15,122 matches
-
ca funcționar la o fabrică din Indiana (1954-1983). Editează, mai întâi în Germania și apoi în Indiana, revista „Vers” (1951-1957), destinată să cultive valorile tradiționale românești. Va fi realizatorul unui program radiofonic în limba română la Gary (Indiana), ce va rezista treizeci și cinci de ani neîntrerupt. Redactor la ziarul „America” (Cleveland), va colabora și la „Înșir’te mărgărite”, „Exil”, „Căminul” (Brazilia), „Carpații” (Spania), „Cuvântul românesc” (Canada), „Libertatea” (SUA), „Revista scriitorilor români” (Germania). Debutează editorial în țară (sub numele real) cu volumul de
NOVAC-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288490_a_289819]
-
fac presiuni asupra noastră pentru a ne divulga descoperirile preliminarii, a simplifica concluziile, sau pentru a prezenta deformat unele implicații ale rezultatelor obținute. Alteori poate simțim dorința de a publica mai repede, de dragul reputației sau a carierei. Dar trebuie să rezistăm tuturor acestor încălcări ale eticii științifice. Trebuie să încercăm să obținem cele mai bune rezultate posibile, demonstrate în cel mai convingător mod posibil. Indiscutabil, există o estetică a proiectului de cercetare frumos realizat și conceput, și există valoare intrinsecă în
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de a înțelege acel subiect prezintă bariere pentru știința normală. Se poate considera că unii indivizi umani sunt mai deosebiți datorită capacității lor de a acționa în mod intenționat, de a învăța, de a alege conștient; în consecință, comportamentul lor rezistă oricărui efort de tratament științific sistematic. Cu un oarecare grad de aproximare, voi denumi toate aceste critici drept obiecții din partea jurnalismului, istoriei, antropologiei și umanismului. Ele reprezintă cele patru abordări critice principale la adresa științelor sociale academice formale. Doresc să apăr
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și atașamente afective. În sfârșit, nu trebuie să ne imaginăm că indivizii sunt perfect informați, sau deosebit de inteligenți. Putem introduce în structura jocului o doză de risc, incertitudine, credințe greșite și erori de judecată. Pe de altă parte, trebuie să rezistăm tentației de a interpreta toate comportamentele ca fiind comportamente raționale. Aceasta ar transforma toate modelele de teorie a jocurilor într-o simplă tautologie logică și ar exclude falsificarea, altfel spus capacitatea de a demonstra că ceva este fals, prin procesul
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
nu doar unul, care să fie reprezentate de către aceeași formă strategică. Rezultatul jocului de mai sus reprezintă un echilibru într-un punct de criză. Altfel spus, rivalul obține o recompensă mai mare din provocare, indiferent de faptul că superputerea nu rezistă (3 față de -1), sau rezistă (-1 față de -3). Superputerea obține o recompensă mai mare dacă rezistă, indiferent de faptul că rivalul nu provoacă (5 față de 2) sau provoacă (-1 față de -5). Jocul acesta s-ar putea numi „hărțuirea bătăușului” și
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
fie reprezentate de către aceeași formă strategică. Rezultatul jocului de mai sus reprezintă un echilibru într-un punct de criză. Altfel spus, rivalul obține o recompensă mai mare din provocare, indiferent de faptul că superputerea nu rezistă (3 față de -1), sau rezistă (-1 față de -3). Superputerea obține o recompensă mai mare dacă rezistă, indiferent de faptul că rivalul nu provoacă (5 față de 2) sau provoacă (-1 față de -5). Jocul acesta s-ar putea numi „hărțuirea bătăușului” și este jucat adesea de către elevi
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
reprezintă un echilibru într-un punct de criză. Altfel spus, rivalul obține o recompensă mai mare din provocare, indiferent de faptul că superputerea nu rezistă (3 față de -1), sau rezistă (-1 față de -3). Superputerea obține o recompensă mai mare dacă rezistă, indiferent de faptul că rivalul nu provoacă (5 față de 2) sau provoacă (-1 față de -5). Jocul acesta s-ar putea numi „hărțuirea bătăușului” și este jucat adesea de către elevi în timpul pauzelor acolo unde există în mod clar găști dominante și
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
a unei responsabilități comune. După cum scrie Robert Putnam „societatea modernă abundă în oportunism și în ocazii de pe urma cărora se poate profita. Democrația nu pretinde ca cetățenii să fie sfinți, dar presupune în multe moduri modeste că cei mai mulți dintre noi vor rezista în cea mai mare parte a timpului tentației de a trișa. Capitalul social, așa cum ne arată tot mai limpede dovezile acumulate, întărește eurile noastre mai bune și expansive”.1 Rațiunea umană este minunat de complexă, iar modelele sociale de interacțiune
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
sunt închegate într-un solid design de testare care să permită inferențe valide. Acest aspect a fost subliniat inițial în Cursul 2, când am făcut critica pozitivismului simplu, dar este cazul să ne reamintim, mai ales acum, că trebuie să rezistăm tentației de a ne supraîncărca de o mulțime de date pe care le colectăm pe parcursul mai multor luni de cercetare pentru un proiect - cercetarea de arhive, citirea de documente, intervievarea participanților, colectarea de cifre sau organizarea de sondaje. Scopul nostru
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
o oarecare măsură, dar nu întotdeauna. În funcție de variația de la nivelul variabilei independente și de perechile necesare pentru control, cercetătorul ar putea găsi comparații potrivite între mai multe regiuni - România și Chile sau Indonezia, de exemplu. Încă o dată, un bun specialist rezistă tentației de a-și plasa în mod automat propria societate în centrul studiului său, sub influența unor atașamente sentimentale și mai puțin a valorii științifice. Totuși, deoarece observațiile „cele-mai-asemănătoare” nu sunt niciodată perfect similare, această metodă furnizează doar confirmări slabe
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
istoriei constituie zonele În care pot fi descoperiți precursorii cei mai importanți ai sociologiei. În această arie Începe, de fapt, preistoria sociologiei ca știință. De aceea, nu tot ceea ce s-a publicat În numele sociologiei sau În zonele adiacente acesteia mai rezistă, peste timp, la severul examen al calității științifice, impus de epistemologia contemporană; unii autori obscuri, afirmați mimetic În raza de satisfacție a unor curente, nu-și mai pot găsi locul Într-o istorie a sociologiei redactată din rațiuni și cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
căsătorie, relațiile cu generația ascendentă (a vârstnicilor) se degradează. Nu putem Însă să nu recunoaștem că, În ciuda tuturor evenimentelor neplăcute ce pot afecta (sau chiar afectează) o filiație și deși sunt slăbite prin separare și recompunere conjugală, legăturile dintre generații rezistă, În ansamblul lor. Concluzia noastră este că filiația Își are rădăcinile În axa stabilității construcției familiale. Dinamica generațiilor. Raporturile dintre generații și schimbarea socială Analizele transmiterilor culturale și ale solidarităților Între generații s-au ghidat după aceleași orientări ce se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
nivel personal și social (Lavinia Betea), afacerea „Meditația transcendentală” este radiografiată ca fiind o adevărată răfuială față de intelectuali și un motiv contrafactual (Adrian Neculau). Ultima secțiune a volumului de studii are În atenție pe excluși, pe cei care nu au rezistat noului „tratament”, nu i-au „Înghițit” pe noii apostoli sau nu au Încheiat „pactul cu diavolul”. Dana Bichescu face o analiză a situației deținuților politici din perioada stalinistă, inclusiv din perspectiva readaptării și reintegrării lor sociale. George Florin Macarie Încearcă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
1906 și 1936, unele texte fiind incluse și în culegerea colectivă Un ceas de șezătoare poporală (1927). Ultima colaborare (din „Calendarul «Tribuna Ardealului»”, 1941) este Pățania lui badea Spiridon, o reușită povestire populară axată pe demonstrarea incapacității bărbatului de a rezista la insistențele curiozității feminine. Cunoscând limba germană, P. a localizat o dramă după E. Raupach - Sâmbăta morților (1906). A tradus unele lucrări juridice și politice de Rudolf Ihering, John Stuart Mill, F. Holtzendorff. Ca ziarist și prozator, P. are meritul
PACAŢIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288602_a_289931]
-
specii desuete sau a unor formule paraliterare (în primul volum, Trafic de frontieră) și la „metaficțiunea istoriografică”, principiul enciclopedic, absorbția textelor nonliterare în discursul narativ, pastișă, polifonie și transgresările de perspectivă narativă (în al doilea volum, Ochiul bifurcat, limba sașie). Rezistă din această întreprindere mai ales paginile de analiză (unele configurând minuțioase studii de caz) și de cartografiere a macrostructurilor epice. Dar, suspendând raportarea la contextul istorico-literar, O. ratează în mare măsură șansa de a da prima sinteză de anvergură asupra
OŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288598_a_289927]
-
în rigiditate), asupra procesului de „translare”, de „eșafodare” a textului dramatic pe scenă, acest „spațiu al semnificațiilor esențiale”. El își exprimă cumpătat și bucuria de a fi asistat la un „festin” de performanțe (regizorale, scenografice, actoricești) care par menite să reziste „dintelui vremii” (titlul unui volum care urma să îi apară), cum și insatisfacția de a fi fost martor la o cădere. „Sub semnul celor două măști îngemănate”, consacră, în articole nu lipsite de o vibrație sufletească, pagini unor directori de
PAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288623_a_289952]
-
mai regulat la „Adevărul”, „Adevărul ilustrat”, „Arhiva”, „Evenimentul literar”, „Literatură și știință”, „Munca”, „Munca științifică și literară”, la publicațiile muncitorești îndeosebi, P.-P. fiind atras în această vreme către mișcarea socialistă. Dar tribulațiile vieții de slujbaș îi zdruncinaseră sănătatea. Nu rezistă decât câteva săptămâni în postul de casier la o berărie ținută de I. L. Caragiale. Bolnav, se retrage la Brăila, să se îngrijească. Găsește încă resurse de a răspunde cu entuziasm chemării revistei „Lumea nouă”, care îi oferă o funcție de redactor
PAUN-PINCIO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288726_a_290055]
-
întorc din colțurile îndepărtate unde se refugiaseră încercând să-și găsească un locșor în lumea străină și nebună care îi refuză, pe ei, temerile lor, nonconformismele lor, încercările lor artistice și iubirile lor eșuate. Prietenia dintre Vlad și Andrei, ce rezistase până și iubirii pentru aceeași cuminte, înțeleaptă și înțelegătoare Lia, se destramă când Vlad, fiu al unei femei fugite în Franța, cu tată vitreg mare regizor, se trezește singur și neocrotit de nimeni, în vreme ce Andrei descoperă în baba bogată trimisă
KENERES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287707_a_289036]
-
birocrația și organizațiile birocratice. Nu-i mai puțin adevărat că tipuri distincte de organizații au funcționat și în perioadele premoderne. Universitatea este una dintre ele, apărând încă din secolul al XII-lea, cu mult înainte de instituirea modernității. Dacă universitatea a rezistat vremurilor, ar fi de așteptat ca și în modernitatea actuală să fie impasibilă. Dar nu-i așa. Modernitatea recentă a schimbat organizațiile, chiar în mod radical. Universitatea - una dintre cele mai vechi organizații și una dintre cele mai rezistente la
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
unei noi construcții. Egalitatea bărbaților față de femei a fost tot mai intens solicitată, iar pe măsura realizării acesteia constituția și funcționarea familiei au început să se schimbe. S-a ajuns astfel ca, în perioada mai recentă, familia tradițională, ce a rezistat în cadrul societății industriale, să ajungă în centrul discuțiilor teoretice, mediatice și casnice, întrucât schimbările care au început să o afecteze au devenit radicale. Sfera privată a vieții de familie și sfera publică a organizării sociale au ajuns să fie prinse
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Probabil că așa se și explică faptul că, dacă am compara universitatea cu alte instituții ce au apărut istoric aproximativ în aceeași perioadă, vom observa că până de curând ea a rămas aproape neschimbată și, astfel, singulară. Cât va mai rezista ca atare este o întrebare la care vremurile actuale par să dea răspunsul, deși tentative de schimbare au tot fost și mai înainte. Lumea din afara universității s-a schimbat în mod radical și, odată cu aceasta, s-a schimbat și discursul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
apar în divergență. Efectele convergente și divergente apar în aceeași instituție sau în instituții diferite. Ca atare, ajung să contureze o nouă tipologie a universităților. Pe de o parte, putem observa cum structurile și valorile de referință ale universității consacrate rezistă la schimbare, deși sunt confruntate cu asediul unor presiuni contextuale puternice de a urma un curs diferit al configurării. Pe de altă parte, constatăm că noi organizații, care nu ezită să se cheme „universități”, preiau doar câteva dintre elementele constitutive
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
stârnit împotriva lui pe confrații iritați de paradoxurile literaturii sale. Când citim, azi, nuvelele și piesele de teatru vedem că motivele unei contestații așa de tenace sunt neîntemeiate. Unele scrieri și-au pierdut, odată cu trecerea timpului, importanța estetică, multe însă rezistă și arată un scriitor original. Teodor Mazilu a creat un stil publicistic și, prin afinități de generație, stilul s-a răspândit. Tot el a construit un gen de tragicomedie în care relațiile umane curente sunt răsturnate și sublimul, pateticul, grandoarea
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
discreție, de delicateță [...], beția de cuvinte, platitudinea de expresie ziaristică [...] și nepilduita masă de trivialitate ce se pune de-a curmezișul scriitorului în drumul spre literatură” (E. Lovinescu) ori „o atmosferă adesea dezgustătoare, de vulgaritate, priapism și halucinație” (G. Călinescu), rezistă, totuși, prin capacitatea de analiză psihologică, chiar dacă aceasta se exercită mai curând asupra unor cazuri clinice, spectaculoase în sine, în special în registrul grotesc, dar mai puțin semnificative în plan general uman. Sunt aici câteva obsesii fundamentale: virilitatea contrariată, ispășirea
MIHAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288116_a_289445]
-
ce deservește orașul universitar de aproximativ 100.000 de locuitori din apropiere (15 kilometri distanță). Două supermarketuri, un spital, două oficii bancare sunt semnele vizibile ale unei infrastructuri moderne. Șoselele asfaltate în totalitate nu au gropi vizibile și par a rezista fără probleme la lungile și geroasele ierni din preajma Cercului Polar de Nord. Obișnuit cu satele românești, am simțit că ceva nu e în regulă cu satul în care trăiam pentru câteva săptămâni. Era ceva care lipsea, care ciuntea din liniștea
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]