mai mare probabilitate ca ele să negocieze în favoarea intereselor proprii și să stabilească relații de putere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
nimeni, nici măcar de cel care putea să-l trimită la execuție chiar În clipa aceea. Olivares studie cu curiozitate scăpărarea de insolență ce-i apăruse În ochi, apoi se Întoarse la teancul de dinaintea lui. — Așa s-ar părea, conchise. Deși referințele la aventurile dumitale departe de steaguri sunt mai puțin exemplare decât cele din viața militară... Văd aici o Încăierare la Napoli, care s-a lăsat cu moarte de om... Ah, ia te uită! O nesupunere În timpul reprimării rebelilor mauri din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
să curgă cea mai multă cerneală. Chestiunea a fost tratată de filosofi, politologi, sociologi, antropologi, economiști, mai puțin cei neoclasici, care de peste un secol resping subiectul în mod mai mult sau mai puțin savant. Analiza politicilor economice presupune însă această referință, cel puțin implicită, la o anumită concepție despre Stat. Iată, în acest sens, concepțiile unor curente dominante în știința economică contemporană. 1.1.1. Două concepții "angelice" 1.1.1.1. Concepția clasică și neoclasică Potrivit concepției individualiste, sau a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
De aceea este mult mai utilă încredințarea activităților către sectorul privat, care asigură quat erat demonstrandum și o eficiență superioară. Descentralizarea mai poate prezenta un avantaj major pentru o societate și anume competiția între comunități, pe care o stimulează, cu referință specială la producerea/furnizarea de bunuri și servicii publice. Astfel, autoritățile locale adoptă, vrînd-nevrînd, logica piețelor, în încercarea de a obține costuri cît mai mici și efecte cît mai mari. Această competiție poate stimula acordarea de facilități fiscale și alte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
prin adaptarea actorilor la informațiile pe care le transmite sistemul de prețuri. Celălalt, botezat "Taxis", trimite la o ordine construită de către o autoritate care distribuie resursele și rolurile economice, după criterii care îi sunt proprii. Pentru Hayek, a alege această referință înseamnă a adopta "Drumul către servitute". Această opoziție între două forme de reglare economică este stimulativă din punct de vedere spiritual, dar ea ne reamintește mai ales pericolele etatismului. Dar, am putea să ne întrebăm dacă nu ar fi la fel de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]