6,897 matches
-
surse de finanțare a cercetării urbane fiind ministerele și organismele centrale direct implicate, cel puțin până la apariția mai recentă a programelor de cercetare inițiate de regiuni ori municipalități. Din acest motiv, constată Grafmayer, în timpul primelor două decenii de după război, cercetările sociologice consacrate orașului au fost incluse în problematicile enunțate de autoritățile publice: Cum poate fi controlată creșterea urbană și cum pot fi remediate disfuncționalitățile pe care aceasta le antrenează? Care sunt nevoile orășenilor în materie de habitat și de cadru al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
periurbane, unde amenințarea așa, numitelor gated communities continuă să îngrijoreze. În structurile periurbane, ca și în altă parte, remarcă Eric Charmes, grupurile sociale teritoriale sunt constituite inițial de către piața imobiliară. Prețurile locuințelor și chiriile sunt principalii factori determinanți ai caracteristicilor sociologice ale unităților de vecinătate. Astfel, un cartier popular este în principal un cartier unde chiriile sunt moderate, tot așa cum un cartier burghez este un cartier scump. În cursul ultimilor decenii, acest filtru al pieței imobiliare pare să fi condus la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
portrete literare ă6 vol., 1832-1839), Port-Royal ă1840 -1859), Portrete de femei ă1844), Portrete contemporane ă1846), Convorbirile de luni ă15 vol., 1851-1862). Este promotorul unei critici în esența ei de origine romantică, prin care se urmărește cu toate instrumentele disponibile - psihologice, sociologice, istorice, estetice - determinarea fizionomiilor individuale, a „monadei inexprimabile“, ireductibile la vreo formă de determinism. Frumosul este relativizat și esența umană istoricizată. Singurul efort clasificator al lui Sainte-Beuve a fost acela de a circumscrie „familii de spirite“ și de a schița
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
psihosociologilor încă de la începutul anilor 50 când se contura timid domeniul sociologiei organizațiilor, fiecare dintre aceștia revendicându-și dreptul și autoritatea de a explicita conceptul de organizație. De exemplu, Charles Perrow (1970) renumit sociolog, considera relevantă analiza organizațiilor din perspectivă sociologică, plecând de la premisa că adevăratele schimbări la acest nivel pot fi proiectate și obținute prin conducerea și stimularea structurilor organizaționale și nu prin schimbarea personalității sau a atitudinilor individuale care se realizează mult mai greu. La polul opus se situează
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
asigura șanse mult mai mari pentru promovarea calității în educație și a unui învățământ diferențiat. Investigația pentru obținerea feed-back-ului Aceasta reprezintă o strategie de optimizare a relațiilor ce se stabilesc între membrii unei organizații și care se folosește de metode sociologice cantitative (chestionare standardizate) sau calitative (focus-group-uri) pentru obținerea și interpretarea datelor. Datele colectate reprezintă un bun indicator al disfuncțiilor existente la nivel organizațional. Etapele acestei metode sunt, așa cum se sugerează, obținerea informațiilor și interpretarea acestora, iar ariile supuse investigării sunt
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
umane, școala se bazează în acest sens doar pe psihologii și managerii școlari. Aceasta nu înseamnă că într-o organizație școlară feed-back-ul lipsește cu desăvârșire. Dimpotrivă, dar este obținut prin comunicare directă și nu ca urmare a aplicării unor instrumente sociologice, standardizate. Organizarea prin haos Apărută din dorința de a marca o detașare față de strategiile tradiționale, avându-și originea în cercetările din domeniul științelor naturii, strategia organizării prin haos accentuează importanța dezordinii, a anarhiei în promovarea schimbării. Ea presupune renunțarea la
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de sensuri și calități care le distanțează de original. Și totuși, ele conferă un anumit sentiment de mândrie a școlii, îndeplinind, în opinia lui E. Păun (1999, p. 93), câteva funcții de bază: explicativă, de argumentare a unor practici organizaționale, sociologică, de realizare a consensului, psihologică, de descărcare psihică, de eliminare a angoaselor, practică, prin relevarea unui cod comportamental acceptat la nivelul organizației. 4. Modelele comportamentale care reflectă anumite mentalități, experiențe de viață sau atitudini (de exemplu, modul în care este
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
și subcultura elevilor mediocrii și slabi, orientată cu predilecție spre absenteism și atitudini nonconformiste. Dincolo de "datele genetice" ale acestor subculturi, considerăm că ele suportă și influența a ceea ce am putea numi cultura părinților. Nu ne referim la semnificația antropologică sau sociologică a conceptului, ci la aceeași semnificație a culturii din perspectivă organizațională. Deși are puternice accente informale, cultura părinților operează un determinism cultural la nivelul elevilor, generând, implicit, o subcultură proșcoală care acordă prioritate valorilor educației și o subcultură antișcoală care
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
două paliere: o sociologie statică și o sociologie dinamică, preocupată de progres și de transformarea societății. Nu putem să nu amintim de principiul imanenței schimbării al lui P. Sorokin (1941, apud Ungureanu, 1990, p. 254) prin care se încearcă explicarea sociologică a acestui fenomen. Acest principiu este descris prin trei propoziții fundamentale: * orice sistem sociocultural se schimbă ca urmare a mișcării lui adaptative la mediul înconjurător, ca urmare a funcționării lui; * schimbarea sistemului nu este determinată strict de influența factorilor externi
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
externi; * există o limită internă care blochează tipul de funcționare ca formă adaptativă a schimbării sistemului. Analizând esența principiului lui Sorokin, ne dăm seama de faptul că întâlnim aici elemente care vor face mai târziu obiectul de studiu al cercetărilor sociologice americane de la sfârșitul anilor 70, care lansează curentul ecologist în analiza organizațională și asupra căruia vom reveni în demersul nostru analitic. Analizată din perspectivă sistemică, educația, prin însăși natura sa, este permanent supusă influențelor sociale și cerințelor individuale de formare
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Curs de pedagogie, CMUB, București. Chelcea, S., Țăran, C., 1990, "Psihosociologia comportamentului prosocial", în Psihologia cooperării și întrajutorării umane, Editura Militară, București. Chelcea, S., 1994, Personalitate și societate în tranziție, Societatea Știință și Tehnică, București. Chelcea, S., 2001, Metodologia cercetării sociologice, Editura Economică, București. Chirică, S., 1996, Psihologie organizațională. Modele de diagnoză și intervenție, Casa de Editură și Consultanță Studiul Organizării, Cluj-Napoca. Chirică, S., 2003, Inteligența organizațiilor. Rutinele și managementul gândirii colective, Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca. Chirot, D., 1996, Societăți în
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
L., IONESI BICA, BARBU N. (1971), Orizontarea depozitelor fluvio-deltaice din partea vestică a Podișului Sucevei și semnificația ei paleogeomorfologică, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XVII. MARTINIUC C., BARBU N., PANTAZICĂ M. (1971), Bazinul Bahluiului. Caracterizare fizico-geografică, "Conceptul sociologic de zonă", Acad.de șt.soc.și pol.a R.S.R., Centr.de șt.soc., Iași. SÎRCU I., BARBU N., PAULENCU D. (1971), Masivul Rarău. Unele observații geomorfologice, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XVII. SÎRCU I., BARBU
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
în ele, să suporte regresiuni, cu afectarea propriului lor orizont conceptual și metodologic. Aceasta înseamnă ca, în situații de acest fel, să se expună riscurilor de izolare, chiar de desființare (cum s-a întâmplat la noi), cu toate posibilele consecințe sociologice. Epistemologul Thomas Kuhn (1976) a distins pentru orice domeniu de cunoaștere, o etapă pre-științifică și o altă etapă propriu-zis științifică. În cadrul celei din urmă, el mai distinge diverse faze, proprii unei științe normale, ca și manifestarea unor crize, completate de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
existența umană și pentru psihologie. De altfel, se știe că în respectivele state comuniste și fasciste cunoașterea psihologică a beneficiat de o substanțială susținere materială și umană până în momentul când ele au degenerat în totalitarism, când a intervenit o tendință sociologică de izolare de restul comunităților și sistemelor sociale, izolare în care să poată fi cât mai bine înmormântate eșecurile sistemului respectiv ca și suferințele oamenilor. 4.3. "Prezicerile" și paradigma psihologiei Problema direcției euristice a cunoașterii științifice psihologice a fost
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
conștiință, de credință, asemenea celor religioase, drumul a fost mult mai lung. Cu nimic diferit de celelalte progrese, realizate în alte domenii de cunoaștere, naturale sau sociale, sub influența paradigmei aceluiași raționalism, și-au făcut apariția o serie de tendințe sociologice, naționalist-socialiste în Germania, comuniste în Rusia. Ele au fost trăite la nivelul conștiinței oamenilor tot ca fenomene de credință inițial entuziaste și având o putere de agregare a oamenilor în jurul respectivelor idealuri. Efectele acestor tendințe sociologice, degenerate în naționalism fascist
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
o serie de tendințe sociologice, naționalist-socialiste în Germania, comuniste în Rusia. Ele au fost trăite la nivelul conștiinței oamenilor tot ca fenomene de credință inițial entuziaste și având o putere de agregare a oamenilor în jurul respectivelor idealuri. Efectele acestor tendințe sociologice, degenerate în naționalism fascist sau totalitarism comunist n-au nici o legătură, fiind chiar opuse experienței științifice acumulate până atunci pe baza unor paradigme mai puțin închegate, cum ar fi cea specifică scolasticii, conform căreia timp de mai mult de un
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
sale a fost avansată ideea valorii în relațiile dintre oameni, de determinare a acestora și a relațiilor dintre comunități prin intermediul factorului cultural, ideea instituirii unei ordini determinate de civilizație, ca opusă celor barbare. Pentru prima dată este lansată, ca normă sociologică, categoria de națiune, care dobândește putere de agregare și de organizare proprie în societate, realizată cu susținere politică și militară. Expedițiile de colonizare a noilor teritorii, organizate în această perioadă, au obiective economice, nu sunt simple cruciade, deși biserica are
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
perspectiva științelor naturii. Punctul lui de vedere este opus lui Auguste Comte (1788-1857), pentru care, tot în aceeași perioadă, viața psihică, acolo unde se manifestă, poate fi acceptată doar ca fenomen social, studiul ei poate fi făcut doar cu metode sociologice. Psihologia ca știință există doar acolo unde viața psihică poate fi studiată cu metodele sociologice; dacă este abordată și investigată din perspectiva științelor naturii, ea nu mai aparține psihologiei. Pentru moment, această ambivalență a vieții psihice a putut fi formulată
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
tot în aceeași perioadă, viața psihică, acolo unde se manifestă, poate fi acceptată doar ca fenomen social, studiul ei poate fi făcut doar cu metode sociologice. Psihologia ca știință există doar acolo unde viața psihică poate fi studiată cu metodele sociologice; dacă este abordată și investigată din perspectiva științelor naturii, ea nu mai aparține psihologiei. Pentru moment, această ambivalență a vieții psihice a putut fi formulată încă doar separat, dar este expresia coacerii suficiente a condițiilor pentru apariția psihologiei ca știință
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
fie cuantificabile numeric. O astfel de variabilă luată în considerare a fost cea a încheierii de căsătorii, rata sinuciderilor, etc. Deși acestea au fost clasate în categoria comportamentelor involuntare și deci înnăscute, considerarea lor din perspectivă psihologică întârzia. Erau efecte sociologice, și apariția psihologiei ca știință de sine stătătoare încă nu a fost desăvârșită. Fenomenul psihic considerat era dependent de factori sociali și nu de cei naturali. Întrepătrunderea dintre cele două perspectivă trena, deși era clar că exista ceva care se
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și sunt ireductibile la jocul diverselor percepții care se manifestă în diverse forme la oameni. Durkheim face din explicarea determinismului social al reflectării perceptive un obiectiv investigativ declarat. El a pus în subordinea acestei cauze un întreg program de cercetare sociologică, pe care a avut grijă să-l ferească de psihologismul propriu altor științe sociale, ca filologia, biobliografia, istoria culturii, ș.a. Valoarea programului de cercetare al lui Durkheim a constat în a fi fost un oponent înfocat al psihologismului, în formularea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cercetare al lui Durkheim a constat în a fi fost un oponent înfocat al psihologismului, în formularea unui determinism social-istoric aflat la baza vieții psihice, în încercarea de explicare pe această bază a acțiunilor ideologice individuale. Pe această cale cercetarea sociologică ajunge pe o cale mai concretă și mai rodnica la obiectul său distinct de cercetare, la grup și la colectivitate. Programul de cercetare al lui Durkheim a avut o serie de carențe, care au reieșit progresiv din dezvoltarea efectuării cercetărilor
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a conștiinței. Cercetătorii mai tineri aveau de acum posibilitatea să dezvolte drumul deschis de ei. Printre aceștia poate fi enumerat A.P. Weiss, care a susținut că psihologia mai are nevoie deopotrivă de o fundamentare experimentală fizico-chimică, ca și de una sociologică. Un alt cercetător, student a lui Watson, K.S. Lashley (1890-1958) și-a îndreptat studiile spre localizarea funcțiilor psihice în activitatea sistemului nervos. Studiul învățării a fost realizat pe baza contribuțiilor interesante ale lui E.C. Tolman (1886-1959), care formulează problema rolului
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
dar și a medicilor, a naturaliștilor și psihologilor. Cea mai criticată ipoteză a lui Freud a fost cea a existenței și însemnătății unui instinct al morții. Postulatelor biologice ale acestei paradigme Freud le-a grefat o serie de categorii economice, sociologice și politice, toate integrate într-un joc dialectic al vieții culturale. Este vorba de lucrările sale Viitorul unei iluzii, care a apărut în 1927, și de Relele civilizației, care au apărut în 1929. Cu ele însă, Freud s-a desprins
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
familiar, al prietenilor, etc. Lui Spitz i se datorează o contribuție importantă legată de geneza stadială, în patru etape a copilului, după prima lună de viață. Opera lui Erikson are ca obiect dezvoltarea copilului, adolescența acestuia, făcând prospecțiuni din perspectivă sociologică, culturală și etnică. A efectuat în prealabil studii pe triburi de indieni, a atacat problema rasismului, a "identității" americane, germane sau ruse a tineretului. În ceea ce privește psihanaliza clasică, freudiană, a susținut o suită de conferințe pe la mai multe universități americane în
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]