7,442 matches
-
Addison, Aurelius, Augustus, Almeda, Andrew, Albert, Ambrose, Arthur, Adelia și Aurelia. Bierce și-a părăsit casa la cincisprezece ani pentru a deveni ucenic tipograf la un mic ziar din Ohio. La izbucnirea Războiului Civil American, Bierce s-a înrolat în Regimentul 9 de infanterie Indiana al Armatei Unioniste. El a participat la campania Operațiunea din Virginia de Vest (1861), a fost prezent la „prima bătălie” de la Philippi și a fost elogiat în presă pentru curajoasa acțiune de salvare din bătaia focului
Ambrose Bierce () [Corola-website/Science/314882_a_316211]
-
Elisabeth, numită Ilse (1890-1963). La vârsta de 9 ani familia se mută la Schweidnitz (azi Świdnica, Voievodatul Silezia de Jos). Tânărul Manfred se interesează din fragedă copilărie de călărie și vânătoare. In anul 1911 se înrolează ca și cadet în regimentul unu de ulani din Prusia, „Regiment Kaiser Alexander III. von Russland”. La izbucnirea primului război mondial el a fost ca ofițer pe ambele fronturi de est și de vest. este fascinat de aviație, el va fi însărcinat în 1915 ca
Manfred von Richthofen () [Corola-website/Science/314962_a_316291]
-
de 9 ani familia se mută la Schweidnitz (azi Świdnica, Voievodatul Silezia de Jos). Tânărul Manfred se interesează din fragedă copilărie de călărie și vânătoare. In anul 1911 se înrolează ca și cadet în regimentul unu de ulani din Prusia, „Regiment Kaiser Alexander III. von Russland”. La izbucnirea primului război mondial el a fost ca ofițer pe ambele fronturi de est și de vest. este fascinat de aviație, el va fi însărcinat în 1915 ca observator și culegerea datelor cu privire la rezultatele
Manfred von Richthofen () [Corola-website/Science/314962_a_316291]
-
brigadă a fost de cea mai mare importanță în timpul Revoluției din 1905 - 1911, pentru venirea la putere a lui Reza Shah și fondarea dinastiei Pahlavi. a fost înființată de Naser al-Din Shah Qajar în 1879, care a folosit ca model regimentele de cazaci caucazieni din Imperiul Rus, a căror organizare îl impresionase în timpul călătoriei sale prin sudul Rusiei în 1878. Brigada de cazaci persani, alături de jandarmeria instruită suedezi, a reprezentat cea mai eficientă forță militară aflată la dispoziție monarhiei iraniene până la
Brigada de cazaci persani () [Corola-website/Science/318367_a_319696]
-
teren jos și mlăștinos, dominat de dealurile de pe malul celălalt. Ca avantaj, avea un câmp de tragere de 3 km în josul râului. Echipa de analiză chemată de Donelson, formată din Adna Anderson, inginer constructor, și maiorul William F. Foster din Regimentul 1 de Infanterie Tennessee, au obiectat hotărât la această poziție și au apelat la Colonelul Johnson, care însă a aprobat-o în mod inexplicabil. Proiectul fortului era unul menit să oprească traficul pe râu, și nu să reziste la atacuri
Bătălia de la Fort Henry () [Corola-website/Science/318378_a_319707]
-
Dar după acest elan inițial, în restul anului 1861 nu s-a mai întâmplat aproape nimic deoarece forturile de pe Râul Mississippi aveau prioritate mai mare la resurse umane și de artilerie. Spre sfârșitul lui decembrie, au mai sosit oameni din Regimentul 27 Infanterie Alabama împreună cu 500 de sclavi. Ei au construit o mică fortificație pe malul opus al râului pe Dealul lui Stewart, în raza de acțiune a artileriei Fortului Henry, denumind această redută Fort Heiman. În același timp, generalul Lloyd
Bătălia de la Fort Henry () [Corola-website/Science/318378_a_319707]
-
militari japonezi despre care americanii credeau că este dispus să se predea. Curând după acostare, un pluton de trupe japoneze au atacat și au distrus aproape complet patrula americană. Ca răspuns, la 19 august, Vandegrift a trimis trei companii din Regimentul al 5-lea Marină să atace trupele japoneze concentrate la vest de Matanikau. Una dintre companii a atacat trecând sedimentele de nisip de la gura râului Matanikau în timp ce o alta a traversat râul la în amonte și a atacat forțele japoneze
Campania din Guadalcanal () [Corola-website/Science/318411_a_319740]
-
mare parte a timpului în casa părinților unde se bucurau de libertate și un parc cu un iaz. Era tradiție ca membrii masculini ai Casei Romanov să urmeze o carieră militară. Încă de la naștere el a fost numit patron al regimentului de infanterie 45 Azov. În 1896, la vârsta de 18 ani a absolvit școala de cavalerie Nikolaievksi cu rangul de stegar al regimentului de husari. Anul următor a fost numit aide-de-camp al împăratului. La vârsta de 18 ani a primit
Marele Duce Boris Vladimirovici al Rusiei () [Corola-website/Science/318422_a_319751]
-
ai Casei Romanov să urmeze o carieră militară. Încă de la naștere el a fost numit patron al regimentului de infanterie 45 Azov. În 1896, la vârsta de 18 ani a absolvit școala de cavalerie Nikolaievksi cu rangul de stegar al regimentului de husari. Anul următor a fost numit aide-de-camp al împăratului. La vârsta de 18 ani a primit de la tatăl său un teren la Țarskoe Selo pe malul estic al lacului Kolonistky lângă Poarta Moskovskaya. Acolo, în 1895, Marele Duce și-
Marele Duce Boris Vladimirovici al Rusiei () [Corola-website/Science/318422_a_319751]
-
rus la încoronarea la Vajiravudh a regelui Siamului. Pe drumul de întoarcere în Europa, el a vizitat Egiptul și Grecia. În 1914 a fost ridicat la rangul de general maior. La izbucnirea Primului Război Mondial, Boris Vladimirovici a fost numit comandant al regimentului de cazaci Ataman. A fost o poziție nominală, el stând departe de luptă. A condus acest regiment între 1914 și 1915. În continuare, el a fost atașat la cartierul general și Field Ataman pentru comandantul suprem la 17 septembrie 1915
Marele Duce Boris Vladimirovici al Rusiei () [Corola-website/Science/318422_a_319751]
-
Egiptul și Grecia. În 1914 a fost ridicat la rangul de general maior. La izbucnirea Primului Război Mondial, Boris Vladimirovici a fost numit comandant al regimentului de cazaci Ataman. A fost o poziție nominală, el stând departe de luptă. A condus acest regiment între 1914 și 1915. În continuare, el a fost atașat la cartierul general și Field Ataman pentru comandantul suprem la 17 septembrie 1915. A servit în armată fără o distincție reală. Responsabilitățile sale militare erau definite doar vag și el
Marele Duce Boris Vladimirovici al Rusiei () [Corola-website/Science/318422_a_319751]
-
a proclamat formarea unui nou guvern cu el ca prim ministru. El a revocat și un ordin anterior de mobilizare împotriva invaziei naziste. Tot nu avea legitimitate. Două ordine, unul dat unui prieten din armată (colonelul Hans S. Hiorth, comandantul regimentului de la Elverum) de a-i aresta pe membrii guvernului și un altul adresat șefului poliției orașului Oslo —au fost ignorate. La 22:00, Quisling a reluat emisia, repetându-și mesajul anterior și citind o listă de noi miniștri. Hitler l-
Vidkun Quisling () [Corola-website/Science/318399_a_319728]
-
I, la sugestia guvernatorului general N. N. Muraviov-Amurski, pe teritoriul Transbaikaliei (regiunea de la est de Lacul Baikal). Armata a fost formată inițial din cazaci siberieni, buriați, evenki și țărani din diferite regiuni ale Rusiei. Efectivele inițiale au fost reprezentate din 3 regimente de cavalerie și 3 brigăzi de infanterie (din care un regiment evenk și două buriate). Această Armată a avut ca sarcină apărarea graniței cu China și satisfacerea anumitor servicii interne. În 1858, din efectivele Armatei din Transbaikalia a fost separată
Cazaci de la Baikal () [Corola-website/Science/318443_a_319772]
-
de la est de Lacul Baikal). Armata a fost formată inițial din cazaci siberieni, buriați, evenki și țărani din diferite regiuni ale Rusiei. Efectivele inițiale au fost reprezentate din 3 regimente de cavalerie și 3 brigăzi de infanterie (din care un regiment evenk și două buriate). Această Armată a avut ca sarcină apărarea graniței cu China și satisfacerea anumitor servicii interne. În 1858, din efectivele Armatei din Transbaikalia a fost separată Armata cazacilor de pe Amur. La începutul secolului al XX-lea, cazacii
Cazaci de la Baikal () [Corola-website/Science/318443_a_319772]
-
ca sarcină apărarea graniței cu China și satisfacerea anumitor servicii interne. În 1858, din efectivele Armatei din Transbaikalia a fost separată Armata cazacilor de pe Amur. La începutul secolului al XX-lea, cazacii de la Baikal asigurau în timp de pace patru regimente de cavalerie, o sotnie de gardă și două baterii de artilerie. În timpul Primului Război Mondial, cazacii de la Baikal au mobilizat o sotnie de gardă, 9 regimente se cavalerie, 4 baterii de artilerie și 3 sotnii de rezervă. Cazacii din regiunea Transbaikalia numărau
Cazaci de la Baikal () [Corola-website/Science/318443_a_319772]
-
Amur. La începutul secolului al XX-lea, cazacii de la Baikal asigurau în timp de pace patru regimente de cavalerie, o sotnie de gardă și două baterii de artilerie. În timpul Primului Război Mondial, cazacii de la Baikal au mobilizat o sotnie de gardă, 9 regimente se cavalerie, 4 baterii de artilerie și 3 sotnii de rezervă. Cazacii din regiunea Transbaikalia numărau în 1916 265.000 de persoane, din care 14.500 erau în serviciul militar activ. Armata cazacilor de la Baikal a participat la reprimarea Răscoalei
Cazaci de la Baikal () [Corola-website/Science/318443_a_319772]
-
cea mai mare parte a cazacilor siberieni a luptat în rândurile Armatei Roșii. A existat un număr de cazaci siberieni care s-a alăturat Diviziei I din cadrul Corpului al XV-lea SS de cavalerie cazacă. Ei au fost încadrați în Regimentul al 2-lea și Brigada I. În 1945, cei mai mulți dintre cazacii siberieni căzuți prizonieri la Aliații occidentali au fost predați de către aceștia autorităților militare sovietice în cadrul Operațiunii Keelhaul. Tradiția militară a cazacilor siberieni este continuată în zilele noastre de către un
Cazaci din Siberia () [Corola-website/Science/318456_a_319785]
-
al 2-lea și Brigada I. În 1945, cei mai mulți dintre cazacii siberieni căzuți prizonieri la Aliații occidentali au fost predați de către aceștia autorităților militare sovietice în cadrul Operațiunii Keelhaul. Tradiția militară a cazacilor siberieni este continuată în zilele noastre de către un regiment de infanterie din Borzia din cadrul Regiunii militare siberiene.
Cazaci din Siberia () [Corola-website/Science/318456_a_319785]
-
a absolvit Liceul "Mihai Viteazul" din București și s-a înscris la Institutul Electrotehnic al Universității din București, însă a fost nevoit să abandoneze cursurile din cauza războiului. Fiindcă i-a fost refuzată demobilizarea, Ghiulai a fost repartizat ca sublocotenent în cadrul Regimentului 23 Infanterie. În octombrie 1920, el a cerut și a obținut transferul la prima și singura (la vremea respectivă) unitate de care de luptă. Aflat la Târgoviște, regimentul era dotat cu tancurile de fabricație franceză Renault FT-17. Fiind pasionat de
Constantin Ghiulai () [Corola-website/Science/320437_a_321766]
-
i-a fost refuzată demobilizarea, Ghiulai a fost repartizat ca sublocotenent în cadrul Regimentului 23 Infanterie. În octombrie 1920, el a cerut și a obținut transferul la prima și singura (la vremea respectivă) unitate de care de luptă. Aflat la Târgoviște, regimentul era dotat cu tancurile de fabricație franceză Renault FT-17. Fiind pasionat de tehnică, el devine primul ofițer specializat al regimentului de care de luptă, având următoarele sarcini pe parcursul anilor: instruirea ofițerilor din cadrul regimentului de tancuri, șef al serviciului tehnic și
Constantin Ghiulai () [Corola-website/Science/320437_a_321766]
-
cerut și a obținut transferul la prima și singura (la vremea respectivă) unitate de care de luptă. Aflat la Târgoviște, regimentul era dotat cu tancurile de fabricație franceză Renault FT-17. Fiind pasionat de tehnică, el devine primul ofițer specializat al regimentului de care de luptă, având următoarele sarcini pe parcursul anilor: instruirea ofițerilor din cadrul regimentului de tancuri, șef al serviciului tehnic și responsabilul cu întreținerea și repararea vehiculelor blindate. În anul 1927, având gradul de locotenent, a fost trimis în Franța pentru
Constantin Ghiulai () [Corola-website/Science/320437_a_321766]
-
de care de luptă. Aflat la Târgoviște, regimentul era dotat cu tancurile de fabricație franceză Renault FT-17. Fiind pasionat de tehnică, el devine primul ofițer specializat al regimentului de care de luptă, având următoarele sarcini pe parcursul anilor: instruirea ofițerilor din cadrul regimentului de tancuri, șef al serviciului tehnic și responsabilul cu întreținerea și repararea vehiculelor blindate. În anul 1927, având gradul de locotenent, a fost trimis în Franța pentru a se specializa ca ofițer tehnic de tancuri în cadrul școlilor armatei franceze de la
Constantin Ghiulai () [Corola-website/Science/320437_a_321766]
-
peste 2000 de avioane au efectuat asemenea atacuri. Când Japonia a devenit subiectul unor intense bombardamente strategice efectuate cu superfortărețele B-29, militarii japonezi au incercat utilizarea atacurilor suicidale împotriva acestei amenințări. Pe timpul iernii 1944-45 din emisfera nordică, IJAAF a format Regimentul Aerian 47, cunoscut și sub denumirea Unitatea Specială Shinten ("Shinten Seiku Ta"), la aerodromul Narimasu, Nerima Tokio, pentru a apăra Zona Metropolitană Tokio. Unitatea a fost echipată cu avioane de vânătoare Nakajima Ki-44 Shoki ("Tojo"), cu care aceștia trebuiau să
Kamikaze () [Corola-website/Science/320448_a_321777]
-
îmbunătățit, motorul a rămas același, iar tancul nu avea suficientă putere. Tancurile KV au fost folosite până la sfârșitul războiului. În 1944, câteva unități din Leningrad și din Crimeea încă aveau aceste model de tanc în dotare. În august 1945, un regiment de tancuri KV a fost folosit în Manciuria, în timpul Operațiunii "Furtună de august". Armata finlandeză a folost două tancuri KV capturate: unul era Model 1940, iar celălalt era Model 1941. Aceste două tancuri erau poreclite "Klimi" de către soldații finlandezi și
Tancul Kliment Voroșilov () [Corola-website/Science/320468_a_321797]
-
1904. Forța principală a fost îndreptată spre Dealul de 174 de Metri, cu atacuri diversioniste și pe flanc de-a lungul liniei de la Fort Sung-shu la bateria Chi-Kuan. Pozițiile rusești defensive de pe Dealul de 174 de Metri erau opcupate de Regimentele Est-Siberiene al V-lea și al XIII-lea, întărite cu marinari și aflate sub comanda colonelului Tretiakov, veteran al bătăliei de la Nanshan. Ca și la bătălia de la Nanshan, Tretiakov, deși i-a fost depășită prima linie de tranșee, a refuzat
Asediul de la Port Arthur () [Corola-website/Science/320454_a_321783]