6,992 matches
-
Acumularea de cunoștințe în sine a fost întotdeauna privită cu suspiciune, formarea fiind înțeleasă asemenea unei călăuze în catalizarea unei experieri ce nu putea fi autentică dacă nu îndeplinea două condiții: aceea de a respecta o raționalitate proprie unei anume spiritualități (ceea ce presupunea un antrenament al minții mai ales pe calea raționamentului) și, respectiv, aceea de a avea un caracter personal, de a fi pe deplin asumată interior. Prin urmare, era vorba de o inițiere ce pretindea mai întâi o bună
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
reprezentată de studiul celor mai dificile dialoguri platoniciene, precum Timaios sau Parmenide, urmată de inițierea în practici ascetice riguroase și în cadrele misticii orfice și ale oracolelor caldeene. Lecția aceasta a studiului care nu se oprește la dimensiunea teoretică a spiritualității a fost bine înțeleasă de bizantini, și sancționarea neoplato¬nismului nu a vizat niciodată forma și principiile structurii sale inițiatice. Dificultatea unei analize pertinente a profilului culturii bizantine stă și în întinderea perioadei care trebuie luată în considerare. A pune
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
umanismului așa cum a fost el prezent în Apus nu duc decât la deformarea înțelegerii modalității bizantine de a face cultură. Cu siguranță, cultura, ca preocupare ce ține de „învățătura din afară”, a jucat aproape întotdeauna un rol important în expresia spiritualității bizantine însă, așa cum preciza Steven Runciman, rolul ce îi era atribuit era acela de a te învăța cum să gândești, nu ce să gândești. De altfel, trebuie să remarcăm că distincția pe care Runciman o consideră revelatoare pentru interpretarea căilor
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
extrem de zbuciumate care lăsa prea puțin răgaz pentru reflecție. Însă nu doar controversele legate de cinstirea icoanelor, ci și apariția agresivă a islamului cu noua sa doctrină și ideologie au determinat o necesară reacție a bizantinilor în apărarea valorilor propriei spiritualități. Ioan Damaschin, ca și discipolul său Theodor abu Qurra, dovedesc din plin folosirea logicii aristotelice în disputele cu musulmanii. De altfel, o părere larg împărtășită de bizantinii timpului era că islamul nu ar fi prins dacă cei ce l-au
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
scrierile Părinților Bisericii, ar mai fi apărut aceste mișcări de reluare a temelor și motivelor culturii clasice? Este cu siguranță dificil de a formula un răspuns, deși au fost încercate mai multe posibile rezolvări. Runciman, spre exemplu, consideră că genul spiritualității bizantine este marcat de lipsa unor formule „tari” în chestiunile fundamentale, și aceasta datorită unei accentuate conștiințe apofatice. Primatul experienței, al trăirii, a fost întotdeauna absolut, și teore¬tizarea a survenit doar în condițiile periclitării dreptei căi potrivit căreia trebuia
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
să se trăiască. Constructul teoretic nu a fost făcut niciodată de dragul lui, însă a fost practicat ori de câte ori a fost justificat acest exercițiu de limpezire. În spatele întrebării stă de fapt o alta, mult mai adâncă prin implicațiile sale, anume dacă adâncimea spiritualității unui om poate fi măsurată doar de gradul exersării formale și în scris a intelectului său (în mod similar se poate pune problema și în legătură cu ansamblul unei tradiții spirituale). Putem întrezări răspunsul pe care l-ar fi dat un bizantin
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
școala rămâne laică și privată. În această vreme începe să fie studiată în școală în mod regulat teologia, fapt ce trebuie văzut nu ca pe o renunțare la programul paideei clasice, ci ca o nevoie de conștientizare a valorilor propriei spiritualități. În 1261, când bizantinii au recucerit Constantinopolul, cultura era deja repusă pe temelii solide, perioada care a urmat marcând o continuă afirmare a celei mai elevate expresii culturale a Răsăritului creștin, cea care își va găsi desăvârșirea în veacul XIV
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
punctele de vedere ale unei orientări doctrinare de școală. Așa cum lasă să se vadă scrierile lor, acești gânditori prezentau o puternică tendință pe care în termenii moderni am putea-o numi individualistă, dar care ținea în fond de tipul de spiritualitate bizantină ce punea accent pe necesitatea experienței personale. Mai mult chiar, sesizăm o tendință de controversă combinată cu o atitudine critică fără precedent în spațiul bizantin față de gândirea tradițională 1. Este cazul a doi reprezentanți ai unei noi generații de
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
a fondului pe care se purtau disputele, înlocuindu-se binomul platonismaristotelism cu mai radicala opțiune între raționalismul creștin, care se ivise din proiectul de reconciliere între Platon și Aristotel, și noua mistică hesychastă, care nu era altceva decât expresia vechii spiritualități ascetice a deșertului. Caracterul acestei noi dispute este însă foarte complex și semnificațiile sale trec de granițele spiritualității bizantine. În primul rând, nu este vorba de două tabere care să își întemeieze argumentația pe texte cu totul diferite, nici nu
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
care se ivise din proiectul de reconciliere între Platon și Aristotel, și noua mistică hesychastă, care nu era altceva decât expresia vechii spiritualități ascetice a deșertului. Caracterul acestei noi dispute este însă foarte complex și semnificațiile sale trec de granițele spiritualității bizantine. În primul rând, nu este vorba de două tabere care să își întemeieze argumentația pe texte cu totul diferite, nici nu este cazul necunoașterii surselor invocate de cealaltă parte. În al doilea rând, este timpul în care latinii nu
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
sursele apusene. Din această perspectivă, deși controversa hesychastă a însemnat o dispută ce a antrenat ciocnirea umanismului bizantin de factură raționalistă cu realismul mistic al tradiției spirituale răsăritene, consecințele acestei dispute implică dimensiunea mai largă a relației între cultura și spiritualitatea răsăriteană și cea apuseană. Participanții la dispută erau oameni de o solidă formație clasică, iar stadiul la care ajunseseră, pe de o parte, renașterea culturală bizantină și, pe de altă parte, combinația între apoteoza scolasticii și zorii Renașterii în Apus
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
se găseau în spatele celor două orientări. Disensiunile între cei doi protagoniști ai disputei au avut un puternic ecou în societatea bizantină a vremii întrucât de rezolvarea controversei depindea calea pe care trebuia să se precizeze exprimarea de secol XIV a spiritualității bizantine. Era implicată chiar esența acestei spiritualități, calea de experiere a lui Dumnezeu. Diferența palamită esență-energii părea o inovație neconformă cu textele tradiției Părinților. În consecință, controversa nu s-a stins decât foarte greu, având un șir de episoade și
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
între cei doi protagoniști ai disputei au avut un puternic ecou în societatea bizantină a vremii întrucât de rezolvarea controversei depindea calea pe care trebuia să se precizeze exprimarea de secol XIV a spiritualității bizantine. Era implicată chiar esența acestei spiritualități, calea de experiere a lui Dumnezeu. Diferența palamită esență-energii părea o inovație neconformă cu textele tradiției Părinților. În consecință, controversa nu s-a stins decât foarte greu, având un șir de episoade și mai mulți susținători ai fiecărei poziții. Faptul
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
sau care filosofează pe teme creștine de dragul exercițiului. Unde poate fi atunci găsită filosofia sau fie măcar și o reflexie cu caracter filosofic? A fost nevoie de producerea unor schimbări în paradigma culturală europeană pentru a fi cu putință reconsiderarea spiritualității bizantine. Mai întâi, șocul produs de maniera de a interpreta spiritul creștin de către intelectualitatea rusă din exilul francez de după revoluția bolșevică. Vladimir Lossky cu al său Essai sur Theologie Mystique de l'Eglise d'Orient este cel mai bun exemplu
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
principala premisă a interpretării. Abia din acest moment s-a putut renunța la o definire univocă a înțelesului filosofiei, fiind posibilă acceptarea unor maniere cărora până atunci nu li se oferise nici un credit. Aceasta este, cel puțin teoretic, și cazul spiritualității bizantine, deși s-a făcut încă foarte puțin în această direcție. Spre exemplu, rarele lucrări care au pornit de la premisa existenței unei filosofii în tradiția bizantină, cum este cazul textului lui Basile Tatakis , nu au reușit să justifice îndeajuns existența
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
cel al XIV-lea. La fel și reluarea unor teme și preocupări constante, legate mai cu seamă de mereu reluata evaluare a experienței creștine, a scopurilor și mijloacelor acesteia. Acest fapt a stat la originea multor confuzii interpretative ce vizau spiritualitatea bizantină. Putem, la modul schematic, să identificăm în ce constau diferențele în maniera de filosofare pe parcursul îndelungatei existențe a Imperiului Bizantin. Pentru a accentua schimbările survenite, vom face referință la un moment de început și la unul ce ține de
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
șansă fiind oferită abia de modalitatea interpretativă inaugurată de hermeneutica filosofică a secolului XX. Aceasta pentru că munca esențială a gândirii secolului IV a fost reconsiderarea termenilor filo sofiei clasice grecești, mutarea înțelesurilor pe care le formulase filosofia greacă întru dimensiunile spiritualității creștine. Se pune întrebarea de ce a fost preferată limba greacă, apoi filosofia greacă, și în special termenii filosofiei platoniciene și aristotelice în conturarea căii pe care poate fi exprimată dogma și trăirea creștină. Ar fi fost posibil, spre exemplu, să
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
pe care poate fi exprimată dogma și trăirea creștină. Ar fi fost posibil, spre exemplu, să fie utilizată orice limbă a Orientului apropiat care reprezenta marca unei tradiții și mai vechi decât cea greacă. Este de amintit doar situația unei spiritualități creștine care a fost dezvoltată în alți termeni, cea siriană, și care a cunoscut de asemenea o mare profunzime, dar care a avut ca manieră esențială de exprimare metafora. Răspunsul trebuie căutat în putințele pe care nu numai limba greacă
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
dar pe de alta că niciodată nu va putea fi epuizat înțelesul acesteia. Considerente de acest fel au determinat pe capadocieni să folosească ca materie a noii filosofii tradiția clasică greacă, un aspect de mare importantă fiind că exprimarea noii spiritualități era făcută într-un limbaj binecunoscut oricărui om cultivat, sau care parcursese măcar un stadiu mediu al educației timpului. Jaroslav Pelikan ilustrează această atitudine precizând că atât Vasile cel Mare, cât și Grigorie de Nyssa sunt autorii unor cosmologii ce
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
mirarea pe care au avut-o cititorii acestei maniere noi și neobișnuite de a folosii cuvintele unei tradiții filosofice binecunoscute. Prezenta exercițiului filosofic în cultura bizantină nu se oprește însă la această uzanță a clasicismului grec în precizarea unei noi spiritualități, ci dobândește odată cu trecerea vremii noi aspecte și dimensiuni. Există elemente certe care dovedesc o evoluție a mijloacelor și rolurilor sub care filosofia a stat în aria bizantină. Pentru a ne opri la o singură analiză, să semnalăm funcțiunile pe
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
noilor sale metode de a studia dogma. Un alt aspect ce marchează modalitatea bizantină de a face filosofie și de care dacă nu se ține seama atunci există puține șanse pentru un modern să înțelegeagă rațiunile care au animat această spiritualitate este următorul: spre deosebire de atitudinea autorului modern de filosofie, care se străduiește nu doar să își asume la modul personal discursul, dar își consideră valoroasă gândirea în măsura în care aduce ceva original față de antecesori, bizantinul face filosofie doar din perspectiva a ceea ce numim
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
de filosofie, care se străduiește nu doar să își asume la modul personal discursul, dar își consideră valoroasă gândirea în măsura în care aduce ceva original față de antecesori, bizantinul face filosofie doar din perspectiva a ceea ce numim smerenie. Kenosis, un termen central al spiritualității creștine, este modelul absolut sub care trebuie să își rânduiască gândirea și fapta orice adevărat creștin. Arhetipul este Hristos, cel care a părăsit slava Cerurilor pentru a se coborî până la a a¬și asuma un trup omenesc. Golirea aceasta de
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
bizantinii numeau filosofia din afară nu a devenit un discurs autonom, preocupat doar de datele sale, ci a fost întotdeauna practicată din perspectiva dorinței de a dobândi și filosofia interioară, ori această înțelepciune dinlăuntru este mai ales un fapt al spiritualității. Știm că orice tradiție spirituală accentuează că ținta sa poate fi atinsă doar prin urmarea unei căi, prin dobândirea unor atitudini interioare care nu ar pute fi niciodată predate sau transmise direct. Pot fi evocate aici multe spații culturale în
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
că orice tradiție spirituală accentuează că ținta sa poate fi atinsă doar prin urmarea unei căi, prin dobândirea unor atitudini interioare care nu ar pute fi niciodată predate sau transmise direct. Pot fi evocate aici multe spații culturale în care spiritualitatea a ocupat un prim rang, cum ar fi cel chinez sau indian, care prezintă o similaritate cu ceea ce s-a întâmplat în Bizanț în privința rolului filosofiei. Filosofia înțeleasă ca o cale, trebuia căutată încercând cu orice preț să calci pe
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
sa, ceea ce pentru bizantin ar fi fost împotriva ideii sale despre filosofie. Dacă există o libertate în gândire, și ideea era susținută de bizantini, această libertate echivala cu putința adâncirii, nuanțării, precizării temelor ce străbat de la un cap la altul spiritualitatea bizantină. A fi liber înseamnă a fi tu însuți, iar autenticitatea interioară, adân¬cirea caracterului personal al experienței este rodul apro¬pierii de Cel ce face cu putință ființarea la modul persoanei, adică al urmarii căii comune tuturor. În legătură cu aceste
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]