5,917 matches
-
și politice, pentru a-l ține departe de centrele de putere. Coliziunea dintre două aeronave ce a avut loc în 27 martie 1977 pe aeroportul Tenerife Nord, rămâne accidentul cu cel mai mare număr de decese din istoria aviației ! Conform reportajului difuzat de postul de televiziune Național Geographic Channel - Air Crash Investigation, eroarea în urma căreia s-a produs tragicul eveniment (583 persoane decedate), este datorată lipsei unui limbaj adecvat "la unison" pentru piloții aeronavelor și turnul de control; Acest fapt a
Tenerife () [Corola-website/Science/306785_a_308114]
-
de Mihail Sadoveanu. În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (monumente istorice, lăcașuri de cult, situri arheologice, arii naturale protejate) și anual, în satele din apropiere se desfășoară evenimente culturale (obiceiuri folclorice) specifice Țării Făgărașului. Reportaje"
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului () [Corola-website/Science/306834_a_308163]
-
Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Național. Este membru al Uniunii Scriitorilor și al Uniunii Ziariștilor din România Înainte de a deveni un scriitor consacrat, Mircea Bradu s-a remarcat încă de pe băncile liceului în poezie, proză și jurnalistică, prin reportaje, eseuri, interviuri și anchete, atât în ziarele locale și în cele cu răspândire națională. Debutul în dramaturgie poate fi marcat în 1970 prin apariția în revista clujană „Tribuna” a piesei „Turnul sinucigașilor”. • Vlad Țepeș în ianuarie, Teatrul de Stat Oradea
Mircea Bradu () [Corola-website/Science/307793_a_309122]
-
pășeau către moarte..." Ceea ce este însă cert, este că nimeni nu a văzut până în ziua de azi o astfel de cheie. Nimeni nu o poate descrie cu exactitate. Nu există nici o imagine și nici nu apare în vreun cadru în reportajele filmate în zona de război. S-a încercat asimilarea cu plăcuțele de identificare ale soldaților iranieni, dar acestea au formă dreptunghiulară cu colțuri rotunjite, nicidecum formă de cheie. Toate investigațiile pentru găsirea măcar a unui exemplar de cheie au eșuat
Războiul Iran-Irak () [Corola-website/Science/307737_a_309066]
-
se rezumă la combinația de tricou, geacă de motociclist și blugi, asociată „greaser”-ilor americani din anii '50, scenei „rockabilly” și rockerilor britanici din anii '60. În anii '80 tatuajele și piercingurile au devenit comune printre muzicienii și fanii punk. Reportaje Istorie
Punk rock () [Corola-website/Science/308299_a_309628]
-
(cunoscut și ca V. Em. Galan) (n. 15 februarie 1921, Săveni, județul Dorohoi - d. 3 ianuarie 1995, București) a fost un prozator român care a scris romane inspirate de transformarea socialistă a agriculturii, proză de atmosferă, comedii și reportaje. s-a născut la data de 15 februarie 1921 în comuna Săveni din județul Dorohoi (azi oraș în județul Botoșani), într-o familie de intelectuali. S-a afirmat în domeniul literaturii în primii ani de după evenimentele istorice din 23 august
Valeriu Emil Galan () [Corola-website/Science/308318_a_309647]
-
în județul Botoșani), într-o familie de intelectuali. S-a afirmat în domeniul literaturii în primii ani de după evenimentele istorice din 23 august 1944. A lucrat ca ziarist, colaborând în mod susținut la diferite cotidiane, mai ales la "Scînteia", cu reportaje despre viața nouă de după preluarea puterii de către comuniști, despre oameni și fapte ale socialismului. A început să scrie apoi schițe preluând teme din actualitatea socială și politică (întovărășirile agricole, lupta revoluționară a comuniștilor în ilegalitate etc.), scrieri care s-au
Valeriu Emil Galan () [Corola-website/Science/308318_a_309647]
-
și mijloacelor de producție. Romanul a avut un mare ecou în epocă, fiind introdus în manualele școlare ca lectură obligatorie și temă posibilă de examen. În această perioadă, scriitorul a lucrat ca redactor la ziare, reporter, corespondent special, publicând numeroase reportaje din actualitatea socialistă (înființarea de gospodării agricole, depășirea planului în industrie, inovații realizate de muncitori etc.), pamflete îndreptate împotriva dușmanilor externi ai țării, articole de critică literară, evocări istorice etc. La Conferința Uniunii Scriitorilor din România din 22-24 ianuarie 1962
Valeriu Emil Galan () [Corola-website/Science/308318_a_309647]
-
Academiei Române. Din anul 2005 director al Bibliotecii Academiei din Cluj. Studii superioare: doctorat în filologie în 1976, avându-l ca magistru pe [[Iosif Pervain]]. Doctorat în istorie în 1994. Căsătorit cu Maria, născută Iliescu, profesoară de limba română. Debutează cu reportaj literar în ziarul „Pentru socialism” din [[Baia Mare]] (1957). Ca redactor la Studioul de Radioteleviziune Cluj (1962-1985), cultivă acest gen literar în emisiunile realizate, precum și în reviste ca „Vatra”, „Flacăra”, „Tribuna”, „Familia”. Debutul literar în „Tribuna”, cu schițele "Bărbosul" și "Melchior
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
importante fenomene carstice din Piatra Craiului. În partea nord-estică apar Prăpăstiile Zărneștilor, izbucurile Fântânile Domnilor și Fântâna lui Botorog, La Zaplaz, Cerdacul Stanciului, Peștera Stanciului, Moara Dracului. Aminitim Marele Grohotiș care este o pânză de pietre instabile de 4 km. Reportaje Vârfuri de peste 2500 de metri Moldoveanu- 2.544 m • Negoiu- 2.535 m • Viștea Mare- 2.527 m • Parângul Mare- 2.519 m • Lespezi- 2.517 m • Cornul Călțun- 2.510 m • Peleaga- 2.509 m • Păpușa- 2.508 m
Munții Piatra Craiului () [Corola-website/Science/303030_a_304359]
-
cu de 23 ani, iar de 21 ani prezintă știrile pentru postul de televiziune Pro TV. Emisiunea este destul de controversată, foarte multe critici fiind aduse Știrilor Pro TV pentru subiectele de violență, ofensatoare sau de exces de zel, chiar anumite reportaje fiind criticate fiind drept false sau „inventate” și fiind de asemenea criticate pentru dramatizarea excesivă a subiectelor, doar pentru a fi „subiecte senzaționale”. Cu ani în urmă, printe subiectele știrilor orei 19 erau încadrate și vedete "infaimoase" precum Victor Slav
Pro TV () [Corola-website/Science/303058_a_304387]
-
generală nr. 2 din Caracal. La 15 ani, în 1971, Aurelian Titu Dumitrescu a reușit la examenul de admitere organizat de Liceul nr. 1 din Caracal, acum și înainte de 1947 „Ioniță Assan”, absolvind în 1975. În liceu, a publicat un reportaj în revista Facla. În 1980, după o perioadă de cinci ani, în care a lucrat la Casa de Cultură a Municipiului Slatina și la Întreprinderea de Aluminiu Slatina, și-a reluat studiile: a reușit admiterea la Facultatea de Ziaristică din cadrul
Aurelian Titu Dumitrescu () [Corola-website/Science/302212_a_303541]
-
mai real și nepărtinitor, asupra problemelor de interes general sau constatate ocazional. ul poate fi "de informație" sau "de creație", fiind legate de o anumită "tematică" sau pur și simplu fiind unul "compozițional". De asemeni după stilul de prezentare sunt reportaje "satirice, explozive, de relatare implicată," etc. "Reportajul", inițial specie tipic jurnalistică și care apelează deseori la mijloacele literare de expresie, a fost preluat și de literatură, de cinematografie și de televiziune. Cultivarea reportajului prin "literatură" se face prin reviste de
Reportaj () [Corola-website/Science/302240_a_303569]
-
interes general sau constatate ocazional. ul poate fi "de informație" sau "de creație", fiind legate de o anumită "tematică" sau pur și simplu fiind unul "compozițional". De asemeni după stilul de prezentare sunt reportaje "satirice, explozive, de relatare implicată," etc. "Reportajul", inițial specie tipic jurnalistică și care apelează deseori la mijloacele literare de expresie, a fost preluat și de literatură, de cinematografie și de televiziune. Cultivarea reportajului prin "literatură" se face prin reviste de specialitate, dar nu numai, promovând un tip
Reportaj () [Corola-website/Science/302240_a_303569]
-
De asemeni după stilul de prezentare sunt reportaje "satirice, explozive, de relatare implicată," etc. "Reportajul", inițial specie tipic jurnalistică și care apelează deseori la mijloacele literare de expresie, a fost preluat și de literatură, de cinematografie și de televiziune. Cultivarea reportajului prin "literatură" se face prin reviste de specialitate, dar nu numai, promovând un tip de reportaj numit ""de creație"" și care se deosebește de cel strict jurnalistic prin două elemente: viziunea artistică și mesajul estetic. În genurile de reportaj literar
Reportaj () [Corola-website/Science/302240_a_303569]
-
specie tipic jurnalistică și care apelează deseori la mijloacele literare de expresie, a fost preluat și de literatură, de cinematografie și de televiziune. Cultivarea reportajului prin "literatură" se face prin reviste de specialitate, dar nu numai, promovând un tip de reportaj numit ""de creație"" și care se deosebește de cel strict jurnalistic prin două elemente: viziunea artistică și mesajul estetic. În genurile de reportaj literar, compoziția de o factură suprarealistă, care îmbină satiricul și absurdul se bucură de un succes generalizat
Reportaj () [Corola-website/Science/302240_a_303569]
-
Cultivarea reportajului prin "literatură" se face prin reviste de specialitate, dar nu numai, promovând un tip de reportaj numit ""de creație"" și care se deosebește de cel strict jurnalistic prin două elemente: viziunea artistică și mesajul estetic. În genurile de reportaj literar, compoziția de o factură suprarealistă, care îmbină satiricul și absurdul se bucură de un succes generalizat. Uneori reportajul se combină cu romanul și creează o specie nouă, "romanul reportaj". Cel mai cunoscut autor de reportaje literare român, care poate
Reportaj () [Corola-website/Science/302240_a_303569]
-
de creație"" și care se deosebește de cel strict jurnalistic prin două elemente: viziunea artistică și mesajul estetic. În genurile de reportaj literar, compoziția de o factură suprarealistă, care îmbină satiricul și absurdul se bucură de un succes generalizat. Uneori reportajul se combină cu romanul și creează o specie nouă, "romanul reportaj". Cel mai cunoscut autor de reportaje literare român, care poate fi numit chiar "părintele reportajului literar românesc", este poetul și publicistul Geo Bogza. Cinematografia (la începuturi) și apoi televiziunea
Reportaj () [Corola-website/Science/302240_a_303569]
-
două elemente: viziunea artistică și mesajul estetic. În genurile de reportaj literar, compoziția de o factură suprarealistă, care îmbină satiricul și absurdul se bucură de un succes generalizat. Uneori reportajul se combină cu romanul și creează o specie nouă, "romanul reportaj". Cel mai cunoscut autor de reportaje literare român, care poate fi numit chiar "părintele reportajului literar românesc", este poetul și publicistul Geo Bogza. Cinematografia (la începuturi) și apoi televiziunea realizează filme de scurt metraj pe care le prezintă publicului spectator
Reportaj () [Corola-website/Science/302240_a_303569]
-
estetic. În genurile de reportaj literar, compoziția de o factură suprarealistă, care îmbină satiricul și absurdul se bucură de un succes generalizat. Uneori reportajul se combină cu romanul și creează o specie nouă, "romanul reportaj". Cel mai cunoscut autor de reportaje literare român, care poate fi numit chiar "părintele reportajului literar românesc", este poetul și publicistul Geo Bogza. Cinematografia (la începuturi) și apoi televiziunea realizează filme de scurt metraj pe care le prezintă publicului spectator sau telespectator sub forma de jurnale
Reportaj () [Corola-website/Science/302240_a_303569]
-
factură suprarealistă, care îmbină satiricul și absurdul se bucură de un succes generalizat. Uneori reportajul se combină cu romanul și creează o specie nouă, "romanul reportaj". Cel mai cunoscut autor de reportaje literare român, care poate fi numit chiar "părintele reportajului literar românesc", este poetul și publicistul Geo Bogza. Cinematografia (la începuturi) și apoi televiziunea realizează filme de scurt metraj pe care le prezintă publicului spectator sau telespectator sub forma de jurnale de actualități, realizând astfel un nou tip de reportaj
Reportaj () [Corola-website/Science/302240_a_303569]
-
reportajului literar românesc", este poetul și publicistul Geo Bogza. Cinematografia (la începuturi) și apoi televiziunea realizează filme de scurt metraj pe care le prezintă publicului spectator sau telespectator sub forma de jurnale de actualități, realizând astfel un nou tip de reportaj, "reportajul filmat". Jurnalele de actualități din cinematografie au dispărut în timp deoarece "faptul cotidian, mai bine zis actualitatea imediată" nu mai prezenta mare interes după, uneori și câteva ore. Televiziunea prin spontaneitatea ei a preluat acest tip de reportaj, ea
Reportaj () [Corola-website/Science/302240_a_303569]
-
literar românesc", este poetul și publicistul Geo Bogza. Cinematografia (la începuturi) și apoi televiziunea realizează filme de scurt metraj pe care le prezintă publicului spectator sau telespectator sub forma de jurnale de actualități, realizând astfel un nou tip de reportaj, "reportajul filmat". Jurnalele de actualități din cinematografie au dispărut în timp deoarece "faptul cotidian, mai bine zis actualitatea imediată" nu mai prezenta mare interes după, uneori și câteva ore. Televiziunea prin spontaneitatea ei a preluat acest tip de reportaj, ea fiind
Reportaj () [Corola-website/Science/302240_a_303569]
-
de reportaj, "reportajul filmat". Jurnalele de actualități din cinematografie au dispărut în timp deoarece "faptul cotidian, mai bine zis actualitatea imediată" nu mai prezenta mare interes după, uneori și câteva ore. Televiziunea prin spontaneitatea ei a preluat acest tip de reportaj, ea fiind capabilă să realizeze chiar transmisiuni directe. De asemeni, atât cinematografia, cât și televiziunea, pot să realizeze filme documentare, în mare parte reconstituiri cât mai reale a unor fapte petrecute, care într-un fel sau altul a influențat opinia
Reportaj () [Corola-website/Science/302240_a_303569]
-
transmisiuni directe. De asemeni, atât cinematografia, cât și televiziunea, pot să realizeze filme documentare, în mare parte reconstituiri cât mai reale a unor fapte petrecute, care într-un fel sau altul a influențat opinia publică la un moment dat. Veridicitatea reportajului este creată prin: relatarea secvențială a evenimentului narativ, inserarea elementelor portretistice de-a lungul relatării, prin introducerea detaliilor, camuflarea impresiilor subiective în scurte relatări, prezentarea faptului ca real. Considerată ca fiind o specie jurnalistică, complexă, reportajul îmbină cele trei moduri
Reportaj () [Corola-website/Science/302240_a_303569]