6,537 matches
-
politică a guvernului conservator Lascăr Catargiu, recent constituit. „Cancelarul de fier” imputa Însă existența unor mobiluri profunde ce făceau ca poporul român să fie Încă ostil germanilor. Concluzia vizată de cancelar era că România nu putea fi scutită să dea „socoteală”, el sugerând guvernului de la București să de-a satisfacție acționarilor germani În concesiunea Strousberg și să se conformeze „intereselor generale” ale politicii Berlinului. Și pentru a fi convingător prințul Bismarck a făcut apel la mai vechiul adagiu politic: „noi suntem
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
înainte de izbucnirea celui de al doilea război. Trăiam la Soroca, fermecător oraș basarabean, iar mătușa Nadia, căreia i se spunea "tiotia" Nadia, era un personaj cu totul pitoresc, o vară mai vârstnică a bunicii mele. Era înaintată în ani, după socotelile pe care le pot face acum, dar era una dintre rarele persoane care nu își arată vârsta. Mătușa Nadia era o femeie fascinantă. Copiii, în general, nu iubesc bătrânii și eu nu făceam excepție; diferența de vârstă este resimițită intuitiv
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
cu aceștia doi din urmă am fost bun prieten în ultimii doi ani de liceu și am petrecut împreună multe după amiezi plăcute - chiar dacă de multe ori, mândri pe experiența lor în chestiunile sexuale, făceau glume nu tocmai plăcute pe socoteala pudicității mele. Începând din clasa opta, m-am dus regulat, împreună cu Remus - la cursurile lui Iorga de la Universitate. Ne așezam în [28] banca a cincea sau a șasea (Remus lua regulat note) și ascultam cu adevărată desfătare intelectuală cursurile lui
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
soția lui. Supărat că nu i se atribuie pictarea bisericii Ghencea de către comisia prezidată de mine, i-a făcut scandal subdirectorului artelor, Ion Pașa, bătând cu pumnul în masă, și a năvălit apoi în biroul meu, dorind să-mi ceară socoteală pentru nereușită. I-am explicat că n are de ce să fie supărat, deoarece concursul se va repeta, așa încât va avea posibilitatea să studieze mai temeinic probele cerute, având deci mai mulți sorți de izbândă. Nevoind să-mi recunoască nicio competență
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
cum dorești, în funcție de câștig. Au venit în contact cu o lume nouă, mult mai contractuală, o lume în care taxele și impozitele sunt percepute așa cum trebuie: bani luați și administrați de stat, căruia ei, în calitate de contribuabili, pot să îi ceară socoteală asupra cheltuirii lor în folos public. În România au venit companii multinaționale care, la rândul lor, creează aceleași „proaste” obiceiuri. O bună parte din populație, cea tânără, nu are în mod firesc reflexe comuniste, iar pe cele feudale, odată ce nu
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Teatrului de comedie „Constantin Tănase”, ci de unchiul său, învățătorul Al. P. Arșinel, născut în anul ce trăgea cortina peste veacul care abia trecuse și deschidea ușa celuilalt, al douăzecilea. Ajuns la vârsta patriarhilor, Al. P. Arșinel și-a încheiat socotelile în 1996, trecând spre cele veșnice. Deși niciodată n-a plecat din satul în care s-a născut, a profesat și a murit, meritele învățătorului din Dolhasca au fost cunoscute pe plan național. Rapsod, recita, cânta și interpreta diverse roluri
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
la marginea târgului, simpaticul Popovici (Fus) avea în insectar cele mai frumoase gângănii, adevărați mastodonți ai lumii gândăcești: caradaște uriașe și nasicorni maro. Una dintre ele avea elitre în carouri ca o tablă de șah. Popovici se amuzase odată pe socoteala profesorilor Stino și Gorovei care se plimbau într-un amurg pe strada Maior Ioan, unde ședea băiatul. Ascuns în liliacul de lângă gard, Fus așezase pe trotuar o cârpă pe care o trăgea de sfoară. Absorbiți în discuții, Gorovei era cât
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
partea arendașilor cu părți egale sau simplilor arendași, încuviințând amânări și reduceri mari. Se grăbea să se despoaie de toate. S-a gândit să se despartă de lucrătorii lui la 11 noiembrie, sărbătoarea Sfântului Martin, data tradițională de încheiere a socotelilor și încheierea anului agricol, care era stabilită cu o serată veselă cu vin și castane. În după-amiază a pregătit caleașca și a ieșit la plimbare cu surorile sale Lavinia și Maria. Trebuia să fie o tură pe la fermele lor pentru
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
nici desuurile simplificate nu fuseseră încă inventate și lansate de modă trebuia să birui arsenalul rochiilor cu trenă, supraîncărcate cu flecuștețe delicate, corsetele pentru menținerea unei talii de viespe, jupoanele foșnitoare, botinele cu nenumărați nasturi, fără a mai pune la socoteală că pălăriile mari ca niște lighene erau prinse cu niște lănci amenințătoare de un edificiu capilar proptit cu piepteni și alte ace întăritoare pe margine. Marea noutate a Palatului de Gheață atrăgea publicul pe oglinda pistei sale artificiale; începînd cu
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
privește birourile de la palatul Chigi, era limpede că "jubilau" în privința încurcăturilor pe care ministrul italian la București urma să le aibă și sperînd că îl voi "lichida" imediat... De fapt eram foarte hotărît s-o fac, dar nu pusesem la socoteală anumite slăbiciuni de caracter, rezistente la orice tratament. Cel dintîi care a intrat în biroul meu, în ziua primirii șefilor de misiune, a fost chiar italianul cu pricina care aproape s-a aruncat în brațele mele debitînd fraze laudative despre
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
și de Monica Lovinescu dimpreună, a reușit să rămână canonizatorul number one al literaturii române și în acest început de mileniu. Am citit mai întâi articolul subtil și plin de țepi al Irinei Petraș, care, pe bună dreptate, îi cere socoteală criticului pentru misoginia lui. Critica și eseista din Cluj nu ezită să se declare perplexă în legătură cu contradicțiile asumate cu ifose și răsfăț de către marele critic. Ea citează dintr-un interviu în care Manolescu, în stilul său inimitabil, spune țuguindu-și
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
în cazul ăsta, de ce a acceptat Eugen Ionescu să fie membru al Academiei. Ei bine, e simplu! A acceptat pentru că Ionescu venea din România, de la Slatina, unde Academia Franceză era și este considerată maxima consacrare. (Asta dacă nu punem la socoteală Premiul Nobel pe care în ultimul timp nu l-a luat nici un membru al Academiei, ci niște marginalizați ca Beckett și Claude Simon!). Iar Eugène Ionesco știa el foarte bine că dintre marii scriitori francezi, mai ales după război, numai
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
alfabetizat, adică îndoctrinat. Una la mână! Dar a fost și smuls pur și simplu, fizic, deplasat, aruncat la oraș, în alt mediu, necunoscut. Smulgerea asta brutală, mi-a explicat autorul Moromeților, l-a de-moralizat. În toate sensurile. Țăranul dă socoteală pe plan moral atât timp cât se menține în vatra satului, împreună cu ai săi. Aruncat în afară își pierde reperele morale. Și în același timp se demoralizează. Regresează cultural. Devine cinic. Așa se face că țărănimea a dat cei mai aprigi securiști
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
deasemenea iubește pre cel șie deasemenea..."), Bâtlanul denunță caracterul amfibiu al Vidrei, care la rîndu-i ironizează dubla înfățișare a Bîtla-nului, "pasăre de apă sau pește de aer". Un proces identic se iscă cu privire la Struțocămilă (văzută ca animal himeric), care după "socoteala loghicească" "dobitoc cu patru picioare nu este, pasăre zburătoare nu este, cămilă nu este, Struț aplos nu este, de aer nu este, de apă nu este", ci "traghelaful firii" din ambele monarhii. O călătorie fabuloasă pe apa Nilului în sus
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de apă atâta câmpul cu otavă înverzea, cât ochilor, preste tot, tot o tablă de zmaragd meree a fi se părea, în carile tot chipul de flori, din fire răsărite, ca cum cu mâna în grădină, pre rând și pre socoteală ar fi sădite, cuvios se împrăștia, și când zepfirul, vântul despre apus, aburea, tot feliu de bună și dulce mirosală de pre flori scornea... Miraculosul oriental din capiștea zeiței Pleonexia făcută din cristal dă pagini vrednice de Ariosto. De o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
țărănimii, antisemitismul său, în vreme ce evreii, trecând peste amănuntul că I. Nădejde era numit Perciunus internaționalis, constatau cu satisfacție că poetul se preocupă de "vieață" (e titlul unei reviste vlahuțiene), de soarta proletarilor. Ion se duce, în cutare schiță, nedumerit de socoteala ce-l scoate mereu dator, la boier. Vătaful îi face "răfuiala" bătîndu-l până la sânge. "- Da' ce-i asta, Ioane? - întreabă femeia lui. - Dă, nevastă, vezi și tu ce-i... socoteala boierului, nu l-ar mai răbda Cel-de-sus!" În altă parte
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
soarta proletarilor. Ion se duce, în cutare schiță, nedumerit de socoteala ce-l scoate mereu dator, la boier. Vătaful îi face "răfuiala" bătîndu-l până la sânge. "- Da' ce-i asta, Ioane? - întreabă femeia lui. - Dă, nevastă, vezi și tu ce-i... socoteala boierului, nu l-ar mai răbda Cel-de-sus!" În altă parte vedem grozavele condiții sanitare în care moare țăranul, după ce am aflat și felul lui de hrană (mămăligă rece și mojdei). Țăranul e urmărit apoi la oraș, ca recrut, în puterea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Popescu (1864- 1925), prozator puțin productiv. Moș Gheorghe la Expoziție e o derâdere, firește nedreaptă, a unei manifestări importante din istoria statului român modern, a recapitulării a 40 de ani de sforțări naționale, în toate direcțiile. Moș Gheorghe, trimis pe socoteala primăriei la Expoziția jubiliară, se învîrtește uluit ca huronul lui Voltaire prin București; apoi devine deodată socialist, făcând proces justiției și armatei și scandalizîndu-se că toate acele progrese sunt făcute "cu birul nostru, făăă! Ptiuuuu! trăsni-i-ar Cel-de-sus și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
39 butoaie mai mici, 317 balerci și mai multe mii de sticle, precum și cu un pivnicer (Jocaste), un "maître d'hotel" (Antoine), un șef bucătar (Robert), cu două ajutoare (Philippe și Roger) și un camerier (Go). Eroii mănâncă după subtile socoteli de pricepători în gastronomie și vinațuri, căutând să evite orice vulgaritate a gustului. Paginile sunt pline de dizertații asupra bunelor mâncări și băuturi. Deliciile acestei literaturi aparțin ordinii fonetice și cu greu un neinițiat ar gusta burlesca întîmplare a lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ajungem la a treia pricină a deosebirii dintre curentul latinist din Moldova și Muntenia. George Lazăr a fost o puternică personalitate, un mare apostol. Dacă e greșită teoria care nu dă nici o importanță individualităților în mișcările sociale, punând totul pe socoteala maselor, desigur că e greșită teoria care explică mișcările sociale prin inițiativa individualităților. O personalitate, oricât ar fi de puternică, nu poate avea înrîurire decât în niște împrejurări favorabile. Iar un curent popular, o tendință socială nu poate ajunge la
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și - și mai ales - persoane și reviste, că a concretizat ținta atacului, a făcut interesantă priveliștea luptei, dîn-du-i acel element gladiatoric, care farmecă și atrage publicul. Și, în sfârșit - cum se formează toate legendele -, faptul că norodul pune întotdeauna pe socoteala celui mai cunoscut tot ce au făcut alții: pentru moldoveni, toate bisericile vechi sunt făcute de Ștefan cel Mare... Prevăd o obiecțiune, anume că reprezentanții vechii școli critice, chiar dacă au spus ceea ce trebuia de spus și chiar dacă au scris mult
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
-i pentru binele nostru"... iar Veveriță răspunde: "- Se poate, cumătri; însă vina noastră-i dacă nu-i pricepem? Ei ne grăiesc într-o limbă străină, parcă noi am fi pricopsiți ca dînșii..." -, e clar că Alecsandri pune mai ales pe socoteala limbii ceea ce ar fi trebuit să pună pe socoteala ciocnirii formelor noi cu obiceiurile vii ale pământului. * Dar toate direcțiile în care s-a manifestat, și toate contradicțiile chiar, pe care le-am relevat, patruzecioptismul, ca și junimismul său, țărănismul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cumătri; însă vina noastră-i dacă nu-i pricepem? Ei ne grăiesc într-o limbă străină, parcă noi am fi pricopsiți ca dînșii..." -, e clar că Alecsandri pune mai ales pe socoteala limbii ceea ce ar fi trebuit să pună pe socoteala ciocnirii formelor noi cu obiceiurile vii ale pământului. * Dar toate direcțiile în care s-a manifestat, și toate contradicțiile chiar, pe care le-am relevat, patruzecioptismul, ca și junimismul său, țărănismul său patriarhalist, cântarea trecutului, ca și reformismul său, critica
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ca Anghel, ceea ce arată că dintre amândoi, numai acesta din urmă era prozator). Iar dacă am adăuga și pe alții, munteni și moldoveni, proporția ar fi încă și mai favorabilă tezei noastre. (Pe Duiliu Zamfirescu nu l-am pus la socoteală, pentru că, fiind din Focșani, nu știu cum să-l clasific, deși "junimismul" lui l-ar atașa de Moldova.) Acum, să băgăm de seamă că genurile literare în care se redau mai bine și mai mult relațiile specifice ale unui popor sunt nuvela
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
străin, dar și gândirea filozofică străină, căci Eminescu, cum se știe, n-a fost influențat numai de literatura străină, ci și de filozofia străină, și anume, de acea filozofie care convenea perfect naturii sale. Acest pesimist trebuia să trăiască pe socoteala sa filozofia lui Schopenhauer. Acest idealist solitar, pentru care realitatea cea mai reală era lumea lui subiectivă (vezi Sărmanul Dionis, autobiografia lui morală), trebuia să trăiască idealismul lui Kant, Fichte și Schopenhauer (care e filozofia din opera mai sus-citată). Acest
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]