6,398 matches
-
p < 0,01. Modelul de regresie prezentat mai sus indică o putere neașteptat de redusă a elementelor capitalului social asupra susținerii democrației, măsurată, așa cum am văzut, prin respingerea alternativelor nedemocratice. Doar locuirea în mediul rural, ce presupune un tip de socializare diferit, este semnificativ legată de susținerea democrației, relația fiind una negativă. Fracțiunea foarte redusă din varianța respingerii alternativelor nedemocratice explicată de ipoteza capitalului social înseamnă că ar putea exista alte variabile, cu o putere explicativă mult mai mare. Cu o
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
est-europene prezintă mai puțină încredere în ceilalți decât cei din țările vest-europene (Bădescu 2003b). Dincolo de problemele de validitate ale măsurării diverselor variabile în sondajele de opinie, diferențele semnificative între societățile est și vest-europene ar putea fi cauzate însă și de socializarea în regimuri politice diferite. Exprimarea liberă a opiniilor este un risc diferit pe care cetățenii celor două sisteme și-l asumă. Represiunea regimurilor totalitare îi face pe cetățeni mult mai suspicioși în relațiile lor și mai puțin dispuși la comunicare
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
nivel agregat de țară (Newton, 1999). În teorie, crede Newton, există puține argumente pentru care participarea să producă astfel de efecte: timpul pe care-l petrec în organizații secundare este incomparabil mai redus decât cel petrecut în alte medii de socializare (familie, școală, loc de muncă, cartier). Există, de asemenea, alți factori care s-au dovedit importanți pentru încredere și angajament civic (educația, așa cum am văzut în demonstrația lui Almond și Verba). Nici tipurile de încredere nu ar trebui neapărat legate
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
variate din partea sociologilor. Fără îndoială, aceste societăți în tranziție diferă de cele occidentale prin simplul lor trecut recent. Dacă nu credem în încredere ca o trăsătură psihologică particulară cu influență asupra multor aspecte ale comportamentului (Allport, 1961), atunci condițiile de socializare ar putea fi răspunzătoare de nivelul de încredere socială și de înclinațiile spre colaborare și reciprocitate. Constrângerile specifice sistemului politic comunist, bazat pe controlul strâns al relațiilor sociale, pe control și mobilizare de tip ideologic și represiune nu puteau să
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
mai puțin corupte și mai interesate de bunurile publice. Riscul neimplicării civice este abandonarea cetățenilor la arbitrariul, necinstea și aroganța unor elite neresponsabile și ineficiente. Suntem deci interesați de valorile democratice și stilurile de cooperare dezvoltate de diverse medii de socializare, în speranța unor viitori cetățeni mai activi și mai responsabili. Ca atare, un obiectiv fixat pentru cercetătorii capitalului social ar fi determinarea valorilor politice democratice generate de socializarea în grupuri primare și secundare. Dincolo de familie, școlii trebuie să i se
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
de valorile democratice și stilurile de cooperare dezvoltate de diverse medii de socializare, în speranța unor viitori cetățeni mai activi și mai responsabili. Ca atare, un obiectiv fixat pentru cercetătorii capitalului social ar fi determinarea valorilor politice democratice generate de socializarea în grupuri primare și secundare. Dincolo de familie, școlii trebuie să i se acorde atenția necesară datorită rolului educativ pe care-l are. Iar dintre grupurile secundare, dincolo de diversele organizații non-guvernamentale, o atenție particulară ar trebui acordată bisericilor, atât datorită dimensiunilor
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
de transmitere a b olilor, incapacitatea de a avea grijă de un animal real, teama de a interacționa cu un animal real) datorită faptului că animalele de companie reduc stresul, scad frecvența cardiacă și respiratorie, cresc optimismul și dispoziția către socializare; această terapie este utilizată frecvent pentru persoanele spitalizate (de exemplu, vârstnici), persoanele cu depresie și/sau demență. 55.1.2. Inteligența și tehnologia ambientală Reprezintă domenii încă la început de drum, deoarece sistemele computerizate existente sunt deocamdată destul de complicate și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioana Dana Alexa, Hariton Costin () [Corola-publishinghouse/Science/91972_a_92467]
-
concrete, de unde înțelegerea esenței adevărurilor și reținerea lor durabilă, precum și aplicarea în contexte reale; * caracterul prin excelență activ al metodei, atâta vreme cât toți elevii se pot angaja în rezolvarea cazului; * cultivă spiritul de responsabilitate în grup și capacitatea de inițiativa; * favorizează socializarea elevului și capacitatea de colaborare. Formele metodelor de simulare: 1) jocul didactic 2) învățarea dramatizată 3) învățarea cu oponent 4) învățarea pe simulatoare Metoda jocurilor este prezentată pe două categorii: * de o parte cea a jocurilor didactice sau educative, * de
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
se potrivește, cum clasifică și Își construiesc scheme de sine? Să asiști la spectacol și să te consideri implicat și dator să Îndrepți, să sancționezi sau să Încurajezi? O identitate de profesionist, În domeniul nostru, Înseamnă o identitate operatorie (reunind socializarea cu intervenția, În acțiunea de construire a unui sens), o participare În vederea dobândirii stimei de sine. Cine năzuiește la recunoaștere nu poate evita Însă regularizarea afectivă, orice operă reflexivă implicând participarea sensibilității emoționale, tensiunea nervoasă care produce sens. Contextul social
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
sistem de idei și credințe, norme și obiceiuri care constituie anturajul social și cultural În care evoluează individul și care se transmite prin educație și limbaj. Acesta furnizează cadre de referință, imagini de marcă, modele comportamentale și practici cotidiene, asigurând socializarea și integrarea socială a individului. Oamenii și grupurile umane se diferențiază după mediul cultural frecventat și practicile comportamentale În care s-au dezvoltat. Limba, riturile și culturile, tradițiile, vestimentația, habitatul, tipurile de relații interpersonale formează Împreună un cadru sociocultural specific
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Însemnat și o operație completă de construire a unui nou spațiu public, a unei gândiri sociale dominante, a unei noi conștiințe publice; a Însemnat, desigur, și implementarea unor noi norme de relaționare și de conduită, a unor noi ceremonialuri de socializare și internalizare. Iar efectul a fost, fără Îndoială, formarea unei noi imagini despre valorile sociale, a unui nou mod comun de a gândi. S-au folosit atunci toate armele la dispoziție: controlul Învățământului și al sistemului de formare; eliminarea intelectualilor
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
În situații concrete. Interacțiunea umană Își pierde conotația constructivă, fie că vorbim de structuri sociale (instituții, organizații) sau de relațiile cotidiene, procesele sociale de stabilizare și de schimbare socială alunecă În uzură, se ruinează. Omul relațional, individul care progresează prin socializare, Învățând norme și practici sociale inovative, de comunicare și nego ciere, coboară Într-un sincretism care-l face manipulabil. Ce pot face psihosociologii În situații de criză? Cum pot ei conlucra cu alți specialiști, cu economiștii, politologii, istoricii la descifrarea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
În procesele sociale de stabilizare, de schimbare, de inovare socială, se pune la dispoziția individului aflat În interacțiune cu mediul social, cu alții, funcționând În structuri.sociale (instituții, organizații), dar și În relațiile cotidiene; omul relațional, individul În proces de socializare, de inserare Într-o situație dată, supus normelor și practicilor sociale, În proces de comunicare și negociere cu ceilalți, cu grupuri, cu mediul social și ideologic. Profesionistul cetățean nu poate fi produs În fabrici de diplome. (15.06.2009) Psihosociologul
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Sorel. Descopăr apoi un capitol despre „timpul impoliteților”, ultima treime a secolului trecut. textura societății franceze s-a modificat, reperele tradiționale s-au diluat, urmașii anului 1968 urăsc ierarhiile și contestă puterea emanată de autoritatea de stat. Instanțele clasice de socializare Își pierd Însemnătatea, educator social devine strada și cartierul mărginaș, societatea e marcată de veșnice contestații și răfuieli, valorile fundamentale nu mai pot să ofere sprijin, vechile maniere sunt devalorizate. Când am ajuns pentru prima oară În viața mea la
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
făcute În echipa de fotbal organizată de parohul bisericii dintr-un sat. Aici nimeni nu Înjura, nu se loveau și nu puteau juca decât dacă luau note bune. Echipa de fotbal i-a schimbat viața, a descoperit ce importante sunt socializarea, angajarea emoțională, cooperarea, munca În echipă. O altă relatare: un grup care s-a angajat să sărbătorească printr un spectacol ziua națională a unei minorități sub genericul „arta care ne unește”. Programe culturale, expoziții, căldura sufletească și disponibilitatea totală a
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
le dea și lor, sătenilor din Nițchidorf, ori poate niște ajutoare, haine, alimente, nu contează, dar să le dea”. tare sunt dezamăgite de indiferența Hertei și de supărare mai trag câte o dușcă dintr-o sticlă cu rachiu care stimulează socializarea de grup. Cine sunt acești „consăteni” ai celebrei scriitoare? Ca peste tot În Banat și Ardeal, o lume de adunătură, din zeci de județe, „vinituri” care s-au instalat În casele zdravene, lăsate goale de exodul nemților; și toți se
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
logică socială” care orientează activitatea cognitivă a individului, Îl familiarizează cu o anumită „normalizare”, Îl ajută să raționalizeze informația din mediu subordonând-o concepției dominante. Contextul furnizează astfel cadre de referință, imagini de marcă, modele comportamentale și practici cotidiene, asigurând socializarea și „integrarea socială” a individului. Sub o asemenea presiune, doar unii văd capcana, plasa psihosocială ce li se Întinde. Poate asta i se reproșează Hertei Müller? Temele sunt frica, obrazul-hartă care transmite informații despre originea insului și se „strecoară În
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
bază de identificare și de aceea cercetează, În jur sau mai departe, termene de comparație, modele, trăiri, alte construcții identitare. Când vorbim de identitate ne referim, de regulă, la imaginea de sine și la transmisia culturală a unor reprezentări, la socializare, interiorizare a unor norme, Învățare socială. Psihologii Înțeleg prin identitate unitatea persoanei, sentimentul continuității temporale, coerența internă a individului, articularea sinelui cu lumea. Dimpotrivă, sociologii consideră că identitatea este un produs social, rezultat al asimilării valorilor oferite de comunitate, rezultând
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
pu?în spontane. Societatea rezult? din activitatea con?tient? a fiin?elor umane. Faptul social este un fapt de imită?ie, spune G. Tarde. Pentru Simmel, sociologia este ?tiin?a care descrie, clasific?, analizeaz? ?i explic? formele interac?iunii sociale, socializarea, organizarea etc., independent de con?inutul acestora. Weber doteaz? sociologia cu un cadru conceptual ?i o define?te ca fiind �comprehensiv?�, adic? urm?re?te sensul vizat de c?tre unul sau mai mul?i agen?i �n func?ie
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
deosebe?te de motivarea voin?ei evoluate (omul caut? mijloace adecvate pentru a-?i atinge scopul) ?i de cea a voin?ei ra?ionale (c�nd omul se concentreaz? asupra scopurilor de ales, st?p�nind bine mijloacele). Impulsul spre socializarea voin?ei� se exercit? �n cadre naturale ?i cadre sociale ale vie?îi sociale (cosmic, biologic, istoric, psihic). Acestea provoac? reac?îi ale voin?ei care se manifest? (economic, spiritual, etico-juridic, politico-administrativ). Legea paralelismului sociologic surprinde raporturile dintre voin?a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
dreptate) care s�nt elemente obiective, deci motoare ale oric?rui proces social. Pe scurt, prin punerea �n act a institu?iilor ?i a organismelor contractuale, societ??ile moderne ar �nceta s? mai fie supuse doar necesit??ilor naturii; prin socializare conținu?, ele ar deveni, �n fiecare zi tot mai mult, sensibile la libertate ?i spiritualitate. Emfaza stilului este incontestabil?, dar nu trebuie s? ne oprim doar asupra stilului; propunerile lui Fouill�e anun?? dezbaterea pozitiv? asupra dreptului, la care vor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n acela?i timp, reproduse prin conduitele individuale ?i produc?toarele acestor conduite. �n aceast? perspectiv?, conceptul de �habitus� devine central: el desemneaz? un sistem stabil de dispozi?îi de a percepe ?i de a ac?iona inculcate indivizilor prin socializare ?i generatoare, dup? situa?iile �nt�lnite, a unei infinit??i de practici sociale a c?ror spontaneitate nu e dec�ț o iluzie (1974, 1980). Reproducerea ?i men?inerea raporturilor sociale s�nt cu at�ț mai bine garantate
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de plan de management al responsabilității sociale corporative / 212 Bibliografie / 221 Abstract / 229 Cuvânt-înainte Lucrarea de față își propune să pună în discuție conotațiile majore ale termenului responsabilitate socială corporativă, detașând câteva dintre semnificațiile de fond ale tendinței curente de "socializare a afacerilor". Care este motivația pentru care am considerat că este utilă abordarea unui asemenea subiect? În primul rând, pentru că în România despre responsabilitate socială corporativă fie se știe puțin, fie această problemă este percepută ca intrând în aria de
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
de conduită, cu sensul că în proiecția codurilor trebuie avut în vedere cui se adresează, și ca urmare, gradele variabile de detaliere și standarde de conduită așteptate pentru fiecare categorie profesional/funcțională și pentru locurile de muncă. 3. Mecanisme de socializare profesională au în vedere conceperea și funcționarea unui proces de învățare, difuzare continuă și de întărire pentru și între membrii organizaționalia standardelor și normelor așteptate din partea lor (ex. formare, modele de roluri, recunoaștere a conduitelor exemplare etc.). În proiectarea și
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
România, unul din foștii președinți ai Camerei de Comerț FrancoRomâne răspundea: cea mai cinică percepție a unui popor despre el însuși. Anemizarea spiritului comunitar, în general vorbind, a fost stimulată și de dezvoltarea tehnologiei de comunicație (mobil, e-mail, rețele de socializare). Este mai facil, mai comod și de mai mare eficiență și satisfacție personală participarea într-un proiect punctual decât o negociere energofagă a unor obiective comunitare. Și cu toate acestea, soluția pentru bunăstarea personală rezidă tot în crearea bunăstării comunitare
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]