6,090 matches
-
și cei ce citesc ar ajunge la concluzia că am o imaginație excesivă. I-aș dezamăgi crâncen. Există vieți antificționiste, dar atât de complicate, încât par închipuiri ale unei minți ciudate. Din păcate, mintea mea nu e ciudată. Mai degrabă simplifică prin conceptualizare, căutând mereu să depășească prin numire ceea ce s-ar subscrie definiției: viața este ceea ce ni se întâmplă când noi avem cu totul alte planuri. Revin la Go West via East. În august 1989 am făcut o excursie pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
să faci o salată, spuse Marta. Aduse hârtia de desen, acuarelele, recipientele pentru diluat vopseaua, pensulele, o cârpă veche ca să le șteargă, aranjă totul în ordine, metodic, pe masă, se așeză și luă asirianul cu barbă, Încep cu ăsta, spuse, Simplifică pe cât posibil ca să nu înțepenească sau să se agațe când îl scoatem din mulaj, fă-l din două părți și gata, din trei ar fi prea greu, N-o să uit. Cipriano Algor rămase câteva minute privindu-și fiica desenând, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
suprapunere și de amestec, Nu vrem efecte nici transparențe, vrem rapiditate, asta nu e pictură în ulei, În orice caz, halatul mandarinului merită un tratament mai îngrijit, aminti Marta, uite că și desenul cere diversitate și bogăție de culori, Vom simplifica. Acest cuvânt închise dezbaterea, dar a rămas prezent în mintea lui Cipriano Algor în timp ce-și făcea cumpărăturile, ca dovadă a luat în ultimul minut un pistol de vopsit. Având în vedere dimensiunea figurilor, substratul nu va câștiga nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
l-ai dat, și Marçal i-a răspus, M-am străduit și eu, să sperăm că totul va merge bine în continuare, Sunt convins că viitoarele păpuși îmi vor da mai puțină bătaie de cap, am găsit niște trucuri ca să simplific munca, e avantajul experienței, cred că cele trei sute din noua serie vor putea ajunge pe planșele de uscare într-o săptămână, Dacă peste zece zile, când vin acasă, vor fi pregătite să meargă la cuptor, contează pe mine, Mulțumesc, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
de altfel aplicată și în alte cazuri cu rezultate apreciabile, constă în distribuirea păpușilor unui număr de cumpărători potențiali, în funcție de universul social și cultural ce va fi definit, verificând după aceea ce părere și-au făcut despre articol, spun asta simplificând, schema întrebărilor noastre e mai complexă, cum vă închipuiți probabil, N-am experiență, domnule subșef, nici n-am întrebat niciodată, nici n-am fost întrebat, Mă gândesc chiar să folosesc pentru anchetă primele trei sute de păpuși, voi alege cincizeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
n-are importanță. Mereu am stat noi între frumusețe și crez, cunoaștere și credință. Atena și Ierusalim, păi... Abia apoi s-a renunțat și la această încâlcită și naivă și excesivă reprezentare. Așa că, nu uita, marii dumitale pictori, obsedați să simplifice această imagine, erau europeni. Tizian, Holbein, ălălalt, Pusi, cum îi zice, Poussin. Europeni, domnule! Domnule, barbarii nu foloseau emblema umană, se voiau copiii monstrului. Fascinați de imaginea antropomorfă, încifrată, încârligată, inaccesibilă. Supraomul, îți amintești? Omul nou al vremurilor noi, cântecele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
apoi se întoarce iar spre Ianuli, decis să schimbe tactica. Ianuli nu clintește, soarbe liniștit din pahar. — Azi se fuge de la un loc la altul. Pentru bani, pentru aventură, pentru libertate. Scos brusc din cadrul firesc și din limbă, exilatul este simplificat, dintr-odată. Redus la cele elementare: hrană, casă, boală, somn, amor. Râvnea altceva, metafizic și iată... hm, da, metafizic. Dar exilul dumneavoastră e alt soi, desigur. „Vine pentru unii o zi să-l spună pe marele Da sau pe marele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
o persoană, dacă alege înțelepciunea convențională? Haideți, repede. Îți dă un sentiment de apartenență. — Nu ieși în relief. — Gândești la fel ca toți ceilalți. — Reduce fricțiunile. — Te integrezi. Înseamnă că citești Times. — Nimeni nu se uită chiondorâș la tine. — Îți simplifică viața. — Fără certuri. Te simți sigur pe tine când îți exprimi o opinie. — Toată lumea e de acord cu tine. — Ești o persoană bună. — Te simți bine. Te face să te simți confortabil. Gode plesni din degete. — Bun. Gândirea convențională ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Behavioral Neurology, 4th edition. New York: Oxford University Press, 1974. Ridley, Matt. Genome: The Autobiography of a Species in 23 Chapters. New York: HarperCollins, 1999. Ridley este un foarte aparte scriitor pe teme științifice, având capacitatea de a fi amuzant, fără să simplifice materialul. Un stil simplu și ușor de citit, amuzant, cu anecdote savuroase și un spirit foarte activ. ———. The Agile Gene: How Nature Turns on Nurture. New York: Harper-Collins, 2003. Cum interacționează genele cu mediul? Ce reprezintă un efect ambiental sau genetic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
în plan metafizic, dar face - în mod explicit - și incursiuni în domeniul practicii mistice. Marta Petreu insistă însă să-l mențină până la urmă sub mantia autoarei engleze. În acest scop, ea afirmă că Nae Ionescu „păstrează ideea Evelynei Underhill, dar simplifică argumentarea“. Întrucât aceasta se ocupă de un subiect complicat precum alchimia, Nae Ionescu nu ar face decât să „rețină tipologia“, dar să „simplifice exemplificările“. Sâcâit totuși de reziduurile mnezice el deschide, în mijlocul prelegerii, o paranteză „simptomatică“, „din perspectivă psihanalitică“, despre
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
sub mantia autoarei engleze. În acest scop, ea afirmă că Nae Ionescu „păstrează ideea Evelynei Underhill, dar simplifică argumentarea“. Întrucât aceasta se ocupă de un subiect complicat precum alchimia, Nae Ionescu nu ar face decât să „rețină tipologia“, dar să „simplifice exemplificările“. Sâcâit totuși de reziduurile mnezice el deschide, în mijlocul prelegerii, o paranteză „simptomatică“, „din perspectivă psihanalitică“, despre alchimie, care, după Marta Petreu, provine tot din cartea lui Underhill. Conștientă probabil de noul ei fals intelectual, ea e totuși precaută cu
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
zilele noastre, teza privind moartea artei a fost recent definitiv debarasată de accentele devenite apocaliptice la un moment dat, iar aceasta grație unor aprofundate analize ale unor teoreticieni ca Hans Belting și Arthur Danto, eminenți cunoscatori ai fenomenului artistic contemporan. Simplificând lucrurile, putem spune astăzi că moartea artei nu a fost o spaimă lipsită de motivație, dar că ea vizează doar disoluția paradigmei pe care s-a fundamentat arta din Renaștere pâna în secolul al XIX-lea. Într adevăr, în acest
CATALOG Sincretismul artelor 1 by D. N. Zaharia () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_941]
-
atât de mare măsură. Era evident că pentru Strickland și formele, și culorile aveau semnificații rămase cunoscute doar lui. Simțea o nevoie insuportabilă de a transmite ceea ce simt și le crea numai și numai în acest scop. Nu șovăia să simplifice sau să deformeze dacă astfel se putea apropia de lucrul necunoscut pe care-l căuta. Lui, realitățile nu-i spuneau nimic, căci sub masa imensă de incidente irelevante căuta ceva semnificativ pentru el. Ca și cum ar fi devenit conștient de sufletul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
gândești la nimic. Sau te azvârli în apă și singura preocupare e să urmărești ritmic brațul care se ridică în lumină, pentru a se afunda în apă, după o clipă, din nou. Adevărul e că aici, la mare, totul se simplifică. Dispar miile de lucruri mărunte care-mi îmbîcsesc ziua în București. Dintr-o dată, redescopăr că esențiale sunt doar viața, iubirea și moartea. Restul e spectacol. Alergătură. Amăgire. Și ar avea vreun sens să protestezi? Nimeni nu ne-a făgăduit nimic
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
care a înfruntat secolele, nu înțelepciunea încununată de succes. Ce a însemnat, deci, moartea lui Icar? Un eșec sau o apoteoză? Dacă e eșec, de ce acest eșec e privit ca un triumf? Dacă e apoteoză, de ce e deplînsă? În loc sa simplifice lucrurile, grecii le-au complicat atât de rău încît "muncile" lui Heracles capătă sens abia când eroul, îmbrăcînd cămașa otrăvită de filtrul lui Nes-sus, ia foc și, simțindu-și sfârșitul aproape, își înalță singur un rug; la lumina flăcărilor se
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
care se trezesc, uneori, în zori, bătrâni și obosiți, în mijlocul unor ruine ilustre, dar ce să zică atunci asiaticii? Ei sunt și mai bătrâni, și mai obosiți. Încât s-ar cuveni să fim mai prudenți, poate, când ne grăbim să simplificăm. Dar recunosc că nu-mi plac nici cei care se dau în vânt după tot ce e american sau vine din America. În aceeași măsură în care nu vreau să particip la o cruciadă a americanofobilor, nu m-aș putea
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
din noapte sau zi. La ieșirea din capelă, ți se oferă fotografii cu prostituate. Poți să pierzi ultimul dolar la ruletă sau să devii bogat. "A fi sau a nu fi" devine: "A câștiga sau a nu cîștiga". Problema se simplifică. Nu mai există diferențe între geniu și idiot. Doctorul Costin ne invită să riscăm câțiva dolari la automate. Accept, ca să fac și această experiență, cu toate că, în genere, mă feresc de jocuri. N-am încredere în norocul meu și nici nonșalanța
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
cascadei. Ici și colo. În umbră, luciri slabe aruncau lumini palide, dar nici urmă de oraș. - Cetățile astea venusiene, zise Discipolul, nu au seamăn în galaxie. Ele sunt dispuse altfel, organizate altfel. Totul este gratuit, hrană, transport, locuință, tot. - Asta simplifică lucrurile. - Nu chiar. Venusienii au luat cunoștință de existența altor oameni pe planetele altor stele. Fiind invadați o dată. Își vor lua fără îndoială, o seamă de precauții. Cu toate acestea, vei avea cel puțin o săptămână, vreme în care Gosseyn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
la scrisul adresei, o purtam cu mine multă vreme și, la urmă, după emoții prelungite, vedeam că scrisoarea era din altă parte; ceea ce știam de la început, de altminteri. Dar niciodată n-am avut voința să privesc scrisoarea imediat și să simplific atâtea presupuneri inutile. De ziua mea, când îmi venea un teanc de scrisori, telegrame, cărți de vizită, iscodeam pe fiecare în parte, mă torturam pentru fiecare, și apoi, după câteva zile, după ce parveneam să citesc pe ultima, redeveneam nenorocit, cu
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
preocupare pe care o extrăgeam din viață. Ceea ce era important, căci îmi cauza, de fapt, suferința, n-aș fi avut curajul s-o întreb. Nu știu cum ar fi primit întrebarea sau cum aș fi suportat eu răspunsul, dar neprevăzutul întîlnirii a simplificat, sau remușcările ei au hotărît-o să-mi spuie la prima ocazie, chiar dacă după aceea spațiul din nou s-ar redeschide între noi, și de data aceasta până la moarte. De altfel, așa cred că e întotdeauna, un secret trebuie să izbucnească
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
n-aș mai fi cauzat nici o transformare în Ioana. De altfel, Ioana e prea complicată ca să întrebuințez cu ea anumite procedee, cu reușită sigură, iar dacă în paginile acestea apar unele repetiții, le fac numai din sforțarea mea de a simplifica, de a explica, de a vedea de partea cui simt cele mai multe greșeli, de a pricepe ceva din toată tragedia care s-a întîmplat cu mine, căci parcă destinul meu e să merg într-un palat fermecat, dar fără nici o lumină
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
împăcam cu frenezie? De ce o urăsc și o iubesc pe rând, cu aceeași intensitate? Nu se poate să nu fie între temperamentele noastre puncte de contact. E precis însă că sentimentele nu sunt pure și numai nevoia noastră de a simplifica ne face să vorbim de dragoste, gelozie, ură. Vorbesc deseori de "remușcările Ioanei" și mă întreb care e adevărata limită a acestor remușcări. Ele s-au iscat dintr-o părere de rău pentru suferința mea? Dar de atâtea ori Ioana
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
cu Ioana, și neînțelegerea începe să se zbată nu totdeauna pe un motiv important, căci chinurile noastre n-au nevoie de argumente însemnate. Un al treilea, citind aceste rânduri, ar putea, chiar fără să fie om simplu sau fără să simplifice o poveste care nu-l interesează, să tragă o concluzie imediată: "Ai fost vinovat, trebuia s-o iai cu tine și desigur că nu te-ar fi înșelat. Acum, dacă ai puțină inimă, trebuie să ai și destulă tărie și
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
Dacă cei dimprejurul meu sunt vinovați de flecăreală, eu sunt tot așa de vinovat că dau importanță acestei flecăreli. Obiceiul meu de a exagera cele mai mici neplăceri personale. (Orice faptă e complicată sau simplă, după cum o complică sau o simplifică temperamentul tău.) La fel, unui fricos, dacă e singur noaptea într-o cameră, la cel mai mic zgomot al unei mobile i se pare că-și fac apariția din toate ungherile hoți necruțători sau cine știe ce fantome. Ajunși la București, Ioana
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
să lase o mulțime de chestiuni fără rezoluție, să fie parcă încîntați la capătul fiecărui an trecut că nu s-a stricat mașinăria. Și oamenii încurajează: "Cu vremea se aranjează totul". Adică, apărând pericolul bătrâneții și al morții, totul se simplifică, nemaiavând răgazul pentru a reîncepe. Toate aces-tea sunt exacte pentru un menaj fericit. Eu cu Ioana din pricina asta nu ne-am înțeles: n-am tăinuit nimic și ni s-au părut monstruoase împăcările hipocrite ale celorlalți. În momentul marilor neliniști
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]