11,435 matches
-
rămași pe listă, în scopul de a restrânge lista la doi-trei furnizori, între care se va da lupta finală. Un număr suficient de mare de criterii va asigura o imagine concludentă asupra fiecărui candidat, un profil argumentat care trebuie să releve punctele tari și punctele slabe. Este sugerată utilizarea unui set coerent de criterii, care să acopere cât mai multe aspecte și să ofere un suport serios pentru selecție. O propunere în acest sens este inclusă în tabelul 3.5. Criteriile
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
balanța de verificare poate fi emisă oricând, nu doar la sfârșitul unei perioade, orice observație de an ormalitate poate fi verificată, comparând rezultatele dintr-o zonă funcțională cu cele furnizate de rulajele ori soldul conturilor contabile. Astfel de investigații pot releva configurarea greșită a unor conturi sau chiar lipsa unor conturi. După prima lună și corectarea eventualelor erori, undeva la șase săptămâni sau la două luni de la startul productiv, echipa d e proiect împreună cu reprezentanții furnizorului și cu top managerii implicați
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
consumatorilor și satisfacția acestora, transformând organizația într-una orientată și centrată pe client. Obiectivul urmărit la nivel organizațional prin adoptarea acestor platforme îl reprezintă creșterea valorii clienților în întreprinderea centrată pe client. 5.3.1. Definirea CRM Numeroase studii au relevat la începutul anilor 20 00 procentul foarte mare de eșecuri (peste 70%) al proiectelor CRM<footnote J.C. Hoekstra, Direct Marketing, Wolters Noordhoff, Groningen, 2001. footnote>, relevând numeroase dificultăți, atât de ordin organizațional, cât și tehnologic. META Group, una dintre cele
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
clienților în întreprinderea centrată pe client. 5.3.1. Definirea CRM Numeroase studii au relevat la începutul anilor 20 00 procentul foarte mare de eșecuri (peste 70%) al proiectelor CRM<footnote J.C. Hoekstra, Direct Marketing, Wolters Noordhoff, Groningen, 2001. footnote>, relevând numeroase dificultăți, atât de ordin organizațional, cât și tehnologic. META Group, una dintre cele mai renumite organizații pentru anchetele desfășurate în domeniul sistemelor informatice, avertiza la începutul anului 2000 asupra riscurilor asociate proiectelor CRM. Previziunea pesimistă s-a bazat pe
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
fi implementarea unei platforme integrate ERP, care se extinde apoi natural cu alte module, între care se înscrie și CRM. Ideal este atunci când cele două soluții se integrează nativ, ceea ce se realizează când ele provin de la același furnizor, dar practica relevă că această situație nu este cea mai întâlnită. Credem că firmele care au soluții ERP costisitoare preferă să aleagă un CRM de la un alt furnizor, care are o ofertă mai a vantajoasă ca preț, dar poate fi cazul că firmele
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
sau de logistică). În fine, mai putem extrage din acel studiu o idee pe care managerii sistemelor informatice trebuie să o aibă în vedere la demararea unui proiect CRM: multe implementări CRM se fac independent de ERP, iar ulterior se relevă utilitatea și nevoia de a i ntegra cele două platforme (17% din managerii intervievați au declarat că s ar dori integrarea CRM-ERP). Din punctul de vedere al acoperirii funcționale a relațiilor cu clienții, distingem următoarele trei mari subansambluri care se
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
lumea virtuală în conformitate cu legile programării care stabilesc condițiile inițiale ale acestei lumi și conform legilor care le guvernează evoluția, deși se deschid în mod permanent spre mutații. Se remarcă faptul că aceste legi nu urmează tiparul unui determinism fad, ci relevă stranietatea imprevizibilului sau mai degrabă a unui amestec nefamiliar de previzibil și imprevizibil. Artiști ai domeniului, de la Tom Ray sau Christa Sommerer și Laurent Mignonneau la Karl Sims dovedesc acest lucru cu prisosință. Spre exemplu, simulatorul de viață artificială pe
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
parazitând nu doar materialitatea tehnologiilor și a programelor, ci și viața umană afectată prin producerea de daune tehnologice în toate domeniile. Evoluția unui virus de computer este inteligibilă, însă adesea imprevizibilă, fiind comparată cu imprevizibilitatea evoluției unei specii vii și relevând lipsa de imunitate a organismului uman în diferite situații de criză sau de risc. Infectând și afectând tehnologia și implicit viața umană, „ființele” virale electronice reproduc în mod autonom programe de computer, încadrându-se în „ecologia” rețelei alături de alte forme
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cyborgică de conexiune material-mașinică, de seducție și de obținere/producere a plăcerii se înlănțuie cu posibilitatea interacțiunii erotice în cyberspațiu și în realitatea virtuală, interacțiune care accentuează prezența trupului uman la interfața cu tehnologiile ordinatorului. Relaționarea erotică ființă umană - computer relevă plăcerile corporealității într-un mod care spulberă distincțiile animal-spirit-mașină (vezi McRae, 1997, pentru această chestiuneă, împreună cu corolarele lor de tipul material-imaterial. Numeroși cercetători discută spațiul virtual prin referire la problematicile materialității sau ale imaterialității și cele ale corporalității, respectiv ale
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
organismul. Utilizarea tehnologiilor digitale ale geneticii și ale medicinii continuă astăzi dorința umană de explorare viscerală și de disecare anatomică, de căutare și de vizualizare a adevărurilor situate dincolo de suprafața corpului sau de superficialitatea pielii. Astfel, imaginile medicale numerice care relevă interiorul trupului, inclusiv interiorul pântecului matern și al creierului, vin în serviciul științei, însă depășesc acest orizont, frizând conotații sociopolitice, culturale și artistice. În timp ce perpetuează tendința de obiectivare a trupului, de informare și de aducere a misterului sau a invizibilului
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
craniu, dorește să scoată la iveală monstruosul artificial, de tip Frankenstein, mai degrabă decât frumosul „natural”. Aceste serii de fotografii digitale realizate în colaborare cu Pierre Zoville și expuse la muzeul Carrillo Gil din Mexic sunt imagini manipulate pentru a releva relativitatea percepției frumuseții trupești. De la identitate la alteritate (corporală sau multiculturalăă distanța nu mai e una uriașă. Eterogenitatea modelelor estetice și diversitatea culturală sunt scoase la iveală în contextul multiculturalismului și al revoltei împotriva imperialismului cultural-artistic: chipul său european este
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Etalând o lume a carnavalului pestriț prin care se transgresează limitele normalității, în care grotescul este norma și monstruozitatea este firescul, „arta carnală” desființează barierele dintre frumos și urât, real și fantastic, identitate șialteritate. În același timp, identitatea avatarică își relevă aspectul fantomatic, de pendulare între imagine și referent sau între imaterial și tangențial. Pe când Donna Haraway este cunoscută prin teoriile-manifest ale cyborgului, Orlan este renumită prin imaginile corporale avatarice. De asemenea, Catherine Ikam realizează, la Muzeul Viitorului din Linz, chipuri
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
fluidă între elementul organic și tehnologia medicală și imaginală. Creațiile artistice devin, în acest context, produse ale tehnoștiinței, prin intervențiile chirurgilor plasticieni care produc artă, cu ajutorul laserului, din „pânza de carne”, dar și produse ale tehnoculturii prin care identitatea își relevă alteritatea. Acești chirurgi plastici creează conform unui model iconic computerizat care sintetizează trăsăturile faciale ale câtorva capodopere renascentiste. Astfel, artista își plasează propriul corp în centrul actului artistic, un atelier de creație sau un mediu artistic, un corp deteritorializat, deopotrivă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de călătorie centripetă și implozivă, de lipsă de mișcare și de închidere orbitală, așadar conotații și consecințe negative. Criticând alteritatea tehnologică, fenomenul extrem al identității (precum alteritatea artefactuală a inteligenței artificiale - socotită un fel de „înghețare” a gândiriiă, eseistul francez relevă vulnerabilitatea umană în fața tehnoștiinței, în momentul în care sistemul imunitar de apărare al trupului cade în favoarea „protecției” exterioare a mașinii. Sterilizarea sintetică și purificarea tehnologică a corpului uman sunt socotite procesele ireversibile de dispariție a biologicului și a anticorpilor acestuia
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de zi cu zi, ajung la un simț pronunțat al identității (vezi Matlow, 2000Ă, se încearcă o negociere a tiparelor hegemonice perpetuate din spațiul fizic în spațiul virtual (vezi Hatfield, 2000 pentru urmărirea acestui demersă. În timp ce Yates și Littledon (2001Ă relevă rolul jocurilor pe computer în relațiile sociale de tip gender, prin opoziția dintre mișcarea Girrl Gamer și Girl Games, White (2001Ă sau Roberts și Parks (2001Ă analizează spațiile sociale MUDs și MOOs în funcție de posibilitățile de transgresare a genului (transgenderă și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
dezidentificare” - vezi Gajjala, 2001Ă, dincolo de paradigma existențială și culturală de tip excludere, negare și respingere. Analizează situațiile de marginalizare online, circumstanțe care repetă problemele similare din spațiul realității fizice, cartografiază prezența sau absența diverselor voci locale în paradigma globalizării și relevă strategiile subiective de rezistență la forțele corporatiste ale puterii. Relocalizează subiectivitatea umană și feminină în spațiile virtuale, conform cu tiparele marginalizării, ale agresiunii și ale inegalității. În continuarea manifestelor presupus revoluționare ale marxismului și ale futurismului, cyberfeminismul și postcolonialismul adaugă noi
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
apar ca insuficiente în lămurirea și înțelegerea completă a numeroaselor probleme puse de necesitatea intervenției crescânde a statului în toate aspectele vieții economice și sociale. Probleme cum ar fi: aplicarea legii în cazul ajutoarelor statului în industrie, lupta împotriva poluării, relevă simultan analize instituționale și organizaționale, dar cu utilizarea raționamentelor științei politice. Separarea sferelor politică și administrativă în planul cercetării științifice apare ca fiind din ce în ce mai nerealistă. Astfel că aspirația de a înțelege în întreaga sa complexitate, dar și în unitate, acțiunea
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
încadrare a acestora în tiparele oferite de reglementări. Acest tip de decizie creează dificultăți reale în relațiile cu cetățenii. În plus, în interiorul structurii birocratice se creează un cerc vicios al controlului strict. Studiile inițiate de specialiștii în management public au relevat legătura directă dintre controlul superiorilor și starea de motivare a funcționarilor. Astfel, cu cât se apreciază că aceștia sunt mai puțin motivați, cu atât controlul și supravegherea devin mai stricte, ceea ce va genera, în rândul membrilor organizației, frustrări și tensiuni
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
polul opus este structura de rețea organizațională, care operează atât orizontal cât și vertical, iar coordonarea se face prin aranjamente mutuale și nu prin comandă (Lindblom, 1965). În cadrul analizei comparative între cele două forme organizaționale, Burns și Stalker (1961) au relevat două forme organizaționale distincte: forma mecanicistă și cea organică. Forma mecanicistă (ierarhie în sensul teoriei clasice a lui M. Weber). Această formă organizațională pune un accent deosebit pe importanța specializării, ca mijloc de creșterea eficienței și, în consecință, în acest
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
Ceea ce diferențiază structura heter-ierarhică de structura ierarhică este capacitatea nivelurilor inferioare de a dezvolta relații cu multiple centre de pe nivelurile superiore (trecând peste constrângerile lanțului de comandă vertical), dar și legăturile întreținute cu unitățile de pe același nivel organizațional. Kontopoulos (1993) relevă faptul că ierarhia implică mai mulți la o singură formă de agregare structurală (many-to-one) iar heter-ierarhia presupune mulți la mai multe (many-to-many) relații între diferitele noduri ale unei structuri sociale. Paralela cu rețeaua matematică este clară: many to many înseamnă
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
natura proiectului. Relațiile many-to-many și traversarea legăturilor funcționale depind de gradul de autonomie acordat prin descentralizare. A doua implicare importantă a conceptului de organizație organică vizează organizațiile statului și rolul statului. Studiile dedicate guvernanței în rețea și managementului multiorganizațional au relevat importanța leadership-ului central în stimularea cooperării dintre actorii dispersați și heterogeni. Acest leadership nu trebuie, în mod obligatoriu, asigurat de stat, ci poate fi asumat, inclusiv de unul dintre actorii nonstatali (Milward și Provan, 1993). Pe de altă parte, organizațiile
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
1993). Pe de altă parte, organizațiile de stat pot avea un rol important în asigurarea leadership-ului, în special, în acele organizații de stat centrate pe rețea, adică acele organizații capabile să intermedieze aducerea actorilor împreună. O serie de studii au relevat faptul că actorii centrați pe rețele acționează ca facilitatori, intermediari sau elaboratori de strategii în scopul aducerii împreună a actorilor dispersați și determinării acestora să coopereze, date fiind beneficiile reciproce care însoțesc acest comportament (Provan și Milward, 1995). Într-o
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
și Friedberg, 1977). Relațiile de interdependență admit următoarea clasificare: asimetrice: elementul A este dependent de B, B este dependent de C și C este dependent de A; asincrone: relația de interdependență nu se manifestă simultan; complexe: analiza relațiilor de interdependență relevă faptul că pentru anumiți actori din rețea ar putea fi benefică relația de cooperare. Complexitatea izolării și a interdependenței se amplifică una pe cealaltă. Cel puțin o parte dintre actorii rețelei sunt sensibili la semnalele normative. Vulnerabilitatea unor actori, efect
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
în domeniul politicilor publice. Dezvoltarea guvernanței din perspectiva studiului procesului politicilor, fundamentarea conceptualizării acestora în relație cu teoria implementării au fost inițiate de Hill și Hupe (2002). Guvernanța pune în lumină natura schimbărilor din procesul politicilor publice. În particular, guvernanța relevă creșterea varietății de domenii și a numărului de actori implicați în procesul politicilor, dar și necesitatea ca aceștia să fie luați în considerare (Richards și Smith, 2002). Conceptul de guvernanță este utilizat pentru a oferi o mai bună înțelegere asupra
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
mai mare din partea guvernelor de a interrelaționa direct cu comunitatea, prin intermediul serviciilor publice și de a negocia cu aceasta partajarea responsabilităților (între guvern și comunitate). Această varietate de noi aranjamente, multe dintre acestea aflate încă în primele stadii de dezvoltare, relevă un proces evolutiv aflat în curs de desfășurare. Sursele de autoritate și influența devin tot mai difuze. Sunt numeroase voci care susțin că, în aceste condiții, statul devine din ce în ce mai slab. De asemenea, suveranitatea deciziilor este afectată drastic de reglementările și
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]